meniu sus mare

Inmultirea plantelor – cum trebuie sa procedezi corect

inmultirea-plantelor

Pare un titlu stufos si parca nici nu va vine sa cititi mai departe de titlu dar va asigur ca strategia de inmultire a plantelor este una simpla si variaza functie de tipul plantei.

Exista mai multe tehnici de inmultire a plantelor iar unele plante se pot inmulti prin mai multe metode. Am sa vi le descriu pe fiecare in parte si am sa va si invat cum sa va inmultiti cateva plante exotice.

Inmultirea plantelor se poate face prin seminte sau pe cale vegetativa prin butasi, drajoni, stoloni, marcote, bulbi, tuberculi, tubero-bulbi, rizomi sau divizarea tufei.

Inmultirea prin seminte

Semintele le puteti colecta chiar voi de la plantele anuale si nu numai.

Atentie: Aveti grija ca plantele de la care colectati semintele sa nu fie hibrizi F1 intrucat plantele rezultate din aceste seminte nu vor pastra caracterele plantei mama (de la care ati colectat semintele)! Daca va doriti plante de tip hibrid  atunci va trebui sa va achizitionati  aceste seminte de la magazinele de specialitate.

Colectarea semintelor

Atunci cand va colectati singuri semintele trebuie sa tineti cont de cateva reguli:

  • sa colectati semintele de la plante sanatoase pentru a obtine seminte de buna calitate, cu putere mare de germinare.
  • florile/ fructele de la care colectati semintele trebuie sa ajunga la maturitate.
  • semintele trebuie sa fie pline, nu uscate, șiștave (fara miez) fiindca nu vor germina.

Recoltarea se poate face din gradinile voastre sau ale prietenilor incepand cu sfarsitul lunii august – inceput de septembrie prin colectarea florilor (maciuliilor) ce contin seminte, intr-o punga din hartie. Va sunt suficiente 100 seminte mici si 25-30 seminte mari pe care le veti pastra in pungi din hartie sau in borcane inchise ermetic, etichetate si pastrate intr-un loc racoros si uscat pana vor fi semanate. Pentru semintele mai vechi de 2 ani se verifica facultatea germintiva pe o bucata de sugativa imbibata cu apa pe care puneti la incoltit cateva seminte… daca rasar peste 70 % le puteti folosi cu incredere.

Cum semanam

Plantele perene se auto-insamanteaza, cele anuale se vor semana in rasadnite (la inceputul lunii februarie), se vor repica si apoi cand au atins varsta optima se vor transfera la locul definitiv in gradina.

Bine ar fi sa va documentati inainte despre modul de inmultire si mai ales momentul optim de semanat al fiecarei plante.

Unele specii se pot semana direct la locul definitiv dar trebuie sa intarziati momentul cu o luna fata de momentul semanatului in rasadnita si sa aveti un sol foarte bine lucrat.

Semintele de flori sunt mult, mult mai mici decat cele de legume si se pot pierde printre bulgarii de pamant daca acestia nu sunt maruntiti si nu se respecta adancimea de semanat de 1-2 cm.

Inmultirea pe cale vegetative – divizarea tufei

Metoda se aplica la plantele care cresc sub forma de tufa.

Specii perene la ghiveci: asparagus, ferigi, spathiphyllum, saintpaulia, peperomia

Specii de gradina: căldărușă, bujor, margarete, campsis, rudbekia, rubarba, leusteanul, tarhonul

Procedeul consta in scoaterea plantei din pamant, cu o furca sau din ghiveci si divizarea ei in fragmente mai mici de lastari+radacina. Desfaceti cu grija radacinile iar daca acestea sunt mult prea compacte se taie cu o foarfeca sau un cutit bine ascutit in portiuni mai mici eliminand acele radacini care sunt bolnave, uscate, vatamate. Noile plante obtinute se vor planta in gradina sau in ghivece, dupa preferinta.

