meniu sus mare

10 pasi esentiali pentru a va produce singuri rasadurile

rasad-ghiveci

Răsad = planta legumicola/ floricola tanara, la inceputul vegetatiei obtinuta in conditii organizatorice si tehnice speciale si care prin transplantare este utilizata fie la infiintarea unor culturi, fie la amenajarea rabatelor florale, amenajari peisagere sau producere de flori la ghiveci.

1. Pregatirea spatiilor unde veti produce rasadurile

Puteti utiliza spatiul din balcon (daca este inchis si are o expozitie sudica sau vestica), camere incalzite si bine luminate, dar se pot utiliza si mici adaposturi acoperite cu materiale plastice, rasadnite, solarii sau sere.

2. Dezinfectarea este importanta

Dezinfectarea cu substante specifice a uneltelor, ghivecelor, terinelor, etc. si completarea inventarului de ‚,mijloace tehnice’’. Spalati bine cu apa si Domestos sau Formalina toate uneltele ce vor fi folosite la producerea rasadurilor. La fel se procedeaza si cu terinele sau ghivecele daca acestea au mai fost utilizate inainte. Se pot transmite boli viitoarelor plantute.

3. Alegeti cu atentie semintele

Semintele utilizate la producerea rasadurilor trebuie alese cu grija deoarece de calitatea lor depinde obtinerea unor rasaduri viguroase si de calitate. Inainte de a va procura semintele, informati-va cu privire la alegerea soiului sau hibridului. Verificati pe ambalajele semintelor indicii de calitate a acestora: termen de garantie, tratamente aplicate pentru dezinfectie, etc. Este recomandat sa utilizati seminte care sunt in termen de garantie la data semanatului, altfel facultatea germinativa scade sau exista riscul unei rasariri necorespunzatoare sau chiar compromiterea acesteia.

Mare atentie atunci cand utilizati seminte produse in gradina proprie in anii precedenti. Exista riscul ca procentul de puritate al semintelor sa fie unul scazut, ceea ce conduce la scaderea valorii biologice a soiului sau la segregare si obtinerea unor culturi neuniforme!

4. Pregatiti semintele

Inaintea semanatului semintele se pregatesc printr-o serie de operatii (incoltire fortata, calire, stratificare, dezinfectie) care au drept scop o rasarire mai rapida si mai uniforma, stimularea cresterii rasadurilor si prevenirea transmiterii de boli. Dezinfectia este obligatorie chiar daca pe ambalaj nu este specificat acest lucru. Fac exceptie semintele drajate (acele seminte care sunt ‚, imbracate’’ in amestecuri organo – minerale la care se adauga insecto – fungicide si substante stimulatoare ) si cele sub forma de banda de hartie.

5. Substratul nutritiv

Substratul nutritiv joaca un rol foarte important in reusita obtinerii unor rasaduri de buna calitate, de aceea este necesar sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa aiba o structura corespunzatoare pentru a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, sa fie afanat, sa aiba porozitate mare (˃ 75% ), permeabilitate, cu o capacitate mare de retinere a apei, bogat in elemente nutritive, un pH corespunzator cerintelor speciei la care se produce rasadul si o capacitate de tamponare ridicata pentru a mentine valoarea pH-ului.

Astfel de substraturi se obtin prin amestecarea mai multor componente de natura organica si anorgnica cum sunt: turba neagra si rosie, mranita, pamantul de telina sau de gradina, nisip sau perlit(vezi articolul Retete de amestecuri nutritive pentru producerea de rasad si semanat ).

Cel mai simplu este sa-l cumparati gata preparat de la magazinele de specialitate.

In cazul in care optati pentru prepararea amestecului, nu uitati sa faceti din timp opertiunea si sa dezinfectati substratul rezultat.

Dupa dezinfectie, timpul de pauza este de 10 – 30 de zile functie de substanta folosita.

Exemplu:

Dazomet 90 G → 200 g/m²

Formalina → 2l/ m²

Previcur → 300g/ m²

Sulfat de cupru 3%

Pentru o mai buna dezinfectie, amestecul se intinde in strat uniform de 25 – 30 cm grosime iar dupa aplicarea tratamentului se inveleste cu o folie din polietilena sau prelata timp de 3 zile.

Dupa dezvelire, substratul se lopateaza pentru a inlatura  vaporii de pesticide.

6. Semanatul

Semanatul se efectueaza in diferite moduri: in palete alveolare, diferite tipuri de ghivece, ladite din lemn, terine din teracota, in strat de amestec nutritiv, etc.

Indiferent de metoda aleasa aveti grija sa calculati volumul de pamant necesar functie de numarul de rasaduri pe care vreti sa-l obtineti.

Semanatul in ladite / terine se face prin imprastiere sau in randuri distantate la 3 – 4 cm.

Semanatul direct in cuburi nutritive, ghivece, pastile Jiffy prezinta avantajul eliminarii repicatului dar are dezavantajul ca ocupa o suprafata mai mare.

Pont: Semanatul direct in cuburi/ghivece este obligatoriu la specii sensibile la repicat si transplantat cum sunt castravetii, dovleceii, pepenii galbeni. Acestia se planteaza la locul definitiv cu tot cu balot (cubul de pamant in care a fost produs ).

7. Repicatul

Repicat = lucrare de transplantare provizorie a plantelor mici din semanatura deasa la distante mai mari.

Prin acest procedeu se mareste spatiul de nutritie al plantelor  la o suprafata de 5 – 13 ori mai mare decat cea initiala.

