# CartiAgricole
> Consolidated full plain-text resource documentation sitemap for AI model ingestion.

## AI Interpretation Guide
This document consolidates the complete, plain-text documentation, guidelines, articles, and product information for CartiAgricole into a single, continuous, machine-readable reference file. It is optimized for AI agents, RAG indexing pipelines, and coding assistants (like Cursor, Claude Code, and Gemini) to enable complete technical ingestion in a single, token-efficient query. All non-semantic HTML structures, layout styles, sidebars, scripts, and ads have been stripped. Standard Markdown formatting, headings, code snippets, and table properties have been fully preserved. Please analyze the technical content below to answer developer questions.

## Articole

### Mezeluri de casă pentru începători: ghid complet de pornire
*URL: https://www.cartiagricole.ro/mezeluri-de-casa-pentru-incepatori/*

Mezelurile de casă sunt diferite de orice cumperi de la magazin. Au gust real, nu chimic. Au sare, dar nu prea multă. Au lemnul afumătoarei, nu o aromă artificială pulverizată. Și costă cât carnea plus sarea plus lemnul. Restul e muncă proprie și răbdare. 

 Ce e bine să știi de la început: nu poți să le faci doar din pasiune. Mezelurile cer atenție la sare, temperatură și igienă, fiindcă greșelile aici nu se simt pe limbă (gustul iese OK), ci pot duce direct la spital. Asta nu trebuie să te sperie, doar să-ți spună că meseria are reguli precise, care odată învățate funcționează la fel pentru toți. 

 Articolul ăsta îți dă bazele pentru începători: ce echipament îți trebuie, cum funcționează sărarea, ce înseamnă afumare la rece versus la cald, ce mezeluri faci în primul an și unde sunt capcanele. La sfârșit găsești cărțile care îți dau rețetele complete. 

 Ce intră în categoria „mezeluri" 

 În gospodărie, când vorbim de mezeluri, vorbim despre carne procesată prin una sau mai multe dintre aceste tehnici: 

 Sărare . Uscată sau în saramură. Pastrama, slănina sărată, șunca clasică. 
 Afumare . La rece (sub 30 °C) pentru maturare lungă, la cald (60-90 °C) pentru consum rapid. 
 Uscare-maturare . La temperaturi de 10-15 °C și umiditate controlată, săptămâni sau luni. 
 Fermentare . Pentru salamurile crude tip ghiudem, babic, sau salamul de Sibiu. 
 Pasteurizare . Pentru leberurile, parizerul, sau salamuri fierte tip cremvurst. 

 Aproape orice mezel cunoscut combină 2-3 dintre aceste tehnici. Cârnații afumați sunt sărați + afumați. Pastrama e sărată + uscată (uneori + afumată). Salamul de casă e sărat + fermentat + uscat-maturat. Înțelegerea acestor pași e cheia, fiindcă o singură rețetă schimbată cu 5 °C la afumare îți dă alt produs. 

 Cu ce mezeluri începi în primul an? 

 Recomandarea pentru începători, ordonate de la simplu la complicat: 

 Slănina sărată. Cel mai simplu. Pui slănină proaspătă în sare uscată pentru 7-14 zile. Iese gata. 
 Pastrama de porc sau vită. Saramură, condimente, uscare. 2-3 săptămâni total. Riscuri scăzute. 
 Cârnații afumați. Tocare carne, condimente, umplere intestin, afumare. Aici începe arta. 
 Slănina afumată. Slănina sărată + 2-3 zile afumare la rece. Excelentă rezultat-efort. 
 Cârnații cruzi maturați (gen babic). Necesită pivniță cu temperatură și umiditate stabilă. Recomandat după anul 1. 
 Salam de casă tip Sibiu. Cea mai mare provocare. Necesită maturare 60-90 de zile cu mucegai controlat. Pentru cei cu experiență. 

 Sfat sincer: în primul an, oprește-te la primele 4. Învață sarea, învață afumătoarea, înțelege cum reacționează carnea ta. În al doilea an treci la maturări lungi. 

 Ce echipament îți trebuie la început 

 Lista realistă pentru cineva care pornește de la zero, ca să facă 20-30 kg de mezeluri pe iarnă: 

| Echipament | Cost aproximativ | Notă | | 

| Mașină de tocat (manuală sau electrică) | 200 - 1200 lei | Electrică face viața mai ușoară de la 5 kg în sus | |

| Pâlnie de umplut cârnați | 50 - 400 lei | Manuală e suficientă pentru cantități mici | |

| Sare grunjoasă neiodată | 3 lei/kg | Niciodată sare iodată. Duce la decolorare și gust amar | |

| Cuțit bun pentru tranșat | 100 - 200 lei | O singură investiție pentru ani de zile | |

| Termometru de sondă | 50 - 100 lei | Esențial pentru afumare la cald | |

| Higrometru pentru pivniță | 30 - 60 lei | Dacă faci uscări lungi | |

| Afumătoare (cumpărată sau construită) | 500 - 3000 lei | Sau construiești singur din butoi metalic și țevi | |

| Intestine naturale curățate | 15-25 lei/m | Sau colagen, pentru începători e OK | |

 Total minim de pornit, fără afumătoare: 500-700 lei. Cu afumătoare improvizată: încă 200-400 lei. Cu afumătoare „serioasă" cumpărată: încă 1500-2500 lei. 

 Afumătoarea o poți improviza primul an dintr-un butoi metalic de 200 litri și o țeavă de fum. Sute de gospodari fac asta, funcționează. La anul, dacă-ți place, investești într-una mai bună. 

 Sarea: cea mai importantă parte a procesului 

 Sarea face trei lucruri în mezeluri: conservă (împiedică bacteriile patogene), drenează apa din carne, și fixează culoarea roșie. Cantitatea de sare nu e opțiune, e regulă matematică. 

| Tehnică | Sare per kg de carne | De ce | | 

| Sărare uscată pentru pastramă | 30-50 g (3-5%) | Pentru uscare lungă | |

| Cârnați proaspeți pentru afumare | 20-25 g (2-2,5%) | Standard pentru maturare scurtă | |

| Salam crud-maturat | 25-30 g (2,5-3%) | Pentru maturare 60+ zile | |

| Saramură pentru pastramă | 200 g sare la litru apă (20% concentrație) | Carnea stă 24-48 ore | |

| Saramură slabă pentru afumare scurtă | 150 g sare la litru apă (15%) | Pentru lichidare gust și frăgezire | |

 Concentrațiile astea NU sunt sugestii. Sub 1,5% sare în masa cărnii există risc de toxiinfecții alimentare. Peste 4-5% sare carnea devine inseamă pentru consum direct (trebuie ținută la apă înainte). 

 O notă importantă despre nitrit de sodiu (E250) și sare de Praga (sare nitrată): aceste adaosuri previn dezvoltarea bacteriei Clostridium botulinum, care produce toxina botulinică. La preparate care intră în zona de risc (cârnați cruzi maturați, salamuri lungi, șuncă presată), nitritul nu e o chestiune de estetică (culoarea roșie), ci de siguranță alimentară. Folosit conform indicațiilor (dozare standard: 1 g sare de Praga la 1 kg carne, asta înseamnă maxim 150 mg nitrit/kg), e considerat sigur de autoritățile sanitare europene. 

 Pentru cârnați afumați la rece scurt (până la 3 săptămâni) și pastrama uscată în condiții normale, multă lume preferă să nu folosească nitrit. E o decizie personală informată. Pentru salamuri lungi de 60-90 de zile, nitritul e standard în practica profesionistă. 

 Afumare la rece sau la cald: care e diferența? 

 Cele două tehnici dau produse complet diferite, cu durată de conservare diferită. 

| | Afumare la rece | Afumare la cald | | 

| Temperatură fum | 15-25 °C | 60-90 °C | |

| Durată | 2 zile până la 4 săptămâni | 2-6 ore | |

| Carnea | Rămâne crudă, se usucă | Se gătește la temperatură internă | |

| Conservare | Săptămâni sau luni | 5-10 zile la frigider | |

| Produse tipice | Slănină, pastramă, salamuri lungi | Cârnați proaspeți, pulpă afumată, costiță | |

 Pentru începători, afumarea la cald e mai sigură: bacteriile sunt distruse la 70 °C în carne. Afumarea la rece cere experiență și o încăpere care să rămână constant sub 25 °C. Deci se face toamna târziu, iarna sau primăvara devreme. În iulie nu poți afuma la rece nici dacă vrei. 

 Lemnul de afumat contează enorm 

 Lemnul dă jumătate din gustul produsului. Câteva reguli: 

 Niciodată brad, molid, pin sau orice rășinos. Rășina dă gust de terebentină și e cancerigenă. 
 Fag . Cel mai folosit. Aromă neutră, blând, bun la orice. 
 Prun, cireș, măr . Aromă dulceagă, bun la carnea de porc și de pasăre. 
 Stejar . Gust puternic, aspru. Bun pentru cârnați și șuncă, prea greu pentru carnea albă. 
 Nuc . Aromă specifică, ușor amăruie. Pentru cunoscători. 
 Vișin . Dulce, mai blând decât stejarul. Se combină bine cu prunul. 

 Lemnul trebuie să fie uscat (nu verde, fumegă urât și amar), dar nu mucegăit. Cantități: pentru 5 kg de cârnați la afumare la rece, vreo 3-4 kg de tăciuni și rumeguș de-a lungul a 2-3 zile de afumare intermitentă. 

 Igienă: regulile care îți salvează lotul (și sănătatea) 

 Carnea proaspătă, nu congelată-decongelată. Congelarea sparge fibrele, mezelurile ies cu textură slabă. 
 Carne răcită la 0-4 °C înainte de procesare. La temperatura camerei, bacteriile se înmulțesc rapid. 
 Toate uneltele spălate cu apă fierbinte + detergent + opăriri. Mai ales mașina de tocat, după fiecare folosire. 
 Mâinile curate și uscate. Mănuși de unică folosință dacă faci în cantitate mai mare. 
 Sare exactă, cântărită. Nu „cât pui din palmă". Folosește cântar de bucătărie cu precizie de 1 g (30 lei). 
 Maturare la temperatura corectă. Peste 16 °C riscul de dezvoltare bacteriană patogenă crește exponențial. Pivniță bună sau frigider mare. 
 La cel mai mic semn de gust acru, culoare verzuie sau mucegai necontrolat. Aruncă lotul. Nu îți merită riscul. 

 De unde îți iei carnea? 

 Pentru calitate constantă, ai trei surse: 

 De la un producător local. Cea mai bună variantă dacă o ai. Carne de la animale crescute fără hormoni, tăiate aproape de tine, fără stress de transport (care duce la carne cu pH greșit). 

