Majoritatea lipitorilor sunt parazite, se hrãnesc cu sângele altor animale. Unele sunt capabile ca la singura hrãnire, sa preia o cantitate de sânge de cinci ori mai mare de cât propia greutate, din care pot trãi chiar si un an.
Lipitorile isi datoreazã renumele prost mediului de hrãnire hematofog. In trecut erau foarte apreciate de medici, deoarece drenarea sângelui cu lipitori are efect în orice boalã.
CARACTERISTICI
Lipitoarea este un vierme inelat ce se înrudeste cu râma. Corpul este alungit, fusiform si prezintã în interior nervii, vasele de sânge si canalul digestiv. Peretii corpului sunt alcãtuiti din musculaturã longitudinalã si transversalã. Cu ajutorul ei lipitoarea se poate ondula ca sarpele, si când este în pericol ea se ghemuieste. La ambele capete ale corpului se aflã ventuze bine dezvoltate. Cu acestea lipitoarea se poate atasa de corpul victimei. Când nu se hrãneste stã atasatã de pietre sau plante. Cu ajutorul ventuzelor, ea se poate deplasa. Îsi alungeste corpul la maxim, se ataseazã cu ventuza cranialã, apoi îsi elibereazã ventuza caudalã si îsi trage capul în fatã.
Majoritatea lipitorilor trãiesc în apã, deoarece supravietuiesc numai în locuri umede. Dacã stau mult la loc uscat se deshidrateazã. Multe dintre ele preferã apele foarte lente sau aproape stãtãtoare.
ALIMENTATIA SI MOD DE HRÃNIRE
Lipitoarea consumã vietuitoare cu corpul moale. Prezintã trei lame maxilare semicirculare, dintate. Cu ajutorul acestora produce rãni de forma literei „Y” pe pielea bovinelor, ecvinelor si a animalelor. Glandele salivare eliminã o substantã ce dilatã vasele victimei si împiedicã coagularea sângelui.
REPRODUCEREA
Lipitoarea posedã organe masculine si feminine. În timpul împerecherii unul dintre parteneri „actioneazã” ca mascul. Unele specii depun sperma direct în orificiul genital al partenerei. Altele ataseazã pungute spermatice de pielea partenerei, iar materialul germinativ ajunge prin piele la locul de fecundare.
Ovulele fecundate nu sunt doar depuse în apã. Sunt atasate într-o membranã mucoasã, iar când pãrãsesc corpul lipitorii, pe la nivelul capului, aceastã membranã se închide si devine un asa-numit-cocon ce oferã protectie. Unele specii îsi ataseazã coconii de pietrele din apã sau îi îngroapã în solul umed. Durata dezvoltãrii este de 4-10 sãptãmâni.