oameni buni nu mai votati romani o dat foamea in ei jegoºi

primarul si angjati din comuna ungra sint cei mai corupti si banditi din toate comunele si pedeasupra necalificati,prosti de dau in gropi ca sint destule daca ai ceva deaface cu iei nu pot sa te ajute de prosti ce sunt poate ca iasa ca primar tiganu si apoi va f..... pe toti de la grajdiu ala de primarie su cotetul de(CORUPTI)Sper sa nu stergeti si acest cometar adevarat si sincer daca il stegeti se vede cit de ticalosi sinteti si nemernici.

TREZITI-VA FRATILOR CA-I BAI MARE!!!!

vorba lunga saracia omului...haideti sa facem ceva sa reflecte cu adevarat ,sa ramana ceva pentru urmasii nostrii ... se poate ....ramane sa si realizam...urmeaza o perioada critica pt noi noi decidem avem STAMPILA in mana

LEGILE VIETII
\"Atunci cand ai nevoie sa descui o usa, cu mainile ocupate de zece pungi mari si grele... cheia se va afla in buzunarul opus mainii pe care cu greu ti-ai eliberat-o\". (Legea Degeabasuni)
\"Singura data cand poarta se inchide singura e atunci cand ai lasat cheile pe dinauntru\". (Legea Futuipastelemasiidecheie)
\"Cand ai miinile pline de unsoare incepe sa te gadile nasul\". (Legea Nasuvreauntura )
\"Cand ti se pare ca totul merge foarte bine... e pentru ca ai trecut cu vederea ceva important...\". ( Legea imitragpalme)
\"Daca reusesti sa-ti pastrezi calmul cand toti din jurul tau sunt disperati... e pentru ca nu ai priceput pe deplin gravitatea problemei\". (Legea incanapicatmoneda)
\"Problemele nu se creeaza, nici nu se rezolva, ele doar se transforma!\". (legea astanueviata)
\"Vei ajunge fugind la telefon exact cat sa mai auzi cum cineva inchide receptorula\". (Legea ghicicineafost)
\"Mereu sunt doua filme bune pe doua programe diferite la televizor... dar mereu la aceasi ora\". (Legea isibatjocdenoi)
\"Probabilitatea de a te pata in timpul mesei creste direct proportional cu necesitatea de a-ti pastra haina curata! (Legea numaiflescai)
\"Orice corp omenesc scufundat intr-o vana facand o baie relaxanta cu spuma face sa sune telefonul! \". (legea cinedracusunaloraasta)
\"Orice corp omenesc asezat pe WC face sa sune soneria de la intrare!\". (Legea nicisamacacinlinistenupot)
\"Viteza vantului creste direct proportional cu pretul coafurii recent facute!\". (Legea chelulnuseagita)
\"Daca, dupa multi ani, te decizi si arunci ceva ce nu ai folosit demult... Nu vor trece nici trei zile si vei avea absoluta si urgenta nevoie exact de acel obiect! \". (legea samibagpiciorul)
\"Mereu cand ajungi punctual nu va fi nimeni sa te vada, dar cand intirzii doar 5 minute... vor fi toti deja prezenti... si toti se vor uita la ceas si vor clatina din cap! (Legea namaripilapicioare)
\"Nu lua asa in serios viata, la urma urmei oricum nu scapi viu din ea!\"

Duminca Floriilor





Sãrbãtoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfalã a lui Iisus în orasul Ierusalim. Este sãrbãtoritã în fiecare an cu o sãptãmânã înainte de Paste si se mai numeste Duminica Stâlpãrilor.

Dupã învierea minunatã a lui Lazãr, cãpeteniile iudeilor au luat hotãrârea sã-l omoare pe Iisus cu primul prilej care li se va ivi. Arhiereii si fariseii „dãduserã poruncã, cã dacã va sti cineva unde este, sã dea de veste ca sã-L prindã”(Ioan 11;57). Aceastã hotãrâre nu este surprinzãtoare deoarece ei îsi vedeau puterea si influenta subminate ( dacã Îl lãsãm asa toti vor crede în El... Ioan 11;48). Cel care ia hotãrârea cum sã fie rezolvatã aceastã problemã este arhiereul Caiafa: „mai de folos ne este sã moarã un om pentru popor, decât sã piarã întreg neamul.”(Ioan 11;50). Pentru cã era arhiereu, Caiafa prin cuvintele sale a proorocit scopul jertfei lui Iisus –salvarea neamului omenesc.