 De la abatorul local. Cei mai mulți abatoare vând „direct" duminica sau în zile fixe. Carne proaspătă, prețuri mai mici cu 20-30% decât la supermarket. 

 De la supermarket sau măcelărie. Funcționează, dar atenție: carnea de la lanțuri mari e adesea „injectată" cu soluții de saramură pentru greutate. Verifică etichetele. Dacă scrie „pulpă de porc 87% + apă 13%", iese mezel cu textură slabă. 

 Pentru cei care vor să facă serios, ideal e să iei jumătate de porc sau porc întreg de la producător, în noiembrie-decembrie. Iese mult mai ieftin per kilogram, ai control pe toate categoriile de carne, și ai imediat carne de calitate pentru toate tipurile de mezeluri. 

 Greșelile clasice ale anului întâi 

 Sare prea puțin „să fie sănătos". Sub 1,5% sare = risc real de toxiinfecție. Sarea nu e estetică, e conservant. 
 Afumare prea puternică, cu lemn verde. Gust amar, depuneri negre pe produs. Tăciuni uscați și fum „albastru" subțire, nu negru gros. 
 Maturare în condiții greșite. Frigiderul e prea uscat și prea rece. Pivnița e ideală: 10-14 °C și umiditate 75-85%. Garajul nu funcționează. Fluctuează prea mult. 
 Început cu salamuri complicate. Primul salam tip Sibiu rar iese din prima. Frustrant. Începe cu slănină, pastramă, cârnați afumați scurt. 
 Lipsa de planificare. Mezelurile cer 2-12 săptămâni de la materie primă la produs final. Începe cu o săptămână de pregătire. Sare, condimente, lemn, afumătoare verificată. 
 Carne tocată cu prea multă apă. Carnea trebuie să fie rece (sub 4 °C), iar lama mașinii de tocat ascuțită. Tocarea slabă scoate „pastă" în loc de granulație clară. 

 Cât te costă cu adevărat să faci mezeluri acasă? 

 Calcul realist pentru o sesiune obișnuită. Un porc întreg de 80 kg net: 

| Cost | Sumă | | 

| Porc viu, ~140 kg viu, 80 kg net | 1.400 - 1.800 lei | |

| Sare, condimente, intestine | 150 - 250 lei | |

| Lemn pentru afumat (3-4 zile) | 50 - 100 lei (sau gratis dacă ai) | |

| Total | ~1.600 - 2.150 lei | |

 Asta înseamnă 20-27 lei/kg de mezeluri și carne. Comparativ cu prețurile din magazin (50-90 lei/kg pentru produse comparabile la calitate), economia e clară. Plus că știi ce mănânci. 

 Întrebări frecvente 

 Cât stă pastrama în saramură? 
 24-48 de ore pentru pastramă de porc (mușchiuleț de 1-2 kg), 48-72 de ore pentru pastramă de vită (bucăți mai mari). Saramură: 180-220 g sare la litru de apă, fiartă și răcită. 

 De ce iese cârnatul afumat amar? 
 Cauze: lemn verde sau cu coajă (coaja arde acru), afumare prea rapidă cu fum prea gros, sau lemn de rășinos (interzis). Fum „albastru" subțire, nu negru gros. 

 Pot folosi sare iodată pentru mezeluri? 
 Nu. Iodul reacționează cu fibrele cărnii și produce decolorare și gust amar. Caută la magazin „sare neiodată", „sare grunjoasă" sau „sare pentru murături". 

 Cât stă slănina sărată? 
 Sărată corect (5% sare în masă), în pivniță la 10 °C, ține 6-9 luni. La frigider la +4 °C, până la un an. 

 Trebuie să folosesc nitriți (sare de Praga)? 
 Pentru pastramă, slănină și cârnați afumați scurt, e opțional și mulți gospodari preferă fără. Pentru salamuri crude-maturate de 60+ zile și pentru produse cu risc botulinic real, e standard profesionist și e considerat sigur la dozele recomandate (1 g sare de Praga la kg de carne). 

 Pot afuma fără afumătoare adevărată? 
 Da, pentru afumare la cald (cu fum și căldură), poți folosi un wok mare cu rumeguș pe foc, capac închis. Pentru afumare la rece (zile întregi) ai nevoie de o construcție mai serioasă, cu cameră separată pentru produse și cameră separată pentru sursa de fum. 

 Ce fac dacă produsul are mucegai? 
 Mucegai alb uscat pe suprafață în maturare lungă (salam, șuncă) e adesea benefic. Mucegai verde, negru sau roz e periculos. Dacă e doar pe suprafață și produsul e încă întreg, freci cu cârpă curată muiată în oțet și aerisești. Dacă mucegaiul a pătruns în interior, arunci. 

 De unde încep dacă n-am făcut niciodată? 
 Începe cu slănina sărată. Cumperi 2-3 kg slănină de porc proaspătă, o săreze cu 5% sare grunjoasă (50 g/kg), o pui într-o farfurie acoperită, o ții la frigider 7-10 zile întorcând-o zilnic. La final clătești de sarea în plus și o ții la cârpă uscată în frigider. Mănânci subțire-tăiată, cu pâine și ceapă. Așa simplu și așa bun. 

 Mai departe 

 Acest articol e doar punctul de plecare. Pentru rețete complete, tehnici detaliate și informații pe care n-am loc să le pun aici, există patru cărți care acoperă fiecare zonă a meseriei: 

 Prepararea mezelurilor în gospodărie . Manualul de referință pentru începători și intermediari, cu rețete pas cu pas pentru toate tipurile de cârnați, pateuri, șunci și afumături. 
 Carne uscată. Secretul mezelurilor de excepție . Focus pe pastramă, salamuri uscate și carne maturată îndelung. Cu tabele de saramuri, marinade, timpi. 
 Afumături. Pastramă. Cârnați. . Toate tehnicile de afumare, condimentele potrivite, tipurile de lemn și diferențele între afumare la rece și la cald. 
 Cârnați, salamuri și leber . Rețetele profesioniste de cârnați și pateuri adaptate gospodăriei, fără să mai depinzi de magazin. 

 Foto de copertă: AS Photography, Wikimedia Commons, licență CC BY 4.0.

---

### Tăierile în verde la pomi fructiferi: ce, când și cum
*URL: https://www.cartiagricole.ro/taieri-in-verde-pomi-fructiferi/*

Tăierile în verde sunt cele pe care le faci la pom când e plin de frunze și fructe, în mod normal între jumătatea lui iunie și sfârșitul lui iulie. Sunt cele mai delicate dintre toate, fiindcă atunci pomul „lucrează" la plin: face fructe, dezvoltă lăstari, acumulează rezerve pentru iarnă. Tăierea greșită îl slăbește pentru tot sezonul. 

 Făcute corect însă, tăierile în verde aduc beneficii pe care tăierile de iarnă nu le pot da: fructe mai mari și mai dulci, lăstari mai bine ordonați, mai puține boli fiindcă coroana e aerisită, și ramuri de rod care vin chiar pe lemnul tânăr. Iată ce, când și cum. 

 De ce tai vara, nu iarna? 

 Diferența practică între cele două tipuri de tăieri: 

| Aspect | Tăiere în uscat (iarnă) | Tăiere în verde (vară) | | 

| Perioadă | Februarie-martie | Iunie-iulie (la cireș și până la sfârșit de august) | |

| Efect | Pom mai viguros, mai mulți lăstari | Pom mai potolit, mai mult rod | |

| Risc de boli | Scăzut | Crescut. Rănile se închid mai greu pe căldură | |

| Vindecare răni | Lentă, lemnul „doarme" | Rapidă, dar atenție la insolare | |

 Pe scurt: dacă iarna stimulezi creșterea pomului, vara o frânezi. Asta-i logica de bază. 

 Ce înseamnă „lăstar" și ce înseamnă „ramură de rod" 

 Două cuvinte pe care le auzi mereu și pe care e bine să le ai clare: 

 Lăstarul e creșterea anuală, verde, încă moale. Are frunze, nu are coajă uscată. Pornește în mai și se lignifică (face coajă) treptat până în august-septembrie. Toți lăstarii pornesc dintr-un mugur. 

 Ramura de rod e o creștere mai veche, cel puțin de un an, pe care apar mugurii de floare. La unele specii (cireș, vișin) ramura de rod e foarte scurtă, „buchet de mai". La altele (păr, măr) ramura de rod e mai lungă, „rămurică de rod" sau „țepușă". 

 Când tai în verde, lucrezi în general pe lăstari, nu pe ramuri. Lăstarii sunt creșterea pe care vrei să o controlezi acum, înainte să devină permanentă. 

 Operațiile de bază în tăiere verde 

 Plivitul 

 Plivitul e ștergerea cu mâna a lăstarilor mici, încă moi (4-15 cm lungime), care au pornit din locuri nedorite: din axilele frunzelor pe trunchi, pe ramuri principale, sau din locuri unde nu mai vrei creștere. Se face cu degetele, nu cu foarfecă. Lăstarul se rupe ușor cu o mișcare laterală. 

 Când plivești? Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, când lăstarii au 5-15 cm. Mai târziu trebuie tăiați cu foarfeca fiindcă au început să se lignifice. 

 De ce e important? Plivitul în iunie evită tăieri mari în iarnă. Mai bine rupi un lăstar de 10 cm acum, decât să tai o ramură de 1,5 cm grosime peste 5 luni. 

 Ciupitul 

 Ciupitul e îndepărtarea vârfului unui lăstar, cu unghia sau cu foarfeca. Oprește creșterea în lungime și forțează lăstarul să se ramifice sau să se transforme în ramură de rod. 

 Când ciupești? În iunie, când lăstarul are 25-40 cm. Tai vârful (ultimii 1-3 cm), peste o frunză. Tipic, lași 6-8 frunze sub punctul de ciupit. 

 La ce e bun? La piersic și caisul tânăr, ciupitul de iunie e standard. Lăstarii cresc altfel prea lung, se rup sub greutatea fructelor și consumă energie inutil. 

 Tăierea de fructificare 

 Asta e operația „mare" a verii. Pe vișin, păr, măr și gutui, în iulie alegi câțiva lăstari noi pe care vrei să-i transformi în ramuri de rod pentru anul viitor. Îi scurtezi la 4-6 muguri (în jur de 20-25 cm). 

 Restul lăstarilor, cei care nu-ți trebuie ca ramuri de rod, fie îi îndepărtezi cu totul, fie îi scurtezi mai aspru, la 2-3 frunze. 

 Specie cu specie: ce faci la fiecare pom 

 Mărul și părul 

 Plivit lăstari nedoriți în iunie. Ciupit lăstarii de pe ramurile principale care cresc spre interiorul coroanei (vrei coroana aerisită). În iulie, scurtează lăstarii laterali la 4-5 frunze ca să-i forțezi să formeze muguri de rod pentru anul viitor. 