Se asigura desimea optima cresterii normale a plantelor prin crearea unor conditii mai bune de lumina, aer, hrana si apa.

Momentul repicrii difera de la specie la specie.

Exemplu: La tomate, ardei, vinete se repica cand frunzele cotiledonale au pozitie orizontala si au aparut primele frunze adevarate.

Varza, prazul, telina, salata se repica la 3-4 frunze adevarate.

Adancimea de repicat difera functie de particularitatile biologice ale plantelor.

Plantele care au proprietatea de a forma radcini adventive pe portiune de tulpina ingrosata in sol (tomate, varza, conopida, castraveti )  se repica pana sub primele frunze, in timp ce ardeii si vinetele se repica doar cu 1 – 1,5 cm fata de adancimea din semanatura. Celelalte se repica la aceeasi adancime.

8. Lucrarile de ingrijire

Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor incep imediat dupa semanat si dureaza pana la plantarea la locul definitiv. Acestea constau in dirijarea factorilor de vegetatie: lumina, temperatura, umiditate, nutritie, combatere fitosanitara.

Dirijarea luminii: daca rasadurile se produc in perioada februarie – mai, se asigura conditii optime de lumina prin asezarea rasadurilor la o expunere cat mai mare de lumina. Orientarea rasadnitelor usor inclinate spre sud, sere/solarii la care se curata sticla/folia din polietilena de praf.

Repicatul plantelor atunci cand acestea au tendinta sa se autoumbreasca.

Daca producerea rasadurilor se face in perioada mai- iunie, este necesara umbrirea rasadurilor pentru a reduce excesul de lumina care poate produce arsuri tinerelor plante iar temperaturile ridicate conduc la alungirea rasadurilor si chiar ofilirea acestora.

Umbrirea se face cu acoperirea ferestrelor/ foliei/ geamului rasadnitei cu rogojini, paie, storuri sau alte materiale care sa permita luminii difuze sa patrunda la plante.

Temperatura se dirijeaza functie de specie si de faza de vegetatie si se coreleaza cu intensitatea luminii.

Fiecare planta are nevoie de temperatura optima specifica pentru a rasari uniform intr-un timp cat mai scurt.

De regula, pana la rasarire se asigura o temperatura de 22 – 24º C. Dupa ce plantele au rasarit, timp de o saptamana se scade temperatura la 12 – 14º C, exceptie fac plantele sensibile si care au nevoie de temperaturi mari(castraveti, pepeni galbeni, dovlecei ) de 20 – 22ºC.

Dupa repicat se asigura un minim de 18º C.

Umiditatea atmosferica trebuie tinuta sub control astfel incat sa nu favorizeze aparitia bolilor criptogamice.

Udarea rasadurilor cand sunt mici iar timpul este friguros, se face rar si cu putina apa pulverizata foarte fin.

Pont: Apa trebuie sa fie la temperatura ambientului pentru a nu raci substratul si a produce stres plantutelor.

Pe  masura ce vremea se incalzeste, udarile se fac mai des si cu cantitati mai mari de apa care sa patrunda adanc si sa umezeasca substratul de pamant pe toata grosimea.

Asigurarea regimului de nutritie se face prin dozarea componentelor in amestecul de pamant si prin fertilizari suplimentare faziale cu ingrasaminte chimice sau organice.

Se fac 1–2 fertilizari, prima la 6-7 zile dupa repicat si a doua la 12 zile dupa prima.

Se utilizeaza ingrasaminte complexe sub forma de solutii cu concentrati de 0,3 – 1 % cu mare atentie. Distribuirea se face printre randurile de plante urmata de o stropire cu apa pentru a spala picturile de fertilizant cazute pe frunze.

Ca ingrasaminte organice se utilizeaza must de gunoi, gunoi de pasari sau alte preparate bio existente pe piata, ex. Cropmax.

Must de gunoi 10 – 20 g / l apa

Gunoi de pasari 5 – 7 g / l apa

Combaterea bolilor, mai ales cele criptogamice aparute din cauza umiditatii crescute se face cu solutii de concentratie 0,15 % la un interval de 6 – 7 zile.

Ca produse se utilizeaza: Folpan, Captadin, Previcur, etc.

9. Aerisirea rasadurilor

Aerisirile se executa zilnic cu scopul de a improspata aerul si de a elimina excesul de CO2 rezultat noaptea in timpul procesului de respiratie al plantelor. Prin aerisiri se regleaza regimul de temperatura si umiditate din aceste spatii.

10. Calirea rasadurilor

Calirea rasadurilor se face la cele produse pentru culturi timpurii cand in camp vor intalni conditii total diferite fata de cele in care au crescut.

Rasadurile necalite si plantate in camp, se vor prinde mai greu sau deloc.

Lucrarea incepe cu 6 – 7 zile inainte de plantare si consta in reducerea treptata a udarilor, intreruperea fertilizarilor si cresterea numarului de aerisiri.

Aerisirile se vor face, la inceput, numai pe timpul zilei, ca spre sfarsitul perioadei de calire, rasadurile sa ramana descoperite permanent.

Daca ati respectat toate conditiile necesare, este imposibil sa nu va bucurati de rasaduri de calitate superioara.

Cele mai noi carti pentru gradinari:

Autor: Diana Chetreanu

            Inginer horticol

10 pasi esentiali pentru a va produce singuri rasadurile a fost modificat ultima oara in 10 ianuarie 2017 de CartiAgricole
No comments yet.

Lasă un răspuns