Soiuri de legume romanesti pe care multi le cauta si putini le mai cultiva

M-am gandit sa abordez acest subiect fiindca exista foarte multe solicitari de seminte de legume romanesti, multe din ele gasindu-se doar la banca de gene sau la cativa fermieri batrani care au stiut sa le pastreze dar care nu mai au o denumire anume.

Ca sa poata fi diferentiate au primt denumiri dupa locul unde au fost gasite sau le-au fost date denumiri codificate (de catre cei care le-au gasit si le-au inmultit) din litere si cifre, literele reprezinta prescurtarea judetului de provenienta.

Scotocind diverse materiale pentru a va prezenta cateva din legumele roamensti cultivate odinioara am dat peste cineva din zona Buzaului care s-a hotarat sa testeze si sa cultive soiuri de legume romanesti asa ca majoritatea soiurilor prezentate sunt specifice bazinului legumicol Buzau dar am gasit soiuri vechi si din Moldova, Cluj.

Soiuri de rosii romanesti

Rosia oloaga de Buzau, crestere determinata, viguroasa, rezistenta la boli, pielita subtire dar rezistenta la transport, gust placut, dulce, zeama putina, fructe mari 200 – 300 g / buc.

Rosie buzoiana oloaga, crestere determinata, rezistenta la seceta si daunatori. Fruct rotund de marime medie 100 g/buc. Gust dulce, soi destinat industrializarii, este excelent pentru pasta de tomate si sucuri.

Rosii cherry traditionale, desi sunt specifice Italiei iacata ca avem si noi rosii tip cireasa cu fructe mici 2-3 cm in diametru. Plante cu crestere nedeterminata foarte rezistente si foarte productive.

Rosia gogosar – jud. Buzau, crestere nedeterminata, fructe cu forma neregulata, se aseamana cu un gogosar,de culoare rosie, gust dulce, placut si zeama putina.

Rosia de Sahateni (Jud Buzau), este o rosie cultivata in localitatea Sahateni, fructul are forma unui ardei cu 3 muchii, este alungita, carnoasa.

Solanum sisymbrifolium, crestere nedeterminata, este varietatea salbatica a tomatei, planta prezinta spini pe tulpina si pe petioli. Prezinta o buna rezistenta la seceta, boli si poate fi utilizata ca portaltoi pentru a crea alte soiuri cu rezistenta. Da, ati citit corect  tomatele se altoiesc, este o metoda moderna de a obtine plante cu fructe de o anumita marime, greutate, culoare, gust si cu anumite rezistente la boli, daunatori, seceta.

Rosie Inima de bou – jud. Buzau, plante cu crestere nedeterminata, fructele necoapte au culoare alb-verzui apoi se coloreaza in rosu, greutatea poate depasi 500 g / buc. In faza de rasad hipocotilul este roscat, prezinta pubescenta. Se lasa cam 5-7 inflorescente / planta.

Tomate SM 340 – jud. Satu Mare, crestere nedeterminata, fructe de marime medie, culoare rosie, gust placut.

Tomate SJ502 – jud. Salaj, varietate traditional locala cu crestere nedeterminata. Rezistenta la mana, fructe de marimea 5 – 8 cm, culoare rosie, gust usor acidulat, aromat si foarte suculente.

Tomate Hostezene – jud. Cluj, soi foarte vechi, crestere nedeterminata, fructe de dimensiuni mari, aplatizate, culoare rosu intens, gust dulce, aromat.

Tomate CJ 358– jud. Cluj, crestere nederminata, fructe de dimensiuni mari 5 – 9 cm cu forma de inima de bou, gust dulce, specific si foarte suculente.

Tomate albe – jud. Buzau, crestere nedeterminata, fructe cu forma aplatizata, de dimensiuni mari 6 – 9 cm, culoare galben – pal, fructe parfumate, gustoase, neacide, dulci si foarte zemoase.

Tomate AB343 – jud. Alba, crestere nedeterminata, rasadul este pubescent. Planta are in medie 9 fructe. Fructele  necoapte au culoare alb- verzui iar dupa coacere au culoarea rosie. Forma este aplatizata cu zona pedunculara adancita, diametru 10 cm, g = 380 g/ buc. Gust dulce. Sensibila la mana.

Soiuri de ardei romanesti

Ardei capia – Ureche de elefant – provine din Moldova- jud. Neamt, soi foarte productiv, fruct subtire, lung, carnos, si dulce. Soi semitarziu, planta viguroasa de 80 – 100 cm.

Ardei gogosar – Urias Dâmbroca – soi precoce, provine din ameliorarea si selectia de-a lungul anilor a varietatii traditionale urmarind sa se obtina fructe mari cu gust dulce, aromat. Soi foarte productiv. fructe galbene inainte de coacere, g = 150g / buc.

Ardei iute portocaliu – originar din Oltenia. Este iute, parfumat, aromat.

Ardei de boia dulce – Moldova. Soi foarte productiv si rezistent la boli. Fructe lungi 12 – 15 cm si destul de groase, aromatic.

Ardei iute bucurestean – fructe lungi de 10 cm si diametru de 2 cm, crocanti, pulpa consistenta, verde dulce pana la coacere, culoare rosu visiniu la coacere.

Adei iute  ’’7 frati ’ – sunt in general cultivati la ghiveci fiind foarte spectaculosi si ca plante ornamentale. Fructele sunt mici, ascutite si foarte iuti, numai buni la Iutenița.