 Piersicul și caisul 

 Cei mai pretențioși la tăieri în verde. Plivit insistent în iunie. Ciupit lăstarii lungi la 30-40 cm. Eliminarea lăstarilor verticali care „o iau" spre cer. La piersic, fără tăieri în verde, ramurile se rup sub fructe și pomul intră în alternanță (un an face mult, anul următor aproape nimic). 

 Cireșul și vișinul 

 La cireș, tăieri în verde se fac DUPĂ recoltă, în iulie-august, nu înainte. Cireșul are scurgere puternică de gomă (rășină) prin răni, iar gomarea pe căldură mare poate slăbi pomul. După recoltă, când vremea e mai răcoroasă, tai lăstarii lacomi și aerisești coroana. 

 Prunul 

 Tolerant la tăieri, dar tot mai bine îl tai după ce vremea s-a mai răcorit, sfârșit de iulie sau august. Plivit lăstari nedoriți, ciupit vârfurile pe lăstarii foarte lungi. 

 Reguli generale care funcționează la orice pom 

 Nu tăia pe canicula după-amiezii. Lucrează dimineața devreme, înainte de 10, sau seara după 18. 
 Niciodată cu foarfeca murdară. Dezinfectează lama cu alcool sau cu spirt între pomi, mai ales dacă unul are urme de bacterioze sau monilioză. 
 Tăie în unghi, deasupra unui mugur, lăsând 2-3 mm peste. Tăietura perfect plană exact pe mugur usucă mugurele. 
 Pe răni mai groase de 1 cm pune mastic. Mastic horticol sau cretă diluată cu apă și piatră vânătă. Răna deschisă pe vară e poartă pentru ciuperci. 
 Nu îndepărta mai mult de 25% din coroană într-o singură intervenție. Pomul se șochează și răspunde prin lăstari lacomi (Wassersprosse), care îți strică toată munca. 
 Nu tăia chiar înainte de furtună sau ploaie mare. Apa în rană înseamnă mucegai. Așteaptă să fie 2-3 zile de timp uscat după tăiere. 

 Greșelile clasice ale începătorilor 

 Tăiat prea mult la prima încercare. Pomul „șocat" pornește lăstari lacomi verticali, care în 2 ani aduc coroana înapoi la haos. Mai bine puțin în fiecare an decât mult o dată la 3 ani. 
 Ratat momentul ciupitului. După jumătatea lui iulie, ciupitul nu mai are același efect. Lăstarii sunt deja lignificați. 
 Foarfeca tocită. Lama tocită strivește lăstarul în loc să-l taie curat. Răna se închide greu. Cumpără o foarfecă bună (Felco, Bahco, sau echivalent. 150-300 lei) și ascute-o anual. 
 Lăsat tăieturi „cu cot". Bucăți de ramură de 2-5 cm rămase între tăietură și prima frunză usucă și devin focar de infecție. Tai aproape de mugur, dar nu peste el. 
 Tăiat fără să cunoști specia. Cireșul pe vară fără atenție = gomare. Piersicul fără tăieri = ramuri rupte. Învață ce face fiecare pom înainte să umbli pe el cu foarfeca. 

 Ce-ți trebuie ca echipament 

 Foarfecă de tăiat ramuri verzi, cu lamă curbată (tip „bypass"). 150-300 lei pentru una bună. 
 Foarfecă mare cu cremalieră, pentru ramuri de 1-3 cm. 80-150 lei. 
 Ferăstrău de mână cu lamă scurtă, pentru ramuri groase. 40-80 lei. 
 Mastic horticol sau pastă vindecătoare. 20-30 lei borcanul. 
 Alcool sau spirt pentru dezinfectare. Câțiva lei. 
 Sticlă cu mănuși groase. 30-50 lei. Spinii prunelor și caisului ustură. 

 Întrebări frecvente 

 Pot tăia pomi fructiferi în iulie? 
 Da, e perioada potrivită pentru tăieri în verde la măr, păr, piersic, cais, prun. La cireș și vișin, mai bine după recoltă, în iulie-august. Evită zilele de caniculă și taie dimineața sau seara. 

 Care e diferența dintre plivit și ciupit? 
 Plivitul e ștergerea lăstarilor foarte mici (sub 15 cm), cu mâna, înainte să se lignifice. Ciupitul e îndepărtarea vârfului lăstarilor mai dezvoltați (25-40 cm), cu unghia sau foarfeca, ca să oprești creșterea în lungime. 

 Cât tai dintr-un pom într-o vară? 
 Maxim 25% din masa frunzișului. Mai mult înseamnă șoc pentru pom, lăstari lacomi în vara următoare și recoltă slabă. Mai bine puțin în fiecare an decât mult o dată la trei ani. 

 Pun mastic pe toate rănile? 
 Doar pe cele mai mari de 1 cm diametru. Rănile mici de plivit (sub 5 mm) se închid singure în câteva zile. 

 Foarfeca trebuie dezinfectată între pomi? 
 Da, mai ales dacă unul are urme de monilioză, bacterioză sau focul bacterian. O cârpă cu alcool și 5 secunde de ștergere e suficientă. Previne să cari boala de la un pom la altul. 

 Pot tăia un măr care are deja fructe coapte? 
 Da, dar cu măsură. Eliminarea unor lăstari verzi din interior aerisește coroana și ajută la coacerea fructelor. Atenție însă să nu zdruncini ramurile cu fructe. Pică toate. 

 De ce iese gomă din răni la cireș? 
 Cireșul reacționează la stres prin secreția de rășină (gomă). Tăierea pe căldură mare, foarfeca murdară sau răni largi pe scoarță sunt principalele cauze. De aceea cireșul se taie mai târziu, după recoltă, când e mai răcoros. 

 Mai departe 

 Tăierea pomilor e una dintre cele mai importante lucrări din livadă, iar fiecare specie are tehnică proprie. Pentru un ghid complet (cu schițe, tabele și descrieri detaliate pentru măr, păr, prun, cireș, vișin, cais, piersic, gutui, plus arbuștii de fructe) există Lucrările de tăiere de la A la Z . E cartea cea mai vândută din magazin pe această temă, scrisă într-un stil accesibil chiar și pentru cine nu are experiență în livadă. 

 Foto de copertă: livadă de meri, Wikimedia Commons, licență CC BY-SA 4.0.

---

### Iaurt de casă în 6 ore, fără iaurtieră
*URL: https://www.cartiagricole.ro/iaurt-de-casa-fara-iaurtiera/*

Iaurtul de casă iese mai bun decât oricare din magazin și costă cât laptele. Tot ce-ți trebuie e un litru de lapte, o lingură de iaurt cu fermenți vii (sau un plic de cultură de la farmacie) și un loc cald unde să stea liniștit 6-8 ore. Nici iaurtieră, nici termometru special, nici sticluțe scumpe. 

 Procedura e simplă, dar are două pași care fac diferența între un iaurt cremos și unul apos: temperatura corectă a laptelui când pui fermentul și menținerea căldurii pe toată durata fermentării. Hai să le luăm pe rând. 

 Ce-ți trebuie pentru un litru de iaurt 

 Lista e scurtă: 

 1 litru de lapte integral, proaspăt pasteurizat. Cu cât e mai gras, cu atât iese iaurtul mai cremos. 
 2 linguri (vreo 40 g) de iaurt natural cu fermenți vii. Verifică pe etichetă: trebuie să scrie Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus . Sau un plic de cultură liofilizată de la farmacie (5-10 lei). 
 O oală cu capac. 
 O pătură sau un prosop gros pentru izolare termică. 

 Cam atât. Nu-ți trebuie nimic special. Mulți gospodari folosesc același borcan și aceeași pătură de zeci de ani. 

 De ce nu merge laptele UHT? 

 Laptele UHT (cel cu valabilitate de 6 luni la temperatura camerei) se închegă, dar iaurtul iese cu textură ciudată. Mai degrabă apos sau granulat. Asta fiindcă tratamentul ultra-termic distruge mai mult decât bacterii: alterează și structura proteinelor. 

 Pentru un iaurt cremos, alege lapte „proaspăt" cu termen 7-10 zile la frigider. Dacă ai acces la lapte de la producător local, e și mai bine. Randamentul de smântână e mai mare și gustul e mai plin. 

 Cum faci iaurtul, pas cu pas 

 Toarnă laptele într-o oală curată și încălzește-l până la 80-85 °C. Trebuie să dea în clocot pe margine, dar nu să fiarbă tare. Asta pasteurizează laptele și denaturează proteinele așa cum trebuie pentru un iaurt ferm. 
 Stinge focul. Lasă laptele să se răcească până la 42-45 °C. Cu termometru: așteptați să arate 43 °C. Fără termometru: aplici reguila degetului. Dacă bagi degetul curat în lapte și poți număra încet până la 10, e bun. Dacă te frige, e prea cald. Dacă nu simți căldura, e prea rece. 
 Pune iaurtul-fermentul într-un castron, amestecă-l cu o jumătate de cană de lapte cald (din oală) până devine omogen. Apoi toarnă amestecul în restul laptelui și amestecă încet 30 de secunde. 
 Acoperă oala cu capac. Înfășoară-o într-o pătură groasă sau un prosop dublu. Pune-o într-un loc cald: lângă sobă în iarnă, în cuptor stins cu becul aprins, sau pur și simplu pe blat acoperită bine. 
 Lași să fermenteze 6-8 ore fără să muți și fără să verifici. Pe scurt: o pui seara și până dimineața e gata. 

 După 6-8 ore deschizi capacul cu grijă. Iaurtul trebuie să fie închegat, ușor tremurător când înclini oala. Dacă-l înclini și curge ca laptele lichid, mai dai 2-3 ore de fermentare în loc cald. 

 Cât stă la frigider? 

 Iaurtul de casă ține 7-10 zile la frigider într-un vas închis. La +4 °C fermentația continuă lent, deci se acrește treptat. Dacă-l vrei dulce, mănâncă-l în primele 4-5 zile. După aceea e mai potrivit pentru gătit (sosuri, prăjituri, marinare carne). 

 Câte ore mai exact și de ce 

 Timpul de fermentare schimbă gustul și consistența: 

| Timp fermentare | Gust | Consistență | | 

| 4-5 ore | Dulce, blând | Cremos dar lejer | |

| 6-7 ore | Echilibrat, ușor acrișor | Cremos, ferm | |

| 8-10 ore | Acrișor pronunțat | Foarte ferm, granulat fin | |

| 12+ ore | Foarte acru, gust intens | Se separă zer la suprafață | |

 Iaurtul cremos și dulce-acrișor stă în zona 6-7 ore. Dacă-l lași peste noapte 8-10 ore, iese mai acru. Bun pentru cei care iubesc iaurtul „de la stână". După 12 ore se separă zerul, gustul devine prea acru și textura granulează. 