Dupã ce Iisus se întoarce din cetatea Efraim la prietenul sãu Lazãr, ia hotãrârea sã meargã la Ierusalim. Pe drumul spre Ierusalim, lângã muntele Mãslinilor, Mântuitorul îi trimite pe doi dintre ucenicii sãi sã îi aducã din sat un mânz de asin pe care nu a mai stat nimeni. Acestia l-au gãsit, dupã cum a spus Învãtãtorul lor: Mergeti în satul dinaintea voastrã si, intrând în el, veti gãsi un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodatã...(Luca 19;30).

Pentru a-si arãta pretuirea pe care o aveau pentru Iisus, oamenii asterneau în calea lui ramuri, si chiar hainele lor strigând: Osana[1]!Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! ...Osana, Fiul lui David! Vestea venirii lui Iisus în Ierusalim s-a întins foarte repede, datoritã faimei sale si a minunii extraordinare pe care o înfãptuise în urmã cu câteva zile si care îi pusese pe jar pe mai-marii iudeilor: toatã cetatea s-a cutremurat (Matei 21;10-11)

Evident aceastã primire i-a întãrâtat si mai rãu pe sinedristi care, supãrati îl apostrofeazã pe Iisus zicându-I: Învãtãtorule, ceartã-ti ucenicii. Dar El le rãspunde: Dacã vor tãcea acestia, pietrele vor striga! (Luca 20;39-40) Acest episod se repetã în templu când copii îi adreseazã aceleasi urale, spre disperarea arhiereilor si cãrturarilor (Matei 21;15-16).

Urmãtorul lucru inedit pe care îl sãvârseste Hristos este alungarea negutãtorilor care pângãreau templul lui Dumnezeu: Casa mea, casã de rugãciune se va chema, iar voi o faceti pesterã de tâlhari! (Matei 21;12-13). Înlãturând aceastã cutumã, arhiereii si cãrturarii îsi vãd amenintate acum, dupã putere si pozitie, si veniturile (de loc neglijabile).

Dupã alungarea „tâlharilor” din templu, Iisus a sãvârsit o serie de minuni vindecând oameni orbi si schiopi. În tot acest timp arhiereii si cãrturarii unelteau fãrã succes sã-L prindã pe Iisus: Arhiereii si cãrturarii si fruntasii poporului cãutau sã-L piardã. Si nu gãseau ce sã-I facã, deoarece tot poporul se tinea dupã El, ascultându-L (Luca 19;47-48).

Din relatarea evenimentelor de mai sus vedem cum actiunea se desfãsoarã pe douã planuri: Unul în care sunt prezentati oamenii ce se bucurã de prezenta Mântuitorului în mijlocul lor, de cuvintele si de minunile pe care le înfãptuia. Si un altul ocult format din mai-marii evreilor care urmãreau stoparea „furtunii” iscate de Iisus între iudei prin cel mai brutal mod posibil: omorârea lui Iisus.

VOTAI VOICU STANCIU!Lasati mancatoria ungrenilor si haideti sa facem treaba,nu vedeti in ce hal este localitatea noastra?!

Preview referat \"Lacurile din Campia Romana\" :

Lacuri între dunele de nisip regãsim în Câmpia Olteniei ºi Bãrãgan.Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Cãldãruºani, L. Balta Albã.Lacurile în crovuri sunt sãrate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sãrat.Lacurile de luncã sunt situate de-a lungul Dunãrii: L. Bistreþ, L. Mostiºtea ºi L. Brateº. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunãre, de baraj antropic, L. Herãstrãu, L. Tei, L. Bãneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement în Bucureºti.

In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).

O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.

De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat. Lunca Dunãrii este o formã de relief, respectiv albia majorã a fluviului Dunãrea.

Sectorul LUNCA DUNÃRII se întine de la Porþile de Fier pânã la Cãlãraºi.Este sectorul de câmpie al Dunãrii având o luncã din ce in ce mai largã (10 km) în partea româneascã înspre bulgari þãrmul este înalt adâncimea apelor permite navigaþia navelor cu pasaj de pânã la 2m. Lunca în era comunistã a fost desecatã ºi îndiguitã pentru a fi redatã agriculturii.

Porturile fluviale din acest sector sunt: Drobeta - Turnu Severin;Calafat;Corabia;Turnu Mãgurele;Giurgiu;Olteniþa;Cãlãraºi. Singurul pod din acest sector este: Podul Prieteniei (dintre Giurgiu ºi Bulgaria). Lacul Amara liman fluviatil, dupã modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apã, (a nu se confunda cu Lacul Amara Buzãu), este un lac din judeþul Ialomiþa un lac sãrat, de unde provine ºi numele lacului.