Cand efectuam inmultirea pe cale vegetativa

La plantele de gradina metoda se aplica primavara si toamna, exceptie face bujorul care este supus procedeului in luna august.

La plantele din ghiveci metoda se aplica tot timpul anului.

Ca si perioada de timp, despartirea tufei se face la 2-3 ani pentru plantele cu crestere rapida, la 4-5 ani pentru majoritatea speciilor si la 8-10 ani pentru bujor.

Inmultirea prin bulbi, tuberculi, tuberobulbi, rizomi

Prin bulbi sau cepe se inmultesc lalele, zambile, narcise, muscari, anemone, amaryllis, cyclamen, crocus, ghiocei, crini, etc.

Fiecare din aceste plante au un bulb mare inconjurat de mici bulbili care nu emit tije florale. Acesti bulbili se detasaza de bulbul mama si se planteaza 1-2 ani pentru a capata vigoare si a putea emite tije florale si totodata pentru a inmulti plantele.

Prin tuberobulbi sau radacini tuberizate se inmultesc gladiolele, freziile. Si acest tip de radacina are o portiune principala, mai mare, care emite tije florifere si mici pui de tuberobulbi care se desprind de radacina principala si se planteaza timp de 1-3 ani pana emit primele tije florifere.

Tuberculii sunt tulpini subterane  ingrosate ce prezinta pe suprafata lor muguri auxiliari sau ochi. Tuberculii se sectioneaza in fragmente mai mici si fiecare segment trebuie sa contina un ochi.

Prin tuberculi se inmultesc Gloxinia, Gloriosa, Caladium, cartof.

O serie de plante au in sol tuberculi fara acei ochi pe suprafata lor. Inmultirea se face prin fragmentarea tuberculului care trebuie sa contina portiuni din colet (punctul de insertie a tulpinii pe tubercul) fiindca acesta contine 1-2 muguri.

Plantele cu aceste caracteristici sunt: Begonia tuberhybrida, Dahlia, Ranunculus.

Rizomii sunt portiuni de tulpina subterana prevazute cu noduri, sunt ceva mai subtiri decat tuberculii, au o dezvoltare trasanta (adica paralela cu suprafata solului) si daca sunt divizati in portiuni mai mici au capacitatea de  a produce plante noi.

Prin rizomi se inmultesc Canna indica, ferigi, iris, lacramioare.

Inmultirea prin drajoni, stoloni si marcote

Prin drajoni se inmultesc saintsevieria, agave, aloe, bromelia, tufanele. Separararea se face de planta mama o portiune de radacina + lastar.

Stolonii sunt formatiuni, lungi, subtiri si flexibili care poarta din loc in loc si un varf de planta in miniatura cu sau fara radacina. Acesti stoloni pusi in contact cu solul vor emite radacini si apoi stolonul se pote taia si desprinde de planta mama.

Prin stoloni aerieni se inmultesc Clorophitum, saxifraga

Nefrolepis – stolonii  in contact cu solul emit radacini

Margaritar – stoloni subterani

Viola odorata (toporasi) – stoloni taratori

Marcotaj

a. natural – flox, garofite

b. artificial:

  • aerian – Yucca, Cordiline, Croton, Ficus, Monstera
  • subteran:
    • serpuit – Potos, Filodendron, Haortia, Iedera, Ficus
    • musuroit – Plumbago, Anthurium

Metoda necesita mult spatiu si timp pentru ca marcota sa prinda radacini. Se alege o ramura tanara, sanatoasa, flexibila si se vor elimina de pe o portiune frunzele si  mugurii laterali. Ramura se curbeaza si se pune in contact cu solul pe portiunea defrisata fixand-o cu o ’’agrafa ’’ din sarma in sol. Se poate lasa si libera marcota si se inveleste intr-un strat de turba pe portiune defrisata iar apoi turba se fixeaza cu folie tip film infasurata jur imprejurul ei.

Dupa 2 luni verificati daca marcota a emis radacini si abia apoi desprindeti noua planta de planta mama.