Ardei gras de Buzau BZ318 – forma cilindrica cu 4 coaste, productivitate mare, grosimea pulpei 7 mm, culoare galben – portocaliu, gust specific.

Ardei gogosar de Bălțești – jud. Neamț – soi vechi, foarte productiv, fructe mari carnoase si gustoase, plante de 80 cm inaltime ce necesita palisare.

Ardei iute VL 341– jud. Vâlcea- soi foarte productiv, talia plantei de 45 cm, fructe alungite de 8,5 cm lungime avand culoare rosie, gust foarte iute.

Alte legume romanesti

Țelina de Buzau – soi cu radacina ce poate depasi 1 kg/ buc., planta viguroasa, foarte productiva.

Țelina traditional moldoveneasca – radacini de 500 – 700 g/ buc., radacini secundare putine, rozeta de frunze foarte bogata.

Țelina Dacia, soi semitimpuriu, aroma fina, buna capacitate de pastrare, dimensiuni medii. Rezistenta fitosanitara.

Pastârnac de Buzau – soi mare, radacini de 20 cm, aromat.

Morcov Nabuco – de Buzau- radacini cu forma cilindrica si varf rotunjit, rezistenta mare la pastrare

Ceapa ceaclama – Aurie de Buzau– soi traditional  care se cultiva direct prin samanta, foarte productiva. Foile sunt de culoare galbena – aurie, miez alb, dulce, aromat. Buna capacitate de pastrare.

Varza de Buzau – capatani mari de 3 – 4 kg/ buc. Foi subtiri, nervuri fragede, gust dulce, suculent, toleranta  la boli si foarte productiva.

Vinete Coșereni– soi foarte productiv cultivat in zona Urziceni – Bucuresti. Fructe lungi, culoare violet, seminte putine.

Vinete Contesa– creat in anii 60 – 70 la Statiunea de Cercetari Fundulea. Fructe mari cu varful usor ascutit, culoare violet inchis

Vinete Pana Corbului – fructe subtiri si lunguiete 20 – 25 cm si 8 – 10 cm grosime, de culoare violet inchis. Planta robusta de 80 – 100 cm inaltime, fructifica dupa 70 – 80 zile de la germinatie.

Spanac traditional romanesc – jud. Buzau – soi cu frunze triunghiulare usor rotunjite la varf de culoare verde intens. Productivitate mare.

Loboda vanata – jud. Buzau – foarte rezistenta la mana si daunatori. Tulpini purpurii si frunze verzi pe fata anterioara si violet pe fata posterioara.

Loboda rosie de Cluj – planta foarte productiva, soi tipic romanesc.

Loboda verde de Dâmbroca– soi vechi comun

Salata creata de Cluj – soi vechi cu frunze crete, mari, de culoare verde, gust dulce racoritor.

Salata Marde– jud. Neamț – soi vechi cu frunze verzi mari, nu face capatana, suporta bine diferentele de temperatura si seceta.

Patrunjel de frunze – jud. Neamț, timp de rasarire 40 zile, rozeta foarte bogata, ating 20 – 30 cm inaltime, nu este rezistent la seceta.

Marar VL 1005 – varietate provenita din Vâlcea, soi vechi,exceptional, rezistent la conditii de mediu neprilnice. Gust aromat intens, specific.

Marar NT 1006 – varietate din jud. Neamt

Leustean NT 10 25 – jud. Neamț – soi traditional, tufa medie.

Pepeni galbeni romanesti – Jud. Buzau- coaja de culoare galbena cu pete verzi,parfumat, foarte dulce.

Fasolița – soi tardiv, vechi, productivitate foarte buna, fructifica pana in septembrie – octombrie. Poate fi consumata ca pastai fideluta sau boabe.

Fasole grasa de Dâmbroca – urcatoare, teci  mari de culoare galbena, boabe maro. Soi timpuriu, productiv,robust,  fara ațe, pretabil pentru uscat si conserve.

Fasole taraneasca – jud. Buzau – soi foarte vechi, plante iubitoare de semiumbra. Se poate cultiva in asociatie cu porumbul dar si solitar. Boabe de culoare alba.

Castraveti cornișon de Bălțești – jud. Neamț – soi vechi, fruct de 5 – 15 cm. Aplicarea unei norme mai mari de apa duce la un spor de productivitate si scurteaza durata dintre 2 recoltari. Fructele au culoare verzuie, forma cilindrica usor curbat, coaja prezinta asperitati, gust specific.

Castraveti de Buzau – soi robust si foarte productiv. Forma fructelor este cilindrica cu dimensiuni de 10 – 13 cm lungime, coaja cu asperitati, culoare verde iar la maturitate deplina devin galben- maronii.

Dovleac VL 21 – jud. Vâlcea – soi robust, coaja si miez de culoare portocalie, fructe de dimensiuni 25 – 45 cm, forma usor alungita, gust dulce, aromat, specific. Soi productiv si rezistent.

Dovlecel de Buzau – soi semitimpuriu, 70 – 75 zile,  semitarator, talie medie a plantei. Fructul melonida cilindrica de culoare alb – verzui cu dimensiuni de 15 – 24 cm. Rezistenta fitosanitara.

Autor: Diana Chetreanu

            Inginer horticultor

Cele mai recente carti pentru gradinari: