Publicat pe Lasă un comentariu

Asolamentul Legumelor – Sfatul Horticultorului

morcov

Asolament = stabilirea structurii speciilor din cadrul unei exploatatii legumicole si modul de repartizare a acestora pe suprafata de teren in anul de cultura.

Rotatia culturilor = repartizarea speciilor din cadrul asolamentului, pe aceeasi suprafata de teren, timp de mai multi ani.

De ce ne intereseaza asolamentul? Datorita spatiului restrans pe care il ofera gradina voastra, folosirea rationala a terenului devine o necesitate.

Necesitatea folosirii asolamentelor:

  • Proprietatile fizico- chimice si biologice ale solului se degradeaza an de an datorita irigatiei, utilizarii cantitatilor mari de ingrasaminte si produse fitosanitare, lucrarilor solului ( mai ales cele mecanizate ) si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante.
  • Raspandirea masiva a bolilor si daunatorilor datorita monoculturii sau a cultivarii an de an a unor specii inrudite din punct de vedere botanic.
  • Folosirea rationala a ingrasamintelor
  • Folosirea rationala a fortei de munca este valabila pentru fermele mari.

Utilizarea asolamentelor si a rotatiilor de cultura contribuie la:

  • Asigurarea cresterii continue a fertilitatii solului
  • Utilizarea corespunzatoare a resurselor de apa din sol
  • Reducerea atacului de boli si daunatori
  • Cresterea cantitativa si calitativa a productiei
  • Utilizarea eficienta a fortei de munca, in cazul fermelor.

Cel mai important criteriu care sta la baza intocmirii asolamentului este stabilirea structurii culturilor, adica speciile sa fie diferite din punct de vedere botanic pentru a preintampina transmiterea  bolilor si daunatorilor specifice plantelor din aceeasi familie botanica.

Atentie: O specie de plante poate sa revina pe aceeasi suprafata de teren dupa 3-4 ani.

Un alt criteriu este modul de valorificare a ingrasamintelor organice si minerale.

Bine de stiut:

  • Sub aspect general, plantele legumicole utilizeaza ingrasamintele organice bine descompuse, aplicate in anul de cultura, pe cand cele organice nefermentate nu sunt suportate de radacinoase, bulboase, pepeni verzi si cicoare. In consecinta, aceste specii vor urma in cadrul rotatiei dupa specii care folosesc bine aceste tipuri de ingrasaminte ( solanacee, cucurbitacee,etc.).

 

  • Plantele leguminoase (mazare, fasole, bob, etc) au capacitatea de a fixa azotul atmospferic in sol si au un consum mai redus de ingrasaminte organice ceea ce le da dreptul sa revina pe aceeasi sola dupa 2-3 ani. Sunt foarte bune premergatoare pentru alte plante, mai ales varzoase si frunzoase mari consumatoare de azot. Radacinile fasolei secreta o substanta otravitoare care distruge viermii sarma.

 

  • Plantele legumicole cu un sistem radicular slab dezvoltat  (usturoi, ceapa, castraveti, verdeturi) intra in rotatie dupa cele cu un sistem radicular profund (radacinoase, pepeni) in scopul utilizarii mai eficiente a rezervelor de nutrienti si apa din sol.

Durata de vegetatie are un rol deosebit in asolament si mai ales in rotatia culturilor in sensul in care elibereaza terenul in etape diferite. Pentru culturile ce se infiinteaza toamna sau primavara devreme, culturile premergatoare trebuie sa elibereze terenul devreme ( sf. verii – inceput de toamna) pentru a permite pregatirea solului. Totodata folosirea speciilor cu durata de vegetatie diferita permite folosirea intensiva a terenului prin infiintarea de culturi succesive, asociate, duble sau anticipate.

Epoca de recoltare joaca un rol important in combaterea buruienilor astfel ca plantele recoltate mai devreme nu dau posibilitatea buruienilor sa creasca si semintele acestora sa ajunga la maturitate.

O rotatie corespunzatoare si un anumit tip de asolament se stabilesc functie de structura culturilor din asolament, de destinatia productiei, de modul de infiintare a culturilor (prin semanat direct sau prin plantare de rasad), de lucrarile de intretinere a culturii (in special cele manuale).

Asolamentul in legumicultura are avantajul ca in acelasi an, pe acelasi teren se pot cultiva doua sau mai multe specii legumicole ceea ce presupune 2-3 culturi succesive in acelasi an iar rotatia culturilor se stabileste pe baz culturilor principale.

Unele specii sunt incomptibile in cultura datorita formarii unor compusi toxici dar si a modificarii pH-ului si in acest caz asolamentul trebuie sa tina seama de gradul de favorabilitate si compatibilitate dintre plante.

