Lucrarile de intretinere si taiere la vita de vie pe rod

Vița de vie este o planta de tip liana cu multiple utilizari si este considerata un element de civilizatie inca din antichitate.

Vița poate asigura o varietate mare de struguri proaspeti in orice gospodarie daca sunt cultivate soiuri cu maturare esalonata in perioada iulie – octombrie, in plus ofera o ocupatie placuta si reconfortanta.

Trebuie stiut ca o plantatie de viță de vie dureaza in jur de 30 – 50 ani (daca este bine intretinuta si nu are parte de accidente climatice) si in decursul acestei perioade vița parcurge un ciclu de viata alcatuit dintr-o succesiune de cicluri anuale. Acest ciclu de viata este impartit in 3 perioade de varsta: tinerete, maturitate si batranete.

Cunoasterea acestor caracteristici ale viței este foarte importanta pentru viticultor, dându-i acestuia posibilitatea sa intervina prin lucrari si masuri adecvate sa pastreze butucii de vița vigurosi, santosi si roditori an de an.

Fiecare din cele 3 perioade ale viței au lucrari specifice de intretinere iar obiectivul principal este scurtarea perioadei de tinerete si intrarea pe rod cat mai timpuriu a plantatiei viticole.

In articolul de fata am sa tratez lucrarile ce se executa la via pe rod.

Lucrarile la via pe rod

In plantatiile pe rod se aplica o serie de lucrari specifice ce au drept scop obtinerea de productii cantitative si calitative functie de soi, sa se asigure cresteri normale pe butuc care sa permita o rodire corespunzatoare si in anii urmatori, sporirea longevitatii butucilor de viță si prevenirea bolilor si daunatorilor.

Lucrarile de intretinere

Revizuit spalierul. In ferestrele de iarna se pot face lucrari in plantatia viticola prin indreptarea stalpilor de sustinere, intins sarme sau inlocuirea lor daca au ruginit sau s-au rupt.
Taieri in uscat (am sa revin mai pe larg la aceasta lucrare)
Dirijarea coardelor sau mai pe înțelesul tuturor legat via este obligatorie inainte de dezmugurit pentru a preveni scuturarea ochilor care sunt foarte sensibili in aceasta faza – pentru fiecare coarda se folosesc 2 legaturi (varf si baza) si se face pe prima sarma a spalierului. Se pot utiliza diverse tipuri de material, sfoara de legat sau mai nou exista un cleste special cu o banda elastica pentru legat via. Daca legati via manual utilizand diverse bucati de material textil sau sfoara aveti grija ca legatura sa fie in forma de 8.
Aratura de primavara – este obligatorie pe suprafete mari.
Sapa mare pe rand in banda lata de 50 cm de-o parte si de alta a randului de viță si se efectueaza la adancimea de 10 – 12 cm.
Legatul lastarilor – se face cam de 4 ori in perioada de vegetatie cand lastarii ating 30 – 50 cm acestia se leaga de sarme sau se petrec intre cele 2 sarme formandu-se un perete vegetal.
Prasile mecanice – se fac cam de 4 ori in vegetatie pentru spargerea crustei si afanarea solului. Pe suprafete mici aceste prasile se vor efectua manual, cu sapa.
Tratamente fitosanitare impotriva manei, fainarii si a putregaiului cenusiu dar si impotriva moliei viței si a altor daunatori. In conditii normale se aplica 3-4 tratamente, primul stropit se aplica atunci cand lastarii au 6 – 8 frunze, al II-lea inainte de inflorit si urmatoarele dupa inflorit si chiar la formarea strugurilor.
Lucrari si operatii in verde au drept scop reglarea proceselor de crestere si rodire. Aceste lucrari influenteaza calitatea productiei si constau in: plivitul lastarilor – lastarii crescuti din portaltoi, lastarii fara rod care pornesc din butuc si lemnul multianual, o parte din lastarii fara rod de pe coardele anuale si lastarii de pe tulpini; normarea încarcaturii de inflorescente – struguri specifica soiurilor de struguri de masa pentru sporirea productiei, astfel pentru a avea o productie mare si cu struguri de calitate o parte din inflorescente se inlatura; ciupitul lastarilor – consta in suprimarea varfului de crestere a lastarilor fertili inainte de inflorit pentru a îmbunatati conditiile de hranire a florilor; cârnitul lastarilor – consta in suprimarea varfului de crestere al tuturor lastarilor, indiferent daca poarta rod sau nu la intrarea strugurilor in pârgă si are drept scop dirijarea substantelor asimilate catre struguri si coarde ; copilitul – consta in suprimarea totala a lastarilor anticipati si se executa cand acestia au 6 – 7 frunze, lasandu-se 4 – 5 frunze de la baza; desfrunzitul partial – indicat in regiunile cu toamne reci, la soiurile viguroase si frunzis bogat, la soiurile pentru vinuri de calitate superioara, sensibile la mucegai cu scopul de a crea strugurilor conditii mai bune de iluminare si aerisire pentru ca boabele sa se coaca uniform.
Recoltat strugurii
Fertilizat solul (in toamna) odata la 4 ani cu 40 t/ ha gunoi de grajd, 450 kg/ ha superfosfat si 300 kg/ ha sare potasica
Aratura de toamna

Acestea sunt, in mare, lucrarile intr-un an de zile, intr-o vie pe rod.

Tăierea viței de vie

Tăierea este una din cele mai importante lucrari aplicate in perioada de repaus si anual se inlatura 85% din lemnul crescut pe butuc iar elementelor ramase li se reduc dimensiunile si li se schimba pozitia pentru a regla procesele de crestere si fructificare.