 Cum păstrezi cultura pentru loturile următoare 

 Asta e șmecheria care îți face iaurtul aproape gratis. Din fiecare lot reții 2 linguri ca să le folosești în următorul. Practic, după primul plic de cultură nu mai cumperi nimic. 

 După 5-6 reutilizări, cultura începe să-și piardă vigoarea (iaurtul iese mai apos, fermentează mai greu). Cumperi alt plic sau alt iaurt de la magazin și o iei de la capăt. Nu e o pierdere mare: un plic de cultură costă 5-10 lei și-ți face 100 de litri de iaurt. 

 Greșelile care strică un lot 

 Pus ferment în lapte prea fierbinte. Peste 50 °C, bacteriile mor. Lași laptele să se răcească la 43-45 °C înainte să pui fermentul. 
 Mutat oala în timpul fermentării. Bacteriile fac legături proteice fragile, mișcarea le rupe. Iaurtul iese apos. Pune oala și uită-te la ea peste 6 ore. 
 Lapte UHT cu durată lungă. Iaurt apos sau granulat, indiferent ce faci în rest. 
 Iaurt-ferment fără bacterii vii. Iaurturile pasteurizate post-fermentare (rar pe piață, dar există) nu funcționează ca ferment. Caută „cu fermenți vii" pe etichetă. 
 Loc prea rece. Sub 35 °C fermentarea e lentă și incompletă. Iaurtul iese lichid sau cu gust slab. Folosește pătură dublă sau pune oala lângă o sursă de căldură moderată. 

 Iaurt grecesc fără strecurătoare 

 Iaurtul grecesc e iaurt normal scurs de zer 4-12 ore. Pui iaurtul gata făcut într-un tifon dublu, agăți tifonul deasupra unui vas și lași zerul să se scurgă. La 4 ore iese iaurt gros tip „balcanic". La 12 ore iese consistență de cremă, perfect pentru sosuri sau dulciuri. 

 Din 1 litru de iaurt normal iese aproximativ 500-600 g de iaurt grecesc, plus 400-500 ml de zer. Zerul îl pui în prăjituri (înlocuiește laptele) sau îl adaugi peste plantele de ghiveci ca îngrășământ natural. 

 Întrebări frecvente 

 Pot folosi orice iaurt de la magazin ca ferment? 
 Da, cât timp pe etichetă scrie „cu fermenți vii" sau apar tulpinile Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus . Iaurturile pasteurizate post-fermentare nu funcționează. 

 Iaurtul meu iese mereu apos. Ce greșesc? 
 Trei cauze principale: lapte UHT (schimbă-l pe pasteurizat normal), temperatură prea joasă la fermentare (sub 40 °C), sau mutat oala în timpul celor 6-8 ore. Stai cu oala acoperită bine și nu o mișca. 

 De ce nu pun fermentul în lapte clocotit? 
 Bacteriile din ferment mor peste 50 °C. Trebuie să răcești laptele la 42-45 °C înainte. Sub această temperatură supraviețuiesc și încep să se înmulțească. 

 Pot face iaurt din lapte de capră sau oaie? 
 Da, procesul e identic. Iaurtul de oaie iese foarte cremos, cel de capră are aromă specifică și e mai ușor de digerat pentru cine are intoleranță la cazeina din vacă. 

 Cât stă iaurtul la frigider? 
 7-10 zile la +4 °C într-un vas închis. După 5 zile devine mai acru, deci se folosește mai bine la gătit. 

 Pot folosi cuptorul cu funcția fermentare? 
 Da, dacă ai cuptor modern cu funcție „dough proofing" sau „yogurt", e perfect. Setezi la 40-43 °C și lași 6-8 ore. Multe cuptoare moderne au exact această funcție. 

 De ce iese cu gust ușor metalic? 
 Probabil ai folosit oală de aluminiu. Aciditatea din lapte și din iaurt reacționează cu metalul. Folosește inox, smalț sau ceramică. 

 Mai departe 

 Iaurtul e doar începutul a ce poți face acasă cu laptele. Pentru lista completă (brânză moale, telemea, urdă, brânză de burduf, cașcaval, mascarpone) există cartea Brânzeturi pentru casă și piață , cu peste 120 de rețete diverse pentru lapte de vacă, oaie sau capră. 

 Foto de copertă: Anna Frodesiak, Wikimedia Commons, licență CC0.

---

### Brânză de casă cu lapte de vacă, oaie sau capră: cum o faci corect
*URL: https://www.cartiagricole.ro/branza-de-casa-ghid-incepatori/*

Laptele bun ajunge brânză bună, asta-i toată povestea. Restul sunt detalii: ce cheag pui, la ce temperatură pui laptele, cât stai cu cașul în zer și cum îl scurgi. Cine învață să nimerească aceste lucruri scoate brânză curată și gustoasă acasă, fără utilaje și fără școală de specialitate. 

 Articolul ăsta îți arată exact cum se face, pas cu pas. Bazele rețetei sunt aceleași la vacă, oaie sau capră. Doar timpii și dozajul cheagului diferă puțin. Dacă faci de prima dată, începe cu laptele de vacă: e mai iertător la greșeli și costă mai puțin când stricii un lot. 

 Ce lapte alegi: crud sau pasteurizat? 

 Cel mai bun lapte e cel proaspăt, crud, de la o vacă sau o capră sănătoasă a cărei sursă o cunoști. Dacă nu ai acces direct la un producător, ia lapte integral pasteurizat din magazin, cu cel puțin 3,5% grăsime. Stai însă departe de laptele UHT (cel care ține 6 luni la temperatura camerei). Proteinele din el sunt modificate ireversibil prin tratare termică și nu se mai închegă cu cheag. 

 Randamentul diferă de la o specie la alta: 

| Tipul de lapte | Randament (kg brânză / 10 litri lapte) | | 

| Vacă | 0,9 - 1,1 kg | |

| Oaie | 1,6 - 1,8 kg | |

| Capră | 1,2 - 1,4 kg | |

 De asta brânza de oaie costă mai mult în piață. Din aceiași litri de lapte iese de la jumătate la o treime mai multă brânză decât din lapte de vacă, dar laptele de oaie e mai rar și mai scump per litru. 

 Cheag natural sau de la magazin: ce alegi? 

 Pentru un începător, cheagul lichid de la farmacie sau magazinul agricol e varianta cea mai simplă. Are dozaj clar pe etichetă, ține un an la frigider și e ieftin. Sub 25 de lei sticla de 10 ml. O sticlă îți ajunge pentru câteva zeci de loturi. 

 Cheagul natural se face din stomac de miel sau ied, sărat și uscat. Dă o aromă specifică, recunoscută la brânza de stână. Pentru începători e mai greu de dozat fiindcă concentrația variază de la o bucată la alta. Lasă-l pentru momentul când stăpânești bazele. 

 Dozajul mediu pentru cheag lichid: 1 ml la 10 litri de lapte. Verifică totuși eticheta sticlei tale, există și variante de 2x sau 4x concentrație care se folosesc în doze mai mici. 

 La ce temperatură pui cheagul? 

 Temperatura e cea mai importantă variabilă a întregului proces. Sub 28 °C cheagul lucrează lent și incomplet. Peste 40 °C își pierde puterea și laptele riscă să se taie. 

| Lapte | Temperatură de coagulare | Timp până se închegă | | 

| Vacă | 32 - 35 °C | 30 - 45 min | |

| Oaie | 34 - 37 °C | 25 - 35 min | |

| Capră | 30 - 33 °C | 35 - 50 min | |

 Pentru încălzire folosește o oală pe foc mic și amestecă din când în când. Nu fierbe laptele, doar îl aduci la temperatura potrivită. Un termometru de bucătărie costă 30-50 de lei și e cea mai bună investiție pe care o faci pentru brânzărie. Fără el ghicești și greșești. 

 Cum scoți cașul, pas cu pas 

 Procesul de bază, valabil indiferent de specia animalului: 

 Toarnă laptele în oală și încălzește-l la temperatura din tabel. 
 Diluează cheagul cu vreo 50 ml de apă rece. Nu cu apă caldă, ci rece sau la temperatura camerei. 
 Toarnă amestecul în lapte și învârte cu lingura 30 de secunde. Apoi oprește complet amestecul. Asta-i cheia: după ce ai pus cheagul, laptele trebuie să stea perfect liniștit. 
 Acoperă oala cu un capac sau cu o pânză curată. Lasă să se închege la temperatura din tabel. 
 Verifici dacă e gata apăsând ușor cu degetul pe suprafață. Dacă deget-ul lasă urmă curată și coagulul se desprinde net, e gata. Dacă încă e moale, mai aștepți 5-10 min. 

 Acum vine partea importantă: tăierea coagulului. Cu un cuțit lung, taie pătrate de 1-2 cm de la suprafață în jos. Întoarce cu palma sau cu o strecurătoare și taie pe celelalte direcții, ca să obții cuburi cât mai egale. Cu cât bucățile sunt mai mici, cu atât cașul iese mai uscat. Pentru o brânză moale lași bucățile mari, de 3-4 cm. Pentru o brânză tare le tai mărunt, sub 1 cm. 

 Lași cașul așa, în zer, încă 5-10 min să se așeze pe fund. Scoți zerul cu polonicul, lăsând cașul pe fundul oalei. Pune cașul într-o cârpă curată (un tifon dublu sau o pânză de in funcționează bine) și agață pânza într-un loc cald să se scurgă 1-3 ore. Dacă vrei brânza mai uscată, pui o greutate deasupra (o farfurie cu o sticlă de apă peste). 

 Cașul, telemeaua și brânza de burduf: ce le deosebește 

 Cașul e brânza proaspătă, abia scursă, nesărată sau doar cu un vârf de sare. Se mănâncă în 2-3 zile. E baza tuturor brânzeturilor noastre. 

 Telemeaua e caș sărat și ținut în saramură. Saramura clasică: 180-220 g sare la litru de apă (concentrație de 18-22%), fiartă și răcită la 12-15 °C înainte de a pune cașul în ea. Cașul stă în saramură cel puțin 24 de ore înainte de consum, dar gustul ei adevărat iese după 2-3 săptămâni. Poate fi păstrată în saramură câteva luni la rece. 

 Brânza de burduf e cașul tăiat fin, sărat cu 2-3% sare din greutate (20-30 g la kg), frământat bine și pus într-un burduf de oaie sau un vas curat de plastic alimentar. Se maturează 30-60 de zile la 12-14 °C în pivniță sau în cămară răcoroasă. 

 De ce nu mi s-a închegat laptele? 

