facebook_pixel

meniu sus mare

Cum iti produci singur compostul: 2 metode explicate pas cu pas

Compost = amestec de culoare inchisa, uscat, cu miros specific, compus din materie organica descompusa si care are rolul de a fertiliza si conditiona solul.

Compost - cum se produce

Ce materiale folosim la prepararea compostului

  • Bogate in azot (materiale umede, bogate in apa) : flori, coji de oua, resturi de legume (de la curatat sau legume depreciate), iarba, resturi vegetale provenite din culturi legumicole, paine, zat de cafea/ poate fi cu tot cu filtru de hartie, boabe de cafea, pliculete de ceai, resturi de ceai, frunze, alge marine, buruieni

(dar numai cele care nu au apucat sa formeze seminte), gunoi de pasari, balegar de bovine/ cabaline, urina.

  • Bogate in carbon (material uscate) : paie, fan, aschii din lemn, ramuri tocate provenite din taierile anuale ale pomilor si vitei de vie, hartie, ziare, cutii de carton, rumegus, coji de alune/ nuci, orez, parte fainoase, frunze uscate, ciocalai de porumb, par, scame.

Materiale care Nu sunt acceptate

  • Plastic, produse sanitare, materie contaminata, resturi vegetale si lemnoase atacate de boli si daunatori sau tratate chimic, sticla, metal, scutece, buruieni cu seminte (nu veti face altceva decat sa reintroduceti buruienile in sol), carbune si cenusa provenita din arderea lemnelor.

Recicleaza cat mai mult din gradina si bucataria ta  pentru a face compost!

Cel mai eficient mod de a incepe este prin a colecta tot materialul intr-un cos sau lada din lemn fara fund dar cu capac.

Marimea ideala ar fi 1×1 m pentru a pastra materialul cat mai cald iar descompunerea sa se faca cat mai rapid.

Asezati cutia undeva ascuns privirii dar nu pe langa casa (nu vreti sa va treziti cu tot felul de mirosuri pe fereastra), pe o portiune de sol fara iarba sau alte plante si eventual aerati un pic solul cu o sapa pentru a permite ramelor si microorganismelor din sol sa intre in masa de compost si sa inceapa descompunerea.

Pont: Amplasati containerul de compost intr-o zona unde sa aveti acces si cu o roaba pentru a transporta mai usor materialele sau compostul.

Puteti utiliza butoaie vechi sau orice container sau puteti sa va bricolati voi unul.

Mai puteti sa faceti compostul direct pe sol amenajand o rampa de compost undeva, la marginea gradinii, intr-un loc ferit si unde nu se aduna ploaia din precipitatii.

Compostare la rece – metoda anaeroba

Asezati materialele in straturi de 15 – 20 cm si udati fiecare strat bine de tot. Alternati straturile de materiale bogate in azot cu cele bogate in carbon. Pentru udare puteti folosi ceaiuri de urzici, tataneasa sau chiar must de urina. Acoperiti gramada de compost cu o folie sau un strat de pamant, daca ati ales metoda de compostare in rampa, daca alegeti containerul aveti grija sa-i puneti un capac.

O data pe luna e bine sa desfaceti gramada si sa intoarceti straturile pentru o mai buna aerare. Grabiti astfel procesul de descompunere.

Procesul de descompunere este unul lent si dureaza intre 6 – 12 luni. Aceasta metoda se numeste “ compostare la rece”

Compostare fierbinte – Metoda Berkeley in doar 18 zile

Exista si o metoda foarte rapida de a obtine compost in doar 18 zile. Se numeste “compost fierbinte” sau metoda aeroba si are avantajul ca distruge atat germenii patogeni cat si semintele de buruieni. Rezultatul acestei metode este un compost extrem de fin.

Aceasta metoda mai poarta denumirea de “metoda Berkeley” fiindca a fost pusa in practica de universitatea cu acelasi nume din California.

Metoda Berkeley presupune urmatoarele cerinte:

  • Raportul C : N (carbon : azot) in materialele folosite este de 25 parti carbon la o parte azot. Consultati materialele de mai sus.
  • Temperatura in masa de compostare trebuie sa fie de 55 – 65º C.
  • Gramada de compost trebuie sa aiba 1,5 m inaltime.
  • Materialele trebuie amestecate intre ele.
  • Materialul pentru compostare mai ales cel lemnos trebuie maruntit foarte bine.

Pentru ca materia organica sa fie transformata rapid si sa obtii acelasi volum de compost cu cel de materiale compostate, trebuie sa tii neaparat cont de raportul C : N.

Compostarea la rece sau anaeroba, reduce mult volumul compostului obtinut, in plus eventualii germeni patogeni sau seminte de buruieni nu sunt distruse.

In cazul in care raportul C :N este prea mare, il puteti micsora adaugand gunoi de grajd sau iarba verde.

Daca raportul C : N este prea mic atunci il ajustati adaugand frunze uscate, rumegus, carton.

