Publicat pe Lasă un comentariu

Cultivarea inului si canepei in Romania

Inul pentru fibra (Linum usitatissum)

Importanta inului pentru fibra consta in multiplele întrebuintari ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Din ele se confectioneaza panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa, servete, panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte, etc.

cultura-inului

Fibrele scurte (caltii) se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.
Samanta, faina de seminte si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile (resturile de tulpina rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie prima pentru confectionarea de placi aglomerate sau la fabricarea glucozei, drept combustibil etc.

Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fuior depaseste 1,5 milioane hectare, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda.

Canepa pentru fibra (Cannabis sativa)

Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ.

cultura-canepa

Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator.

Produsele secundare ca : uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele.

Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania.

Culturile de in si canepa in Romania

Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati de procesare existente in anul 1991) in anul 2007 au ramas in functiune:

1. SC Galir SA loc.Mangalia – jud.Constanta –procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;
2. SC Lutex SA loc.Ludus – jud. Mures- procesare canepa,capacitate 1500 tone fibra/an ;
3. SC Livius SRL loc. Nadlag –jud.Arad – procesare canepa, capacitate1500 tone fibra/an;
4. SC Carpic Carei – jud.Satu Mare – procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an .

Anual se proceseaza in functie de cantitatea de tulpini melitate existente in stoc la fiecare unitate de procesare.
Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de obiectul de activitate al acestor unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi.

De asemenea, prin programul SAPARD – imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscole, investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente pentru procesarea plantelor textile (in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si a suplimentelor nutritive, a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor decojite – folosite in scop alimentar.
CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania, a carei fabrica are o capacitate de prelucrare de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in localitatea Salonta, judetul Bihor.

Soiurile de plante textile cultivate

In pentru fibra:

– Ada, Adria, Alexein, Alin, Bazil, Carolina, Codruta, Cosmin, Cristina, Daniela,Elena, Elisa, Ermina, Floriana, Florinda,Fluin,Ina, Ioana, Iordan, Iulia, Iunia, Janina,Laura, Lirina, Louis, Martin, Monica, Nineta, Oliana,Paula, Radu, Rares, Sabena, Selena, Sumuleu.

Canepa pentru fibra :

– Denise, Diana, Irene, Silvana, Lovrin 110, Secuieni 1, Zenit.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene soiurile cultivate pentru a fi eligibile la sprijinul financiar sunt cele cuprinse in Anexa II a Regulamentului Cosiliului nr.796/2004 care se modifica anual.
In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II “Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe” sunt mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare 2008/2009”, respectiv soiurile de canepa: Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit.

Soiurile mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2%

Zone de favorabilitate

Inul pentru fibra

zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 220 -250 mm, umiditatea relativa a aerului permanent peste 70%, nebulozitatea cea mai ridicata din toata tara, iar temperaturile medii nu depasesec 17 grade Celsius.

Zona se extinde :
– in depresiunile Gheorghienilor, Ciucului, si Toplitei din Transilvania si depresiunile Dornelor si Radautilor din nord – vestul Moldovei
– in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, precum si in zona Rodnelor, si Apusenilor (microzone).
Zona favorabila, cuprinde suprafete mai mari in regiunile muntoase ale Moldovei, zona Ciucului in judetele Cluj si Maramures, pe valea Oltului, in Transilvania, depresiunea Fagaras, regiunile submontane din Banat, Oltenia si Muntenia.
Regimul de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie este mai redus, sub 200 mm, solul avand un rol secundar.

Zona a treia de cultura, la care se face apel numai in cazul in care cererile pentru aceasta planta sunt mari si nu pot fi acoperite prin zona foarte favorabila si favorabila.

Canepa pentru fibra

Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 – 18 grade Celsius.
Se extinde :

– in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor, valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea Moldovei .

Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 – 18,9 grade Celsius.
Se extinde in :

– Campia Transilvaniei, in partea de sud a podisului getic, nordul Campiei Romane (zona solului brun roscat)

Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de vegetatie de 14 -14,5 grade Celsius.
Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul si sud –estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei, etc.).