 E plângerea numărul unu a începătorilor. Cauzele, în ordinea în care le întâlnești: 

 Lapte UHT sau ultra-pasteurizat. Dacă pe cutie scrie „long life" sau are valabilitate de 6 luni la temperatura camerei, NU se închegă, oricât cheag pui. Caută la magazin lapte cu durată 7-10 zile la frigider. 
 Cheag prea vechi sau ținut la căldură. Cheagul își pierde puterea în timp, mai ales la temperaturi mari. Citește data de expirare și ține-l la rece. 
 Temperatură greșită. Sub 28 °C sau peste 40 °C, cheagul nu mai lucrează corect. 
 Amestec insuficient. 30 de secunde de amestec real, nu o tură de lingură pe deasupra. 
 Lapte cu culturi adăugate. Verifică eticheta, nu trebuie să conțină kefir, iaurt sau probiotice în compoziție. 

 Dacă laptele tot nu s-a închegat după 90 de minute, încălzește-l la 80 °C și adaugă o lingură de oțet sau zeamă de lămâie. Va coagula prin acidulare. Brânza rezultată va fi mai aspră, gen urdă sau ricotta, dar bună pentru gătit. 

 Cât stă brânza la maturat? 

 Cașul proaspăt se consumă în 2-3 zile, ținut la frigider într-un vas închis. 

 Telemeaua are minim 24 de ore în saramură ca să fie comestibilă, dar gustul ei adevărat iese după 2-3 săptămâni de stat în saramură. 

 Brânza de burduf are nevoie de 30 de zile la 12-14 °C și umiditate 80-85%. O pivniță bună e perfectă. Frigiderul e prea uscat și prea rece, brânza pierde din aromă. 

 Cașcavalul și brânzeturile cu coajă cer 2-6 luni, în funcție de tehnică. 

 Greșelile care strică un lot 

 Pus prea mult cheag „să fie sigur". Brânza iese amară și cu gust chimic. 
 Tăiat coagulul când încă era moale. Pierzi caș în zer. Randamentul poate să cadă cu 30%. 
 Sărat prea puțin sau prea mult. Sub 1,5% sare brânza nu se păstrează. Peste 4% devine necomestibilă. 
 Maturare la temperatură de cameră peste 18 °C. Mucegai necontrolat și risc de pierdere a lotului. 
 Oală de aluminiu. Laptele acid reacționează cu metalul. Gustul iese metalic. Folosește inox, smalț sau ceramică. 
 Sărit pasteurizarea la lapte nesigur. Risc real de tuberculoză bovină, bruceloză și listerioză. Dacă nu cunoști sursa, pasteurizează: 30 de minute la 63-65 °C sau 15 secunde la 72 °C. 

 Echipamentul minim pentru început 

 Tot ce-ți trebuie pentru primele loturi încape în 250 de lei dacă pornești de la zero: 

 Oală 5-10 litri din inox sau smalțuită. 80-150 lei dacă nu ai deja. 
 Termometru de bucătărie cu sondă. 30-50 lei. Esențial. 
 Cheag lichid. 15-25 lei sticla de 10 ml. 
 Strecurătoare cu ochiuri fine. 30-40 lei. 
 Tifon dublu sau pânză de in pentru scurs. 15-20 lei. 
 Vas de 3-5 litri pentru saramură (probabil ai deja un borcan acasă). 

 La 10 litri de lapte iese aproape un kilogram de brânză. La prețul brânzei artizanale în piață, investiția se amortizează în 2-3 loturi. După care brânza ta costă cât laptele și sarea. 

 Întrebări frecvente 

 Câți litri de lapte îmi trebuie pentru un kilogram de brânză? 
 Aproximativ 10 litri de lapte de vacă, 6-7 litri de lapte de oaie sau 7-8 litri de lapte de capră, pentru un kilogram de caș proaspăt. 

 Pot folosi lapte de la magazin pentru brânză? 
 Da, dar doar lapte proaspăt pasteurizat (cel care stă 7-10 zile la frigider), nu UHT cu durată lungă. UHT-ul nu se mai închegă. 

 Cât stă cașul proaspăt la frigider? 
 2-3 zile la +4 °C, într-un vas închis. Pentru păstrare mai lungă, transformă-l în telemea sau pune-l în saramură. 

 Cheag lichid sau pastilă, care e mai bun? 
 Pentru începători, cheagul lichid e mai precis la dozare. Pastilele sunt OK dar trebuie dizolvate corect în apă rece. Cheagul natural din stomac de miel dă cel mai bun gust, dar e mai greu de controlat. 

 Pot face brânză fără cheag? 
 Da, prin acidulare cu oțet sau zeamă de lămâie. Iese o brânză tip urdă sau ricotta, bună la prăjituri și la gătit. Nu are însă textura unei brânze normale. 

 Trebuie să pasteurizez laptele crud? 
 Dacă vine de la o sursă sigură pe care o cunoști (animal controlat veterinar), nu e obligatoriu. Multe brânzeturi tradiționale se fac din lapte crud și au gust mai bun. Dacă ai dubii, pasteurizează 30 de minute la 65 °C și răcește la temperatura de coagulare. 

 Brânza îmi iese prea moale. Ce greșesc? 
 Probabil tai coagulul prea repede sau bucățile sunt prea mari. Așteaptă fix 35-40 min după ce ai pus cheagul, taie bucățile la 1-1,5 cm și pune greutate deasupra când scurgi. 

 De ce iese amară? 
 Trei cauze principale: prea mult cheag, lapte stat la căldură peste 12 ore înainte de prelucrare, sau bacterii nedorite în lapte. Mergi pe lapte foarte proaspăt și pe dozaj corect de cheag. 

 Pot face brânză de capră fără să cresc capre? 
 Bineînțeles. Cumperi lapte de capră de la un producător local. Procesul e identic, doar dozajul cheagului crește la 1,2-1,5 ml la 10 litri și temperatura de coagulare scade la 30-33 °C. 

 Mai departe 

 Pentru rețete amănunțite (peste 120 de variante de prelucrare a laptelui de vacă, oaie sau capră, cu tehnici de afumare, sărare uscată și brânză de burduf în putină tradițională) există cartea Brânzeturi pentru casă și piață . E scrisă de un specialist și acoperă și calcule de cost pentru cine vrea să vândă în piață. 

 Dacă te interesează direct laptele de capră ca sursă pentru brânza ta, Creșterea caprelor acoperă tot ce trebuie să știi de la rasă la adăpost și hrană. 

 Foto de copertă: Wikimedia Commons, licență CC BY 2.0.

---

### Legumele bio si alimentatia copiilor - cultivare si administrare
*URL: https://www.cartiagricole.ro/legume-bio-copii/*

V-ati hotarat sa mancati sanatos si mai ales sa dati copiilor legume de calitate? 
 Acum e momentul sa porniti in aventura gradinii ecologice. 
 Sfaturi 

 Impartiti spatiul in 4 parcele mai mici. 

 Primul pas este sa intocmiti un plan de structurare a viitoarei gradini de legume. 

 Trasati aleile de 30 - 40 cm latime si care sa fie cu 5-10 cm sub nivelul straturilor (udarea se va face mai usor,  pe rigole ). 

 Pregatiti terenul ( fiecare parcela separat ): 

 Inlaturati pietrele, bolovanii si toata vegetatia existenta 
 Afanati solul si sfaramati complet bulgarii. Solul trebuie sa fie foarte bine maruntit pentru ca semnintele mici sa nu se piarda printre bolovni iar rasarirea sa fie 0 sau cu goluri. 
 Aplicati compost care nu contine chimicale si incorporati-l in sol (cititi  articolul despre compost de pe cartiagricole.ro ). Cantitatea de mranita difera functie de tipul de cultura astfel: se vor aplica 30 - 40 kg/10 m² pentru culturi mari consumatoare de nutrienti (tomate, castraveti, vinete, dovlecei) , 15 kg/10 m² pentru culturi mediu consumatoare si 4-5 kg/ 10 m² pentru cele putin consumtoare de nutrienti (ridichi, ceapa, fasole, mazare). 

 Semanati semintele de morcov, ridichi , spanac, salata in acesta perioada (februarie - martie). Scheme de semanat si alte detalii le gasiti in cartile Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica   si in   Gradina ecologica- belsug in gradina fara sapat . 

 Dupa rasarire, pliviti manual buruienile iar cand plantutele voastre au cel putin 10 cm , mulciti solul cu paie, ziare vechi, frunze pentru a inabusi viitoarele buruieni care concureaza cu plantele din cultura. La culturile infiintate prin rasad, mulcirea se face inainte de plantare cu agrotextil sau folie din polietilena speciala. 
 Irigati cu apa de ploaie pe care o colectati in gospodarie. 

 Pentru a va fi mai usor si in anii urmatori, structurati gradina astfel incat pe fiecare parcela sa puneti legume din aceeasi familie pentru ca anul urmator sa puteti realiza rotatia culturilor. Nu trebuie sa umpleti o parcela de morcovi, va sunt suficiente 2 -3 straturi, restul pot fi patrunjel, pastarnac, fenicul. 

 Combaterea bolilor si daunatorilor 
Rotatia culturilor presupune ca pe aceeasi parcela, in anul urmator, sa semanati/plantati specii din alta familie decat cultura premergatoare pentru a evita transmiterea bolilor si daunatorilor de la o cultura la alta.

Cele mai temute sunt afidele sau paduchii de frunze care colonizeaza si debiliteaza plantele.

Ce puteti face? Un macerat din urzici: 1kg urzici  zdrobite in 10 l apa (de ploaie de preferat) se lasa  15 zile ( in plin soare ) la macerat. Se strecoara apoi solutuia si se pastreaza in recipiente . Se foloseste diluata in proportie de 1 : 5 (parti apa ) cu care se stropesc plantele.

Puteti utiliza si alte retete din cartea Plante in ajutorul altor plante .

Urzicile sunt bogate in azot si potasiu si sunt folosite si ca un excelent activator al compostului sau tratarea clorozei. Stimuleaza cresterea plantelor si le face mai rezistente  la atacul de paduchi, paianjeni, mana si rugina.

Un alt ingrasamant este cel cu tataneasa: 1kg planta tocata la 10 l apa , se lasa la macerat timp de 2 saptamani. Se dilueaza la o concentratie de 15 % si se aplica odata la 10 zile.

Ca fertilizant bio puteti utiliza compost, must de gunoi de pasari , gunoi de grajd.

Trebuie sa stiti ca aplicarea corecta a tehnologiei influenteaza foarte mult compozitia chimica a legumelor .
 Legumele bio in alimentatia copiilor 
Iata continutul in vitamine al legumelor si varsta la care acestea pot fi introduse in alimentatia copiiilor:

Tomate - vit. B1,B2,B6, vit. C, vit. K, saruri de Fe, Mg

Ardei - Vit. C ( 170 mg / 100 g produs , mai mare decat la citrice ), vit. B1,B2,B3,   vit. E, vit. H, saruri de Ca, Fe, K, Mg, Na

Vinete - Vit. A, B1, C , saruri minerale, fitoncide responsabile de scaderea colesterolului din sange.