Inmultirea prin butasi

Butas = portiune de organ sau organ care pus la inradacinat va genera o noua planta.

Exista si o clasificare a butasilor

  • dupa organul prelevat
    • tronson
    • frunze
    • tulpina
  • dupa natura tesutului
    • erbacei
    • semilemnificat
    • lemnificati
  • dupa epoca de butasire
    • primavara (erbacei)
    • vara- toamna (dafin)
    • toamna – iarna (clerodendron)

Conditii de inradacinare

  • temperatura ridicata atat in atmosfera cat si in substrat (ficus necesita t = 28º C)
  • umiditate ˃ 80 – 90 %
  • lumina difuza
  • substrat din nisip, perlit, turba rosie sau amestecuri din cele 3
  • distante mici de plantare (3-4 cm intre butasi si intre randuri)

Butasi din varf de lastar

  • se taie lastarul la 6-12 cm
  • se fasoneaza (taietura transversala la 1-2 mm sub nod exceptie fac plantele cu tulpini fistuloase la care taietura se face prin nod)
  • indepartarea frunzelor de la baza butasului
  • reducerea suprafetei de evapotraspiratie prin reducerea limbului foliar cu 1/3 iar la speciile cu frunze coriacee (tare ca o piele – ficus) sau pubescente se face prin rularea frunzelor si legare cu o sfoara, elastic, etc.
  • speciile cu latex (ficus, croton) se tin in apa calda pentru coagularea latexului.

Speciile inmultite astfel : garoafa de sera, crizantema, ficus, leandru, hibiscus, muscata,

fucshia, croton, kalanchoe.

Butasi de tronson (fragment de lastar)

  • fiecare fragment trebuie sa aiba 2 noduri
  • fasonare (vezi mai sus)

Specii: Ficus, Potos, Pasiflora,cactusi, Colocasia

Pont: Butasii de colocasia in forma de rondele trebuie sa contina un mugure si se tin la deshidratat 1 – 2 zile, se pudreaza cu carbune si se pun la inradacinat. Atentie, rondelele sunt otravitoare!

Butasi de frunze

  • se pot folosi frunze intregi (Kalanchoe, Sedum, Saintpaulia, Peperomia)
  • frunzele provenite de la specii suculente se lasa 1 – 2 zile la deshidratat
  • butasii de ½ de frunze (streptocarpus) →se sectioneaza frunza de-a lungul nervurii principale astfel incat fiecare ½ sa aiba portiuni de nervura care se va pune in contact cu solul.

Butasi de tulpina florala

  • dupa terminarea ultimei flori se fragmenteaza tija florala in portiuni de cativa cm si se pun la inradacinat.

Specii: Phalenopsis, zambila, Echeveria gibiflora

Butasi de radacina

  • se fac la inceputul primaverii sau sfarsitul verii
  • se scot plantele din pamant, se aleg radacinile sanatoase, viguroase si se taie in fragmente de 5-8 cm si se pun in substrat in pozitie oblica.

Specii: Dicentra, Clerodendron, Papaver orientale, Aralia, Delphinium, Bouvardia.

Butasi de turions

Turions = tulpini rizomatoase subterane care emit la suprafata lastari

Se fragmenteaza in portiuni de cativa cm care se pun la inradacinat

Specii: Cordiline rubra, Cordiline terminlis si specii acvatice

Butasi de muguri

Cu un cutit foarte bine ascutit se detasaza mugurii de pe tulpina si se pun la inradacinat.

Specii: Aucuba japonica, Hortensia

Utilizand metodele de mai sus am reusit sa inmultesc cateva plante exotice.