Legislatie nationala pentru plante textile

1. Ordinul MAPDR nr.1044/2003 privind autorizarea unitatilor de procesare primara a tulpinilor de in si canepa pentru fibra, in concordanta cu Regulamentul (CE) nr.245/2001 care prevede reguli detaliate de aplicare a R. (CE) nr. 1673/2000 privind organizarea comuna a pietelor de in si canepa
2. Ordinul MAPDR nr.677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea continutului de tetrahydrocanabinol (THC) la soiurile de canepa
3. Ordinul nr. 200 din 11 aprilie 2005 privind autorizarea Organizatiei interprofesionale a producãtorilor si procesatorilor de in si cânepã din România
4. OMAPDR nr.1285/2005 pentru recunoasterea Consiliului pe produs “ Plante textile si produse procesate”
5. HG nr.582/2004 pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG nr.1359/2000
6. Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope

Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2007:

* Ordonantã de urgentã nr. 25 din 29 martie 2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producãtorilor agricoli pentru achizitionarea de motorinã în vederea efectuãrii lucrãrilor agricole mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiinteazã în primãvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentãrii cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului “Dezvoltarea durabilã a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale trebuie sã le punã în aplicare”
* Hotãrâre nr. 214/2007 privind aprobarea activitãtilor pentru care se acordã sprijin financiar producãtorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2007, a cuantumului sprijinului si a sumei totale alocate fiecãrei activitãti, precum si pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, pentru anul 2006, producãtorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol.
* Ordonanta de urgenta nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, aprobata prin Legea nr.125/2007

* Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007,si pentru modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991 privind societatilor agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata prin Legea nr.139/2007
* Hotãrâre nr. 636/2007 privind declararea stãrii de calamitate naturalã în agriculturã pentru culturile însãmântate în toamna anului 2006 si în primãvara anului 2007, precum si pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordatã ca despãgubire.
* Hotarare nr.477/2007 privind aprobarea nivelului fondurilor publice care se acorda in anul 2007 conform prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.816/2003

Sprijinul valoric se prezinta astfel:

– 1 leu/litru, subventionarea motorinei pentru lucrãrile mecanice de înfiintare a culturilor de primãvarã;
– 50,55 €/ha plata unica pe suprafata( SAPS);
– 34,42 €/ha, plati nationale directe complementare (PNDC);
– 41,72 €/ha plati nationale directe complementare, cuplate de productie;
– 160 €/to pentru fibra lunga de in si 90 €/to pentru fibra scurta de in si canepa;
– 7% din cheltuielile medii de productie/ ha pentru subventionare credite agricole pentru productie;
– propunere max. 750 lei/ha – Despagubiri pentru calamitati;

Pentru implementarea legislatiei prevazuta in organizarea comuna a pietelor in sectorul inului si al canepei pentru fibre s-au elaborat si publicat urmatoarele acte legislative:

* Ordonanta guvernului nr. 33 din 1 august 2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor mãsuri financiare
* Ordin nr. 682/2007 pentru aprobarea Normelor privind acordarea ajutorului comunitar pentru procesarea primarã a tulpinilor de in si de cânepã pentru fibre pentru anul de piatã 2007/2008

Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2008:

* Hotãrâre nr. 277/2008 privind aprobarea activitãtii pentru care se acordã sprijin financiar producãtorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008, a cuantumului sprijinului financiar si a sumei totale alocate acestei activitãti
* Ordin nr. 174 din 19 martie 2008 privind modificarea si completarea anexelor E, F, H, J, K si L la Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor si dezvoltãrii rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitãtile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunãtãtirilor funciare si al organizãrii si sistematizãrii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate
* Hotãrâre nr. 276/2008 pentru aprobarea nivelului fondurilor publice care se acordã în anul 2008 potrivit Legii creditului agricol pentru productie nr. 150/2003.

Sustinere 2008

Sprijin din bugetul national care se va derula prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene
– 15% din nivelul creditelor de productie;
– 39,0 lei/ha ( subventionarea cu un leu/litru de motorinã utilizatã pentru lucrãrile mecanice de înfiintare a culturilor agricole de primãvarã, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).
Sprijin din Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA:

– 60,5 €/ha plata unica pe suprafatã( SAPS);
– 47,1 €/ha, plãti nationale complementare, decuplate de productie;
– 41,7 €/ha plãti nationale complementare, cuplate de productie;
– 160 €/to pentru fibra lunga de in si 90 €/to pentru fibra scurta de in si canepa.

Carti Recomandate

Lasă un răspuns