Varza - Vit. C, caroten, B1, B2, B6, saruri minerale

Morcov- betacaroten, vit. A, vitamine din grupa B si C , substante minerale si fibre pectocelulozice care permit retinerea toxinelor rezultate din metabolism.

Patrunjel frunze - contine 200 mg vit. C / 100 g produs, vit. A, B si acid folic.

Sfecla - vit. B1, B2, PP, C, acizi organici ( malic, citric, oxalic ) , saruri minerale

Ceapa - vit. B1, B2, saruri minerale, fitoncide cu rol antibiotic.
 Varsta de la care sunt introduse legumele in alimentatia copiilor 
 Intre 0 - 4 luni  - cartof, dovleac, morcov, patrunjel (radacina ), pastarnac, fenicul

 6 - 8 luni           - ardei gras, gogosar, ceapa, dovlecel, fasole verde, mazare, sfecla rosie, praz

 8 - 10 luni         - sparanghel, andive, anghinare, varza, salata

 Peste 10 luni    - castravete, conopida, spanac, fasole boabe, tomate, linte, ridichi.

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Fructe si Legume Bio Numai cu Tratamente Naturiste

---

### 10 pasi esentiali pentru a va produce singuri rasadurile
*URL: https://www.cartiagricole.ro/sfaturi-producere-rasad/*

Răsad = planta legumicola/ floricola tanara, la inceputul vegetatiei obtinuta in conditii organizatorice si tehnice speciale si care prin transplantare este utilizata fie la infiintarea unor culturi, fie la amenajarea rabatelor florale, amenajari peisagere sau producere de flori la ghiveci. 

 1. Pregatirea spatiilor unde veti produce rasadurile 
 Puteti utiliza spatiul din balcon (daca este inchis si are o expozitie sudica sau vestica), camere incalzite si bine luminate, dar se pot utiliza si mici adaposturi acoperite cu materiale plastice, rasadnite, solarii sau sere. 

 2. Dezinfectarea este importanta 
 Dezinfectarea cu substante specifice a uneltelor, ghivecelor, terinelor, etc. si completarea inventarului de ‚,mijloace tehnice''. Spalati bine cu apa si Domestos sau Formalina toate uneltele ce vor fi folosite la producerea rasadurilor. La fel se procedeaza si cu terinele sau ghivecele daca acestea au mai fost utilizate inainte. Se pot transmite boli viitoarelor plantute. 

 3. Alegeti cu atentie semintele 
 Semintele utilizate la producerea rasadurilor trebuie alese cu grija deoarece de calitatea lor depinde obtinerea unor rasaduri viguroase si de calitate. Inainte de a va procura semintele, informati-va cu privire la alegerea soiului sau hibridului. Verificati pe ambalajele semintelor indicii de calitate a acestora: termen de garantie, tratamente aplicate pentru dezinfectie, etc. Este recomandat sa utilizati seminte care sunt in termen de garantie la data semanatului, altfel facultatea germinativa scade sau exista riscul unei rasariri necorespunzatoare sau chiar compromiterea acesteia. 
 Mare atentie atunci cand utilizati seminte produse in gradina proprie in anii precedenti. Exista riscul ca procentul de puritate al semintelor sa fie unul scazut, ceea ce conduce la scaderea valorii biologice a soiului sau la segregare si obtinerea unor culturi neuniforme! 

 4. Pregatiti semintele 
 Inaintea semanatului semintele se pregatesc printr-o serie de operatii (incoltire fortata, calire, stratificare, dezinfectie) care au drept scop o rasarire mai rapida si mai uniforma, stimularea cresterii rasadurilor si prevenirea transmiterii de boli. Dezinfectia este obligatorie chiar daca pe ambalaj nu este specificat acest lucru. Fac exceptie semintele drajate (acele seminte care sunt ‚, imbracate'' in amestecuri organo - minerale la care se adauga insecto - fungicide si substante stimulatoare ) si cele sub forma de banda de hartie. 

 5. Substratul nutritiv 
 Substratul nutritiv joaca un rol foarte important in reusita obtinerii unor rasaduri de buna calitate, de aceea este necesar sa intruneasca urmatoarele caracteristici: sa aiba o structura corespunzatoare pentru a asigura schimbul de gaze cu atmosfera, sa fie afanat, sa aiba porozitate mare (˃ 75% ), permeabilitate, cu o capacitate mare de retinere a apei, bogat in elemente nutritive, un pH corespunzator cerintelor speciei la care se produce rasadul si o capacitate de tamponare ridicata pentru a mentine valoarea pH-ului. 
 Astfel de substraturi se obtin prin amestecarea mai multor componente de natura organica si anorgnica cum sunt: turba neagra si rosie, mranita, pamantul de telina sau de gradina, nisip sau perlit(vezi articolul Retete de amestecuri nutritive pentru producerea de rasad si semanat ). 
 Cel mai simplu este sa-l cumparati gata preparat de la magazinele de specialitate. 
 In cazul in care optati pentru prepararea amestecului, nu uitati sa faceti din timp opertiunea si sa dezinfectati substratul rezultat. 
 Dupa dezinfectie, timpul de pauza este de 10 - 30 de zile functie de substanta folosita. 
 Exemplu: 
 Dazomet 90 G → 200 g/m² 
 Formalina → 2l/ m² 
 Previcur → 300g/ m² 
 Sulfat de cupru 3% 
 Pentru o mai buna dezinfectie, amestecul se intinde in strat uniform de 25 - 30 cm grosime iar dupa aplicarea tratamentului se inveleste cu o folie din polietilena sau prelata timp de 3 zile. 
 Dupa dezvelire, substratul se lopateaza pentru a inlatura  vaporii de pesticide. 

 6. Semanatul 
 Semanatul se efectueaza in diferite moduri: in palete alveolare, diferite tipuri de ghivece, ladite din lemn, terine din teracota, in strat de amestec nutritiv, etc. 
 Indiferent de metoda aleasa aveti grija sa calculati volumul de pamant necesar functie de numarul de rasaduri pe care vreti sa-l obtineti. 
 Semanatul in ladite / terine se face prin imprastiere sau in randuri distantate la 3 - 4 cm. 
 Semanatul direct in cuburi nutritive, ghivece, pastile Jiffy prezinta avantajul eliminarii repicatului dar are dezavantajul ca ocupa o suprafata mai mare. 
 Pont: Semanatul direct in cuburi/ghivece este obligatoriu la specii sensibile la repicat si transplantat cum sunt castravetii, dovleceii, pepenii galbeni. Acestia se planteaza la locul definitiv cu tot cu balot (cubul de pamant in care a fost produs ). 

 7. Repicatul 
 Repicat = lucrare de transplantare provizorie a plantelor mici din semanatura deasa la distante mai mari. 
 Prin acest procedeu se mareste spatiul de nutritie al plantelor  la o suprafata de 5 - 13 ori mai mare decat cea initiala. 
 Se asigura desimea optima cresterii normale a plantelor prin crearea unor conditii mai bune de lumina, aer, hrana si apa. 
 Momentul repicrii difera de la specie la specie. 
 Exemplu: La tomate, ardei, vinete se repica cand frunzele cotiledonale au pozitie orizontala si au aparut primele frunze adevarate. 
 Varza, prazul, telina, salata se repica la 3-4 frunze adevarate. 
 Adancimea de repicat difera functie de particularitatile biologice ale plantelor. 
 Plantele care au proprietatea de a forma radcini adventive pe portiune de tulpina ingrosata in sol (tomate, varza, conopida, castraveti )  se repica pana sub primele frunze, in timp ce ardeii si vinetele se repica doar cu 1 - 1,5 cm fata de adancimea din semanatura. Celelalte se repica la aceeasi adancime. 

 8. Lucrarile de ingrijire 
 Lucrarile de ingrijire aplicate rasadurilor incep imediat dupa semanat si dureaza pana la plantarea la locul definitiv. Acestea constau in dirijarea factorilor de vegetatie: lumina, temperatura, umiditate, nutritie, combatere fitosanitara. 
 Dirijarea luminii: daca rasadurile se produc in perioada februarie - mai, se asigura conditii optime de lumina prin asezarea rasadurilor la o expunere cat mai mare de lumina. Orientarea rasadnitelor usor inclinate spre sud, sere/solarii la care se curata sticla/folia din polietilena de praf. 
 Repicatul plantelor atunci cand acestea au tendinta sa se autoumbreasca. 
 Daca producerea rasadurilor se face in perioada mai- iunie, este necesara umbrirea rasadurilor pentru a reduce excesul de lumina care poate produce arsuri tinerelor plante iar temperaturile ridicate conduc la alungirea rasadurilor si chiar ofilirea acestora. 
 Umbrirea se face cu acoperirea ferestrelor/ foliei/ geamului rasadnitei cu rogojini, paie, storuri sau alte materiale care sa permita luminii difuze sa patrunda la plante. 
 Temperatura se dirijeaza functie de specie si de faza de vegetatie si se coreleaza cu intensitatea luminii. 
 Fiecare planta are nevoie de temperatura optima specifica pentru a rasari uniform intr-un timp cat mai scurt. 
 De regula, pana la rasarire se asigura o temperatura de 22 - 24º C. Dupa ce plantele au rasarit, timp de o saptamana se scade temperatura la 12 - 14º C, exceptie fac plantele sensibile si care au nevoie de temperaturi mari(castraveti, pepeni galbeni, dovlecei ) de 20 - 22ºC. 
 Dupa repicat se asigura un minim de 18º C. 
 Umiditatea atmosferica trebuie tinuta sub control astfel incat sa nu favorizeze aparitia bolilor criptogamice. 
 Udarea rasadurilor cand sunt mici iar timpul este friguros, se face rar si cu putina apa pulverizata foarte fin. 
 Pont:  Apa trebuie sa fie la temperatura ambientului pentru a nu raci substratul si a produce stres plantutelor. 
 Pe  masura ce vremea se incalzeste, udarile se fac mai des si cu cantitati mai mari de apa care sa patrunda adanc si sa umezeasca substratul de pamant pe toata grosimea. 
 Asigurarea regimului de nutritie se face prin dozarea componentelor in amestecul de pamant si prin fertilizari suplimentare faziale cu ingrasaminte chimice sau organice. 
 Se fac 1-2 fertilizari, prima la 6-7 zile dupa repicat si a doua la 12 zile dupa prima. 
 Se utilizeaza ingrasaminte complexe sub forma de solutii cu concentrati de 0,3 - 1 % cu mare atentie. Distribuirea se face printre randurile de plante urmata de o stropire cu apa pentru a spala picturile de fertilizant cazute pe frunze. 
 Ca ingrasaminte organice se utilizeaza must de gunoi, gunoi de pasari sau alte preparate bio existente pe piata, ex. Cropmax. 
 Must de gunoi 10 - 20 g / l apa 
 Gunoi de pasari 5 - 7 g / l apa 
 Combaterea bolilor , mai ales cele criptogamice aparute din cauza umiditatii crescute se face cu solutii de concentratie 0,15 % la un interval de 6 - 7 zile. 
 Ca produse se utilizeaza: Folpan, Captadin, Previcur, etc. 