Dintr-un butas de lastar am reusit sa obtin o frumoasa tufa de dafin

Sfaturi pentru inmultirea unor specii exotice

Mango

mango

Cumparati un fruct bine copt si taiati miezul pana ajungeti la sambure. Samburele il spalati bine si cu un cutit bine ascutit incercati sa desfceti prin linia mediana carapacea lemnoasa si sa scoateti miezul. Pe acesta din urma il asezati intr-un substrat din turba care se va mentine permanent umed. Dupa aproximativ 45 zile veti avea un mic pomisor de mango (vezi foto). Pomisorul meu are 3 luni.

Rodiu

rodiu-ghiveci

Ca sa obtin un pomisor de rodiu am pus cateva bobite de rodie in substrat de turba pe care am mentinut-o umeda si realtiv repede m-am trezit cu mici plantute pe care le-am tot repicat pana au crescut suficient de mari ca sa fie pusi individual in ghiveci. Am un rodiu de 5 ani in ghiveci. Asta vara am descoperit unul intr-o curte si tare imi pare rau ca nu am reusit sa fac o fotografie cand avea si rod. Se pare ca s-a adaptat destul de bine la conditiile noastre (vezi foto).

Avocado

sambure-avocado

Cumprati un fruct bine copt si scoteti samburele pe care il spalati bine. Infingeti 3 scobitori la un unghi de 120 º intre ele si sprijini-l pe un pahar in care ati pus apa. Baza samburelui trebuie sa atinga apa. Completati apa ori de cate ori este nevoie pentru ca samburele sa fie in contact cu ea.

Dupa aproximativ o luna veti vedea cum samburele se crapa in partea superioara de unde va rasari tulpina viitorului pom iar in pahar veti vedea o radacina pivotanta lunga.

Are nevoie de foarte multa lumina ca sa fructifice in 5 – 6 ani de la aparitia pomului din sambure. Daca aveti posibilitatea sa-l altoiti atunci veti fi norocosii unui pom cu fructe de avocado. Atentie nu-i place apa in exces!

Ananas

ananas-pahar

Alegerea fructului este foarte importanta. Alegeti fructele care au rozeta de frunze intreaga. Atentie, la unele magazine veti gasi ananas cu rozeta de frunze smulsa din mijloc, insa tocmai din aceasta rozeta se obtine viitoarea planta. Daca fructul este prea copt, probabil ca va intra in fermentatie prea devreme şi va putrezi. Astfel, este de preferat ca ananasul să fie mai verde, chiar dacă gustul nu va fi la fel de bun.

Următorul pas este taierea rozetei de frunze cu un capac din fructul de ananas.pentru a fi mai usor de separat frunzele şi cotorul lor de fruct. Inlaturati toata pulpa fructului, deoarece aceasta va putrezi si va distruge planta, deasemenea se inlatura o parte din frunzele de la baza (vezi foto), iar rozeta de frunze se va pune intr-un pahar cu apa, astfel incat apa să acopere numai partea de jos. Apa se va schimba zilnic.

Vasul trebuie să stea la lumina, dar fara ca soarele sa ajunga direct pe frunzele plantei.
De fiecare dată când schimbati apa, verificati dacă au apărut zone putrezite si inlaturati – le sub jet de apa.

După 4-6 saptamani veti observa primele radacini.Daca radacinile sunt prea mari, planta trebuie mutata într-un vas mai mare. Cand radacinile ating 10-12 cm, viitoarea tufa de ananas va fi transferata în ghiveci. Udati bine pământul după plantare.

Pentru ca planta să ajunga la maturitate si sa poata fructifica, este nevoie de aproximativ doi ani. Ananasul trebuie ferit de inghet, de aceea iarna se va tine în casa langa o fereastra insorita. Se va uda cu moderatie o data pe saptamana iar vara se scoate afara la soare, dar se va evita expunerea directa sub razele soarelui.

Spor la gradinarit!

Cele mai noi carti pentru gradinari:

Autor: Diana Chetreanu

            Inginer horticol

Inmultirea plantelor – cum trebuie sa procedezi corect a fost modificat ultima oara in 9 ianuarie 2016 de CartiAgricole
No comments yet.

Lasă un răspuns