Vița este o liana si daca nu s-ar interveni cu taieri anual, in timp, baza plantei s-ar degarnisi iar vegetatia si fructificarea s-ar mentine doar la varf. Strugurii formati sunt de dimensiuni mici, nu acumuleaza zaharuri iar masa vegetativa se dezvolta excesiv.

Prin efectuarea taierilor in uscat se urmareste:

Realizarea si mentinerea formei date butucului in primii ani de la plantare
Mentinerea productiei la un nivel constant
Pastrarea unui echilibru intre procesele de crestere si fructificare
Obtinerea de productii de buna calitate

Tips: Taierile pot scurta durata de viata a butucilor daca sunt aplicate incorect!

Inainte de a trece la descrierea propriu- zisa a taierilor doresc sa va fac cunoscute cateva notiuni de baza pentru a putea întelege mai bine modul de taiere.

Noţiuni de bază

La vie, coardele roditoare sunt cele de 1 an crescute pe lemn de 2 ani.

Sistemele de tăiere – se referă la lungimea coardelor roditoare şi se deosebesc 3 sisteme: scurt, lung şi mixt.

Formele de conducere – se referă la înălţimea elementelor de poducţie şi se deosebesc tot 3 forme: joasă, semiînaltă şi înaltă.

Tipul de tăiere – este combinaţia sistemului de tăiere aleasă cu una dintre formele de conducere şi modul de dirijare al coardelor şi se cunosc : Guyot, Cazenave, Lenz Mozer, speronat, taieri de Teremia,etc.

Veriga de rod – alcătuită din cep, cordiţă, călăraş. Cepul are 2 ochi vizibili şi trebuie să fie întotdeauna situat cat mai aproape de butuc. Cordiţa are 6-10 ochi, sau 8-12 ochi vizibili, în funcţie de vigoarea soiului şi de particularitatea de rodire (sunt soiuri care rodesc la ochii 3-4 şi soiuri care rodesc pe lăstarii situaţi la ochiurile 5-6). Călăraşul are între 4-6 ochi şi se lasă numai la soiurile vivace, pentru a stimula rodirea în detrimentul unei creşteri haotice.

Sa le luam pe fiecare, pe rand si sa le explicam.

Sistem de taiere scurt – se caracterizeaza prin folosirea elementelor scurte numite si cepi de rod care au lungimea de 2 – 3 ochi.Coardele se taie in cepi al caror numar este cuprins intre 6 – 8 si 12 – 14 si se aplica soiurilor care diferentiaza bine pe primii 3 ochi de la baza coardelor (Feteasca regala, Galbena de Odobesti, Aligoté)
Sistem de taiere lung – foloseste elementele lungi de rod, 2–4 coarde de rod scurtate la lungimi variabile de 8 – 14 ochi. Acest sistem permite obtinerea unor productii mari de struguri.
Sistemul de taiere mixt ce foloseste ca element de productie veriga de rod alcatuita din coarda de 8 – 14 ochi sau cordiță de 5 – 7 ochi si un cep de inlocuire de 1 – 2 ochi.

Forma de conducere joasa (clasica), adica elementele de productie se gasesc amplasate pe lemn multianual la cel mult 10 – 30 cm de la nivelul solului, se cultiva in zonele unde temperaturile din timpul iernii scad sub minus 20-22ºC, fiind necesara protejarea prin ingropare in timpul iernii.

Conducerea semiinalta (60 – 70 cm) si inalta (1-1,5 m) se cultiva in zonele unde temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta, in general de minus 18 – 20 ºC.

Tipurile de taiere sunt de fapt combinatia dintre un sistem de dirijare a coardelor ramase pe butuc dupa taiere si forma de conducere a butucului.

Iata cele mai importante tipuri de taieri:

Taiere de Teremia se caracterizeaza prin prezenta cepilor de rod (6 – 8 ) pe forma joasa, cu timpul scaunul butucului se ingroasa.Este specifica podgoriilor din Banat si se aplica soiurilor mai putin viguroase (Majarcă, Creață)
Guyot multiplu se aplica vițelor care se ingroapa peste iarna si se caracterizeaza prin 3 – 4 verigi de rod alcatuite din coarde de 8 – 12 ochi si cepi de 1 – 2 ochi.
Guyor pe semitulpina are acelasi mod de taiere cu Guyot multiplu cu diferenta ca butucii nu se mai ingroapa.
Cordonul Cazenave se caracterizeaza prin verigi de rod formate din cordite de 4 – 6 ochi si cepi de înlocuire de 2 ochi.
Cordonul speronat se caracterizeaza prin lasarea pe cordoane numai a cepilor de rod. Se aplica in special la soiurile care au primii ochi de la baza coardei fertili (Feteasca regala, Merlot, Chardonnay, Pinot gris, Cardinal).
Guyot cu brate inlocuite perodic se executa functie de temperaturile din timpul iernii, astfel: in anii normali, fara pierderi se lasa la capatul fiecarui brat cate 2 verigi de rod; in anii cu pierderi cand bratele butucului au fost afectate de ger, acestea se suprima iar refacerea butucului se face din cepii de siguranta care au fost protejati in pamant peste iarna. Coardele se dirijeaza in pozitie verticala pana la prima sarma si apoi in pozitie orizontala pana la ½ distantei dintre butuci.
Lenz Moser este asemanatoare tipului de taiere Cazenave cu deosebirea ca tulpina are o inaltime de 1 – 1,2 m