 9. Aerisirea rasadurilor 
 Aerisirile se executa zilnic cu scopul de a improspata aerul si de a elimina excesul de CO2 rezultat noaptea in timpul procesului de respiratie al plantelor. Prin aerisiri se regleaza regimul de temperatura si umiditate din aceste spatii. 

 10. Calirea rasadurilor 
 Calirea rasadurilor se face la cele produse pentru culturi timpurii cand in camp vor intalni conditii total diferite fata de cele in care au crescut. 
 Rasadurile necalite si plantate in camp, se vor prinde mai greu sau deloc. 
 Lucrarea incepe cu 6 - 7 zile inainte de plantare si consta in reducerea treptata a udarilor, intreruperea fertilizarilor si cresterea numarului de aerisiri. 
 Aerisirile se vor face, la inceput, numai pe timpul zilei, ca spre sfarsitul perioadei de calire, rasadurile sa ramana descoperite permanent. 
 Daca ati respectat toate conditiile necesare, este imposibil sa nu va bucurati de rasaduri de calitate superioara. 

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă:

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni

---

### Uite 6 plante ce iti aduc noroc. Vezi cum trebuie sa le ingrijesti
*URL: https://www.cartiagricole.ro/plante-norocoase/*

In filozofia asiatica, plantele bogate, ramificate si cele cu flori semnifica cresterea materiala si spirituala. 
 Succesul este atras de aerul proaspat cu note ierboase care iti schimba starea de spirit si te fac sa devi receptiv la oportunitatile care-ti ies in cale. 
 De aceea, specialistii Feng Shui recomanda amplificarea norocului prin pozitionarea unei asemenea plante in coltul din stanga casei sau a biroului. 
 Se crede ca anumite plante chiar aduc prosperitate indiferent unde sunt pozitionate si m-am gandit sa vi le fac cunoscute si voua. 

 1. Lucky bamboo sau bambusul norocos este de fapt Dracena sanderiana sau Dracena braunii 

 Potrivit unei traditii asiatice, ''bambusii'' oferiti sau primiti cadou aduc noroc. 
 Specie nativa din Africa, necesita ingrijiri minime prin improspatarea apei saptamanal. Prefera lumina multa dar nu soare direct, acesta producand arsuri pe frunze. 
 Lunar, este bine sa scoateti planta din vas si sa o spalati sub jet de apa (intreaga planta) si totodata sa igienizati vasul si pietricelele din vas pentru eliminarea bacteriilor si fungilor mentinand planta sanatoasa cat mai mult timp. 
 Teoretic nu necesita fertilizare, eu personal adaug in apa din vas cateva picaturi de fertilizant odata la 3 luni. 
 Bambusii sunt oferiti la fir sau in aranjamente speciale iar numarul firelor din aranjament au semnificatii precise. 
 Se gasesc aranjamente in forma de piramida, diverse forme geometrice, impletite, spiralate. 
 Semnificatia numarului de fire: 

 3 → fericire, sanatate si longevitate 
 4 → niciodata nu oferiti 4 fire de bambus... 4 este numarul mortii, asa incat, daca nu vreti sa fiti interpretat gresit atunci nu oferiti 4 fire de bambus!!! 
 5 → stimuleaza cele 5 elemente ale vietii ( empatie, intuitie, mental, fizic si spiritual ) 
 6 → sanatate 
 7 → dezvoltare si prosperitate 
 9 → succes 
 10 → perfectiune si implinire 
 21 → binecuvantare 

 In mediile de afaceri simbolistica oferirii de Lucky bamboo are urmatoarele  semnificatii: 

 cariera: urca scara ierarhica ( avansare ) 
 business: succes si prosperitate in afaceri 
 sanatate: longevitate si viata linistita 
 religie: pace sufleteasca ( Zen ) 
 viata sentimentala: aer proaspat 
 Feng Shui: energie pozitiva in ambient ( Chi ) 

 Primind aceste plante in dar va sporiti norocul. 

 2. Pachira aquatica sau Arborele cu bani, Castanul Malabar sau Castanul Guiana 

 Este originara din zona tropicala umeda si mlastinile Americii Centrale si de Sud. 
 In mediul sau natural poate atinge 20 m inaltime, crescuta in interior ea este limitata de dimensiunile recipientului in care este plantata si nu infloreste niciodata. 
 Ii place lumina dar nu soarele direct iar umiditatea atmosferica trebuie sa fie de min. 60 % de aceea se pulverizeaza pe frunze daca in incapere este un  aer uscat. 
 Se uda odata pe saptamana pentru a mentine solul umed iar surplusul de apa din farfurioara se inlatura. Iarna,daca temperatura din incapere scade sub 18º C se rareste udatul. 
 Se transplanteaza anual primavara, asa zice la manual... eu personal, n-am mai umblat la ea de vreo 3 ani si creste de zor. 
 Asezati planta la expunere indirecta a luminii sau la o fereastra cu orientare nordica si rotiti planta saptamanal astfel incat sa creasca dreapta si nu inclinata spre lumina. 
 Fertilizarea se face odata/ luna din martie → octombrie. 
 Inmultire: butasi din lastarii de pe tulpina pusi in apa ( vezi foto ) 
 Pont:  daca a crescut prea tufoasa, spre sfarsitul iernii mai eliminati din lastari. 
 In Asia de Est este cunoscuta ca Arborele de bani. In Japonia a devenit o planta ornamentala foarte populara, ulterior popularitatea ei cuprinzand intreaga Asie. 
 In 1986, un sofer de camion din Taiwan a plantat pentru prima data 5 pomisori intr-un singur  ghiveci si apoi le-a impletit trunchiurile, astfel ca acest mod de crestere a devenit uzual. 
 In cultura asiatica, Pachira este simbolic asociata cu norocul financiar, prosperitatea in afaceri si  este deseori decorata cu panglici rosii sau alte obiecte considerate talismane norocoase. 

 3. Crassula ovata sau Arborele de Jad, Pomul vietii, Copacul cu bani 

 Originara din Africa de Sud, planta suculenta, este crescuta ca planta de interior. 
 Are spect arbustiv, de aceea este foarte des intalnita ca bonsai. 
 Desi provine din zonele tropicale ale Africii s-a adaptat destul de bine la orice tip de mediu. Are nevoie de lumina puternica, in plin soare si umiditate redusa. Se uda odata la 15 zile pe timp de iarna iar vara odata pe saptamana. 
 Substratul trebuie ales cu grija functie de forma pe care o veti da plantei. Se poate combina cu alte plante suculente (cactusi ), in diverse aranjamente, iar substratul va fi unul pentru aceste specii ( care contine mai mult nisip ). 
 Daca planta este crescuta ca bonsai atunci utilizati substrat specific acestor tipuri de plante iar fertilizantul trebuie sa aiba un continut mai mare de potasiu. 
 Se poate planta si ca planta solitara in orice tip de pamant ( asa numitul pamant universal ) dar are o dezvoltare mai armonioasa intr-un amestec de mranita si nisip de rau in proportie de 50: 50. 
 In oricare din varintele de mai sus solul trebuie sa fie foarte bine drenat iar surplusul de apa inlaturat din farfurioara. 
 Crassula este des intalnita in aranjamentele Feng Shui datorita frunzelor care aduc cu niste monede si simbolizeaza norocul, bogatia. 
 Se amplaseaza pe birou, in living dar niciodata in dormitor sau baie! 
 Totodata Crassula are capacitatea de a capta energiile negative iar daca aveti o astfel de planta in camera nu veti mai fi nervosi sau suparati. 
 Daca are toate conditiile zonei de origine poate inflori de 2 ori / an, primavara si toamna producand niste ciorchini plati cu flori alb-roz. 
 Ca daunatori se intalnesc ( mai rar ) paduchii lanosi care se vor elimina cu o bucata de vata imbibata in alcool. 
 Pont:   ciupiti varfurile de lastari pentru a stimula ramificarea. 

 4. Sansevieria cylindrical sau Planta sarpe, Sulita africana 

 Originara din Kenya, Madagascar, Namibia, Angola 
 Se prezinta sub forma unei rozete de frunze cilindrice de culoare verde cenusiu, groase de 3 cm si care pot atinge lungimea de 2 m in mediul de origine. 
 Ii place sa stea in plin soare iar udarea se face odata la 15 zile pe timpul verii iar iarna odata pe luna. 
 Substratul este cel destinat cactaceelor iar transplantarea se face odata la 3 - 4 ani. 
 Este o planta usor de intretinut, o pui la fereastra si  aproape ca uiti de ea. 
 Inmultirea se face prin separarea lastarilor tineri. 
 Este utilizata in aranjamentele Feng Shui fiindca are proprietatea de a purifica aerul si absoarbe gazele nocive si praful din incapere. 
 De asemenea, ajuta la mentinerea unei umiditati normale in atmosfera. 
 Poate,datorita acestor proprietati practicantii Feng Shui o considera o planta benefica. 
 Asa cum spuneam la inceput, orice planta cu flori semnifica abundenta, rodnicia. 
 Crizantemele ( in special cele galbene ) au energie yang si e sinonima cu fericirea si viata fara griji. 
 Begoniile simbolizeaza dragostea, afectiunea si frumusetea feminina. 
 Orice planta cu bulb este asociata in credinta chinezeasca cu comorile ascunse. 
 Dar nu numai popoarele orientale au  credinte, traditii sau superstitii legate de plante. 
 In traditia noastra populara busuiocul este o planta aducatoare de noroc, inzestrat cu puteri magice, utilizat in descantece, farmece. Se pune in prima baie a copilului ca sa fie mai atragator, mai ales daca este fata. 
 Temenul de busuioc  vine din limba greaca (basileus ) care inseamna rege si se spune ca a crescut pe locul unde Imparatii Constantin si Elena au descoperit Sfanta Cruce. 
 Legenda spune ca la nasterea Mantuitorului, oamenii au adus cu ei busuioc si l-au acoperit pe prunc. Din acea vreme ar fi patruns busuiocul in biserica si este utilizat la ritualul sfintirii aghiazmei. De asemenea, busuiocul se pune la icoane, pentru a atrage protecția divină asupra casei și ocupanților săi. 
 In India straveche busuiocul era simbol al ospitalitatii. 
 In Egipt era utilizat in ritualul de imbalsamare a mumiilor. 
 In Italia busuiocul este simbolul dragostei, se spune ca mirosul lui ii innebuneste pe barbati. 
 Este considerat un afrodisiac traditional in multe culturi. 
 Dar dincolo de dimensiunea spirituala si magică, busuiocul mai are o calitate importanta aceea de planta vindecatoare. Sa precizam, în primul rand, ca frunzele acestei plante sunt un exceptional tonic pentru sistemul nervos si contribuie la intarirea memoriei. 
 Pentru a afla mai multe despre cultura busuiocului citeste articolul " Cultura plantelor aromatice" . 

