V-ati hotarat sa mancati sanatos si mai ales sa dati copiilor legume de calitate?
Acum e momentul sa porniti in aventura gradinii ecologice.
Sfaturi
- Impartiti spatiul in 4 parcele mai mici.
- Primul pas este sa intocmiti un plan de structurare a viitoarei gradini de legume.
- Trasati aleile de 30 – 40 cm latime si care sa fie cu 5-10 cm sub nivelul straturilor (udarea se va face mai usor, pe rigole ).
- Pregatiti terenul ( fiecare parcela separat ):
Inlaturati pietrele, bolovanii si toata vegetatia existenta
Afanati solul si sfaramati complet bulgarii. Solul trebuie sa fie foarte bine maruntit pentru ca semnintele mici sa nu se piarda printre bolovni iar rasarirea sa fie 0 sau cu goluri.
Aplicati compost care nu contine chimicale si incorporati-l in sol (cititi articolul despre compost de pe cartiagricole.ro). Cantitatea de mranita difera functie de tipul de cultura astfel: se vor aplica 30 – 40 kg/10 m² pentru culturi mari consumatoare de nutrienti (tomate, castraveti, vinete, dovlecei) , 15 kg/10 m² pentru culturi mediu consumatoare si 4-5 kg/ 10 m² pentru cele putin consumtoare de nutrienti (ridichi, ceapa, fasole, mazare).
- Semanati semintele de morcov, ridichi , spanac, salata in acesta perioada (februarie – martie). Scheme de semanat si alte detalii le gasiti in cartile Gradinaritul bio pentru incepatori – teorie si practica si in Gradina ecologica- belsug in gradina fara sapat.
- Dupa rasarire, pliviti manual buruienile iar cand plantutele voastre au cel putin 10 cm , mulciti solul cu paie, ziare vechi, frunze pentru a inabusi viitoarele buruieni care concureaza cu plantele din cultura. La culturile infiintate prin rasad, mulcirea se face inainte de plantare cu agrotextil sau folie din polietilena speciala.
- Irigati cu apa de ploaie pe care o colectati in gospodarie.
- Pentru a va fi mai usor si in anii urmatori, structurati gradina astfel incat pe fiecare parcela sa puneti legume din aceeasi familie pentru ca anul urmator sa puteti realiza rotatia culturilor. Nu trebuie sa umpleti o parcela de morcovi, va sunt suficiente 2 -3 straturi, restul pot fi patrunjel, pastarnac, fenicul.
Legumele si familia din care fac parte:
Umbeliferae – morcov, patrunjel, pastarnac, telina, fenicul, leustean, marar
Solanaceae – tomate, ardei, vinete, cartof
Cucurbitaceae – castraveti, dovlecei, dovleac, pepeni galbeni si verzi
Chenopodiaceae – sfecla, spanac, loboda
Apiaceae – ceapa, usturoi, praz
Cruciferae – varza, brocoli, conopida, napi, gulie, ridichi, hrean, creson
Leguminosae – fasole, mazare, bob, soia
Compositae – salata, tarhon, andiva, anghinare
Polygonaceae – Stevie, macris, revent (rubarba )
Labiatae – cimbru, cimbrisor, busuioc, maghiran
Combaterea bolilor si daunatorilor
Rotatia culturilor presupune ca pe aceeasi parcela, in anul urmator, sa semanati/plantati specii din alta familie decat cultura premergatoare pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor de la o cultura la alta.
Cele mai temute sunt afidele sau paduchii de frunze care colonizeaza si debiliteaza plantele.
Ce puteti face? Un macerat din urzici: 1kg urzici zdrobite in 10 l apa (de ploaie de preferat) se lasa 15 zile ( in plin soare ) la macerat. Se strecoara apoi solutuia si se pastreaza in recipiente . Se foloseste diluata in proportie de 1 : 5 (parti apa ) cu care se stropesc plantele.
Puteti utiliza si alte retete din cartea Plante in ajutorul altor plante.
Urzicile sunt bogate in azot si potasiu si sunt folosite si ca un excelent activator al compostului sau tratarea clorozei. Stimuleaza cresterea plantelor si le face mai rezistente la atacul de paduchi, paianjeni, mana si rugina.
Un alt ingrasamant este cel cu tataneasa: 1kg planta tocata la 10 l apa , se lasa la macerat timp de 2 saptamani. Se dilueaza la o concentratie de 15 % si se aplica odata la 10 zile.
Ca fertilizant bio puteti utiliza compost, must de gunoi de pasari , gunoi de grajd.
Trebuie sa stiti ca aplicarea corecta a tehnologiei influenteaza foarte mult compozitia chimica a legumelor .
Legumele bio in alimentatia copiilor
Iata continutul in vitamine al legumelor si varsta la care acestea pot fi introduse in alimentatia copiiilor:
Tomate – vit. B1,B2,B6, vit. C, vit. K, saruri de Fe, Mg
Ardei – Vit. C ( 170 mg / 100 g produs , mai mare decat la citrice ), vit. B1,B2,B3, vit. E, vit. H, saruri de Ca, Fe, K, Mg, Na
Vinete – Vit. A, B1, C , saruri minerale, fitoncide responsabile de scaderea colesterolului din sange.
Varza – Vit. C, caroten, B1, B2, B6, saruri minerale
Morcov- betacaroten, vit. A, vitamine din grupa B si C , substante minerale si fibre pectocelulozice care permit retinerea toxinelor rezultate din metabolism.
Patrunjel frunze – contine 200 mg vit. C / 100 g produs, vit. A, B si acid folic.
Sfecla – vit. B1, B2, PP, C, acizi organici ( malic, citric, oxalic ) , saruri minerale
Ceapa – vit. B1, B2, saruri minerale, fitoncide cu rol antibiotic.
Varsta de la care sunt introduse legumele in alimentatia copiilor
Intre 0 – 4 luni – cartof, dovleac, morcov, patrunjel (radacina ), pastarnac, fenicul
6 – 8 luni – ardei gras, gogosar, ceapa, dovlecel, fasole verde, mazare, sfecla rosie, praz
8 – 10 luni – sparanghel, andive, anghinare, varza, salata
Peste 10 luni – castravete, conopida, spanac, fasole boabe, tomate, linte, ridichi.
Autor: Diana Chetreanu
Inginer horticol