Exemplu de amplasare a culturilor legumicole functie de culturile premergatoare:

Radacinoase

Foarte bune Bune Contraindicate

solanacee | cucurbitacee

cereale paioase | culturi furajere pentru masa verde radacinoase | grupa cepei si cele ptr. frunze

Varzoase

Foarte bune Bune Contraindicate

solanacee | legume ptr. pastai | seminte si capsule

cucurbitacee si radacinoase varzoase si cele pentru frunze

Solanacee

Foarte bune Bune Contraindicate

lucerna | trifoi in primul an dupa desfiintare | cucurbitacee | legume ptr. pastai | seminte si capsule

radacinoase si grupa cepei  solanacee

Cucurbitacee

Foarte bune Bune Contraindicate

varzoase si legume ptr. pastai | capsule

cereale paioase | fl. soarelui | radacinoase si bulboase cucurbitacee si solanacee

Legume pentru pastai, seminte si capsule

Foarte bune Bune Contraindicate

solanacee | radacinoase| cereale paioase

cucurbitacee si bulboase culturi legumicole din aceeasi grupa

Bulboase (grupa cepei )

Foarte bune Bune Contraindicate

Mazare | bob | bame

solanacee radacinoase

Atentie: Speciile legumicole perene intra in asolament dar nu si in rotatie datorita suprafetelor mici pe care le ocupa si vor constitui o sola separata.

In cadrul asolamentului e bine sa existe o sola saritoare, cu lucerna cu durata de 3-4 ani, cu trifoi cu durata de 2 ani sau cereale paioase cu durata un an.

Folosirea lucernei are avantajul ca acumuleaza azotul atmosferic, aduce din adancime si depune in radacinile din stratul arabil calciu, fosfor si alte elemente minerale ce vor fi folosite de culturile ce urmeaza. Radacinile groase ale acesteia patrund adanc in stratul mai putin permeabil si dupa destelenire,radacinile se decompun si raman numeroase canale  prin care excesul de apa din straturile superioare se scurge in adancime. Totodata radacinile plantelor ce urmeaza in cultura exploreaza mult mai usor solul fara sa intampine rezistenta. Are si un mare dezavantaj fiind mare consumatoare de apa si atunci culturile ce urmeaza trebuie sa fie infiintate primavara tarziu (tomate, castraveti, etc ) pentru refacerea rezervei de apa din precipitatii.

Si sola saritoare cu cereale paioase asigura regenerarea humusului si lasa terenul curat de buruieni (in special secara).

Numarul solelor din asolament trebuie sa fie egal cu numarul anilor de rotatie.

In cadrul asolamentului se stabilesc 2-4 culturi de baza ce vor ocupa fiecare cate o sola iar speciile cu pondere mica dar cu tehnologii de cultura asemanatoare pot fi grupate pe aceeasi sola pentru o mai buna rotatie si folosirea eficienta a terenului.

Schema de asolament pentru gradinile de langa casa si microferme

Parcela Anul 1 Anul 2 Anul 3
I tomate| ardei| vinete radacinoase + bulboase varza timpurie + culturi succesive
II radacinoase + bulboase varza timpurie + culturi succesive tomate| ardei| vinete
III varza timpurie + culturi succesive tomate| ardei| vinete radacinoase + bulboase

Schema de asolament si rotatie pentru o ferma legumicola cu suprafete egale ale solelor

Sola Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
I solanacee bulboase +radacinoase varzoase cucurbitacee
II bulboase + radacinoase varzoase cucurbitacee solanacee
III varzoase cucurbitacee solanacee bulboase + radacinoase
IV cucurbitacee solanacee bulboase+radacinoase varzoase

Pentru sere si solarii stabilirea asolamentului si mai ales a rotatiei culturilor se face mai greu datorita diversitatii ciclurilor de cultura practicate si ponderea diferita ocupata de specii.

De regula, in serele incalzite ponderea culturilor este detinuta de castravetii cornichon (fruct mic ) si tomate si pe suprafete mai mici se cultiva ardei si vinete in conditii de ciclu prelungit.

In solarii ponderea culturilor este detinuta de solanacee ( tomate, vinete, ardei ) iar pe suprafete mai mici se cultiva castraveti, fasole pastai, varza timpurie si cartof timpuriu astfel incat este imposibil de stabilit vreun asolament.

Se vor lua masuri de mentinere a igienei culturilor  ( fara boli, daunatori, buruieni ) si se va evita monocultura.

Spor la gradinarit!

Autor: Diana Chetreanu

            Inginer horticol

Lasă un răspuns