Conceptul de administraþie, fie în accepþiunea sa publicã, fie în cea privatã, a dus la naºterea unor multiple întrebãri la care rãspunsurile sunt date în maniere diferite, în funcþie de autori, de perioada istoricã în care acestea au fost formulate, de teoriile care stau la baza lor.
Complexitatea fenomenului administrativ reiese din faptul cã în mod obiºnuit vorbim de administraþie publicã ºi privatã, de administratori ºi funcþionari publici care îndeplinesc funcþii administrative, de persoane care sub comanda altora executã decizii ºi de persoane care pun în aplicare deciziile celor aflaþi într-o poziþie ierarhicã superioarã.
Termenul de administraþie derivã de la latinescul \"administrare\" care înseamnã a servi ºi este în legãturã cu cuvântul \"magister\" care îl desemneazã pe stãpân, cãruia i se subordoneazã servitorul ºi pe care acesta trebuie sã-l slujeascã .
Noþiunea de administraþie este mai largã decât aceea pe care trebuie s-o definim ºi anume, administraþia publicã. Administraþia publicã este un gen de administraþie distinctã de administraþia particularã Ambele genuri de administraþie au mai multe specii. De aceea trebuie sã ne folosim de noþiunea generalã care scoate în evidenþã trãsãturile comune tuturor genurilor de administraþie, oferindu-ne criteriile de deosebire între administraþia publicã ºi cea particularã ºi posibilitatea de a sublinia particularitãþile diferitelor specii ale celor douã genuri de administraþie.
Pe scurt, a administra reprezintã o activitate executivã, pusã sub semnul comenzii sau al delegãrii de atribuþii. Atunci când aceastã activitate îºi realizeazã obiectivele folosindu-se de puterea publicã, prin derogare de la regulile dreptului comun, ea dobândeºte atributele administraþiei publice.
Pe planul dreptului administrativ, problema care se pune este aceea de a stabili care sunt serviciile publice ºi care trebuie sã fie modul de organizare a acestora.
În principiu, determinarea serviciilor publice care intrã în componenþa statului este o problemã variabilã în timp ºi spaþiu, apreciatã în exclusivitate politic, de organele reprezentative ale statului, prin lege. Elementul esenþial în stabilirea sferei serviciilor publice îl constituie delimitarea sferei trebuinþelor individuale ºi colective care pot fi satisfãcute de sfera privatã a societãþii civile, de cea a trebuinþelor care au nevoie de o susþinere publicã, prin intermediul administraþiei publice.
Pornind de la aceastã delimitare se opereazã distincþia între administraþia publicã ºi cea privatã, dimensiunile acestei distincþii rãmânând la îndemâna Parlamentului, iar actul prin care face o astfel de distincþie este legea. în realizarea acestei sarcini, Parlamentul îºi poate rezerva exercitarea unor funcþii proprii administraþiei publice sau poate încredinþa atribuþii administrative puterii executive, dupã cum poate delimita sfera administraþiei publice de stat, de cea a administraþiei publice locale, stabilind ºi relaþiile dintre acestea, precum ºi prerogativele specifice ale fiecãreia. Din moment ce aceste distincþii sunt stabilite de lege este normal ca aceia care îndeplinesc servicii administrative sã se supunã legii, chiar dacã fac parte din administraþia publicã de stat, din administraþia publicã localã sau din administraþia publicã privatã, ori fac parte din categoria celor care intrã în relaþii cu oricare din aceste forme ale administraþiei.


Trimite email
Email-ul dumneavoastra

Email-ul prietenului

Subiect

Mesaj
Am gasit un referat care cred ca te poate interesa: http://www.referat-e.ro/Referat-Ase_Administratie_publica-5263.html

frumoasa brosura ne-e trimis primarul,dar mai ales diploma cu patru stele.Aceste stele se oglindesc in baltile din Ungra si apoi sunt sterse de noroi.

sa de-a dumnezeu ca primarul din ungra sa nu aiba nevoie niciodata de o ambulanta dar si daca are imi doresc sa sara in salvare pina in tavan asa cum saream si eu in masina aceea.ma mir cum de-l mai rabda dumnezeu pe pamintul asta.cum poate sa treaca asa prin sat si sa nu observe ce gropi sunt in sat.sa se mute-n munti.

romanii din ungra se manca intre ei asa ceva nu am mai vazut pana acum

Activitatea Primariei Ungra este execrabila = absenta ! Drumurile din comuna sunt intr-o stare deplorabila...De 25 de ani nu s-a adus nici o imbunatatire la zestrea edilitara a localitatii: aceleasi drumuri, trotoare etc. Singura grija a celor care-si duc veacul la primarie a fost sa-si insuseasca pamant pe nedrept...

Oameni buni allegeti altul

stiati ca... pentru a-si moderniza casa din daisoara a angajat lucrari la caminul cultural di ungra?