Odata procesul incheiat nu veti mai gasi materiale nedescompuse.

Pont: Cu cat varietatea materialelor folosite la compostare este mai mare, cu atat veti obtine un compost mai bun.

Puteti obtine compost dintr-o parte balegar si doua parti materie uscata (bogata in carbon) la alegere important este sa amenajati gramada cu inaltimea de 1,5 m.

Faceti in asa fel incat sa alternati straturile si sa obtineti o gramada cu laturile de 1 m iar inaltimea de 1,5 m.

Mai puteti incerca si urmatoarea reteta cu un balot de paie, 3 galeti de frunze uscate, 2 galeti de balegar si o roaba de resturi vegetale verzi.

Mod de amenajare a gramezii de compost fierbinte

Ziua  1: Amestecati materialele si le asterneti in straturi alternative (cele verzi cu cele uscate) de 5 cm fiecare pana ajungeti la inaltimea de 1,5 m.

Udati gramada de compostare din belsug cu apa pana ce apa incepe sa se scurga pe la baza gramezii in afara.

Se pot utiliza ca activatori (in mijlocul gramezii) ceaiuri de valeriana, coada calului, coada soricelului sau must de urina.

Timp de 4 zile lasati gramada in pace.

Ziua a 4-a: Desfaceti gramada cu grija astfel incat materialele care au fost la exterior sa ajunga la interior si invers.

Intoarceti gramada si puneti partile din exterior pe locul noii gramezi iar cele provenite din interior si care au inceput sa se descompuna sa le asezati de jur imprejurul celor din exterior.

Asigurati-va ca gramada este umeda atat cat sa stoarceti o picatura, doua dintr-o mana de material compostat.

Nu faceti exces de umiditate ! Bine ar fi daca sub gramada ati pune cateva crengi pe post de drenaj.

Ziua a 6-a si ziua a 8-a: Desfaceti partile laterale si construiti o noua gramada alaturi. Puneti materialul descompus la suprafata noii gramezi.

In acest moment gramada de compost ar trebui sa atinga temperatura maxima.

Daca reusiti sa bagati mana pana la cot in interiorul gramezii (bleah!) atunci temperatura nu a atins 50º C. Daca nu aveti curajul puteti folosi un termometru pentru compost J.

Temperatura optima trebuie sa fie de 55 – 65º C. La temperaturi mai mari de 65º C se dezvolta o bacterie anaeroba de culoare alba.

Gramada se intoarce la fiecare 2 zile, astfel evitati supraâncalzirea gramezii.

Pont: Ca sa grabiti incalzirea gramezii puteti adauga faina de oase sau faina de sange. Daca compostul se incinge prea tare, miroase urat si scade in inaltime, asta  inseamna ca are prea mult azot si trebuie sa adaugi rumegus (cate o mana de rumegus la fiecare furca de compost) pentru a corecta procesul.

Ziua a 18-a: Daca râmele apar in compost, e semn ca procesul s-a incheiat.

Obtineti un compost plin de nutrienti de culoare bruna si cu un miros de reavan.

Pont: Intoarcerile frecvente si aerarea sunt secretul unui compost bine facut.

Comparatie intre compostarea anaeroba si cea aeroba

Cele doua metode prezentate au avantaje si dezavantaje, iata cateva din ele:

Metoda anaeroba – compostarea la rece

avantaje:

  • metoda accesibila celor cu mai putina experienta intr-ale gradinaritului
  • spatiu mic destinat compostarii
  • consum mic de apa si forta de munca
  • pierderi mici de azot

dezavantaje:

  • descompunere lenta si uneori incompleta a materiei organice
  • nu se distrug decat o parte din semintele de buruieni sau agenti patogeni
  • control limitat al descompunerii
  • productie mai mica de compost

Metoda aeroba – compostarea la cald

avantaje:

  • descompunere rapida si completa a materiei organice
  • distrugere aproape totala a semintelor de buruieni si germeni patogeni
  • control total asupra proceselor de descompunere

dezavantaje:

  • consum mare de apa si forta de munca
  • spatiu mare destinat rampei de compostare
  • pierderi mari de azot

Cum folosim compostul

Folositi compostul la plantarea pomilor fructiferi, arborilor si arbustilor ornamentali si a plantelor decorative.

Compostul mai intra in componenta amestecurilor de pamant pentru ghivece sau a amestecurilor pentru producerea rasadurilor.

Poate fi folosit ca fertilizant dar cu atentie. Chiar daca este un produs organic excesul se realizeaza la fel ca la fertilizarea chimica. Asa ca, resprectati dozajul!

Autor : Diana Chetreanu

Inginer horticultor

Cele mai recente carti pentru horticultori:

Cum iti produci singur compostul: 2 metode explicate pas cu pas a fost modificat ultima oara in 11 martie 2015 de Diana Chetreanu
No comments yet.

Lasă un răspuns