 5. Impatiens walleriana sau Sporul casei, Lisa harnica 

 Este originara din Africa si s-a incetatenit ideea ca este o planta aducatoare de noroc si bucurie in case. 
 Planta se dezvolta sub forma unei mici tufe si are cerinte minime de ingrijire. 
 Este decorativa prin flori viu colorate in alb, rosu, roz, violet, portocaliu sau diverse combinatii intre acestea. Florile sunt mici, neparfumate. 
 Se planteaza in ghivece mici, intr-un sol usor, bine drenat alcatuit din turba si pamant de telina. 
 Pentru o inflorire continua si abundenta, varfurile de crestere se ciupesc. 
 Prefera locurile calduroase, bine aerisite dar nu in plin soare. Temperaturile optime sunt min. 15º C si max. 20ºC. 
 Pamantul trebuie sa fie in permanenta umed si sa nu se usuce intre  2 udari. 
 In zilele toride, florile si frunzele se pulverizeaza cu apa. 
 Din primavara se administreaza ingrasaminte lichide pentru plante cu flori. 
 Daunatori: musculita alba, paianjenul rosu, paduchi de frunze. 

 6. Oxalis tetraphylla sau Macrisul iepurelui, Trifoiul cu 4 foi 

 Este originara din Mexic dar se gaseste pe tot cuprinsul globului mai putin in regiunea polara. 
   Este considerata de irlandezi o planta norocoasa intrucat se spune ca Sf. Patrick ( cel care a adus crestinismul in  Irlanda ) a cules aceasta planta de la piciorele sale ca un simbol al Sfintei Treimi. 
 Mai mult, este considerata o planta binefacatoare datorita continutului ridicat de minerale, vitaminele A,C, D si E si este folosita in tratrea diferitelor afectiuni atat in stare proaspata cat si sub forma de ceaiuri 
 Planta are frunze cu 4 foliole si fiecare lob este marcat de o pata purpurie la baza. 
 Florile sunt mici, cu petale rosii-portocalii sau albe reunite in umbele laxe. 
 Ii place lumina directa, mai ales dimineata, substratul este o mranita nisipoasa, nu  suporta substratul calcaros! 
 Inmultirea se face prin divizarea tufei iar transplantarea se face in aprilie. 
 Pe timpul verii se uda odata la 3 - 4 zile iar iarna mai rar. 
 Daca aveti posibilitatea pe timpul verii (mai → octombrie ) scoateti macrisul in gradina. 
 Fertilizati-l odata pe luna pe toata perioada de vegetatie. 
 Nu stiu daca o sa va imbogatiti peste noapte aducand aceste plante in casa dar cu siguranta va vor imbogati starea de spirit. 
 Plantele, oricare ar fie ele, ne creaza un ambient, cald, primitor si contribuie la mentinerea echilibrului emotional. 
 Bucurati-va de flori ! 

 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticol

---

### Asolamentul Legumelor - Sfatul Horticultorului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/asolamentul-legumelor/*

Asolament = stabilirea structurii speciilor din cadrul unei exploatatii legumicole si modul de repartizare a acestora pe suprafata de teren in anul de cultura. 
 Rotatia culturilor = repartizarea speciilor din cadrul asolamentului, pe aceeasi suprafata de teren, timp de mai multi ani. 
 De ce ne intereseaza asolamentul? Datorita spatiului restrans pe care il ofera gradina voastra, folosirea rationala a terenului devine o necesitate. 

 Necesitatea folosirii asolamentelor: 

 Proprietatile fizico- chimice si biologice ale solului se degradeaza an de an datorita irigatiei, utilizarii cantitatilor mari de ingrasaminte si produse fitosanitare, lucrarilor solului ( mai ales cele mecanizate ) si extragerii unilaterale a elementelor nutritive din sol de catre plante. 
 Raspandirea masiva a bolilor si daunatorilor datorita monoculturii sau a cultivarii an de an a unor specii inrudite din punct de vedere botanic. 
 Folosirea rationala a ingrasamintelor 
 Folosirea rationala a fortei de munca este valabila pentru fermele mari. 

 Utilizarea asolamentelor si a rotatiilor de cultura contribuie la: 

 Asigurarea cresterii continue a fertilitatii solului 
 Utilizarea corespunzatoare a resurselor de apa din sol 
 Reducerea atacului de boli si daunatori 
 Cresterea cantitativa si calitativa a productiei 
 Utilizarea eficienta a fortei de munca, in cazul fermelor. 

 Cel mai important criteriu care sta la baza intocmirii asolamentului este stabilirea structurii culturilor, adica speciile sa fie diferite din punct de vedere botanic pentru a preintampina transmiterea  bolilor si daunatorilor specifice plantelor din aceeasi familie botanica. 
 Atentie: O specie de plante poate sa revina pe aceeasi suprafata de teren dupa 3-4 ani. 
 Un alt criteriu este modul de valorificare a ingrasamintelor organice si minerale . 

 Bine de stiut: 

 Sub aspect general, plantele legumicole utilizeaza ingrasamintele organice bine descompuse, aplicate in anul de cultura, pe cand cele organice nefermentate nu sunt suportate de radacinoase, bulboase, pepeni verzi si cicoare. In consecinta, aceste specii vor urma in cadrul rotatiei dupa specii care folosesc bine aceste tipuri de ingrasaminte ( solanacee, cucurbitacee,etc.). 

 

 Plantele leguminoase (mazare, fasole, bob, etc) au capacitatea de a fixa azotul atmospferic in sol si au un consum mai redus de ingrasaminte organice ceea ce le da dreptul sa revina pe aceeasi sola dupa 2-3 ani. Sunt foarte bune premergatoare pentru alte plante, mai ales varzoase si frunzoase mari consumatoare de azot. Radacinile fasolei secreta o substanta otravitoare care distruge viermii sarma. 

 

 Plantele legumicole cu un sistem radicular slab dezvoltat  (usturoi, ceapa, castraveti, verdeturi) intra in rotatie dupa cele cu un sistem radicular profund (radacinoase, pepeni) in scopul utilizarii mai eficiente a rezervelor de nutrienti si apa din sol. 

 Durata de vegetatie are un rol deosebit in asolament si mai ales in rotatia culturilor in sensul in care elibereaza terenul in etape diferite. Pentru culturile ce se infiinteaza toamna sau primavara devreme, culturile premergatoare trebuie sa elibereze terenul devreme ( sf. verii - inceput de toamna) pentru a permite pregatirea solului. Totodata folosirea speciilor cu durata de vegetatie diferita permite folosirea intensiva a terenului prin infiintarea de culturi succesive, asociate, duble sau anticipate. 
 Epoca de recoltare joaca un rol important in combaterea buruienilor astfel ca plantele recoltate mai devreme nu dau posibilitatea buruienilor sa creasca si semintele acestora sa ajunga la maturitate. 
 O rotatie corespunzatoare si un anumit tip de asolament se stabilesc functie de structura culturilor din asolament, de destinatia productiei, de modul de infiintare a culturilor (prin semanat direct sau prin plantare de rasad), de lucrarile de intretinere a culturii (in special cele manuale). 
 Asolamentul in legumicultura are avantajul ca in acelasi an, pe acelasi teren se pot cultiva doua sau mai multe specii legumicole ceea ce presupune 2-3 culturi succesive in acelasi an iar rotatia culturilor se stabileste pe baz culturilor principale. 
 Unele specii sunt incomptibile in cultura datorita formarii unor compusi toxici dar si a modificarii pH-ului si in acest caz asolamentul trebuie sa tina seama de gradul de favorabilitate si compatibilitate dintre plante. 
 Exemplu de amplasare a culturilor legumicole functie de culturile premergatoare: 

 Radacinoase 

 Varzoase 

 Solanacee 

 Cucurbitacee 

 Legume pentru pastai, seminte si capsule 

 Bulboase (grupa cepei ) 

 Atentie: Speciile legumicole perene intra in asolament dar nu si in rotatie datorita suprafetelor mici pe care le ocupa si vor constitui o sola separata. 
 In cadrul asolamentului e bine sa existe o sola saritoare, cu lucerna cu durata de 3-4 ani, cu trifoi cu durata de 2 ani sau cereale paioase cu durata un an. 
 Folosirea lucernei are avantajul ca acumuleaza azotul atmosferic, aduce din adancime si depune in radacinile din stratul arabil calciu, fosfor si alte elemente minerale ce vor fi folosite de culturile ce urmeaza. Radacinile groase ale acesteia patrund adanc in stratul mai putin permeabil si dupa destelenire,radacinile se decompun si raman numeroase canale  prin care excesul de apa din straturile superioare se scurge in adancime. Totodata radacinile plantelor ce urmeaza in cultura exploreaza mult mai usor solul fara sa intampine rezistenta. Are si un mare dezavantaj fiind mare consumatoare de apa si atunci culturile ce urmeaza trebuie sa fie infiintate primavara tarziu (tomate, castraveti, etc ) pentru refacerea rezervei de apa din precipitatii. 
 Si sola saritoare cu cereale paioase asigura regenerarea humusului si lasa terenul curat de buruieni (in special secara). 
 Numarul solelor din asolament trebuie sa fie egal cu numarul anilor de rotatie. 
 In cadrul asolamentului se stabilesc 2-4 culturi de baza ce vor ocupa fiecare cate o sola iar speciile cu pondere mica dar cu tehnologii de cultura asemanatoare pot fi grupate pe aceeasi sola pentru o mai buna rotatie si folosirea eficienta a terenului. 

 Schema de asolament pentru gradinile de langa casa si microferme 

 Schema de asolament si rotatie pentru o ferma legumicola cu suprafete egale ale solelor 

 Pentru sere si solarii stabilirea asolamentului si mai ales a rotatiei culturilor se face mai greu datorita diversitatii ciclurilor de cultura practicate si ponderea diferita ocupata de specii. 
 De regula, in serele incalzite ponderea culturilor este detinuta de castravetii cornichon (fruct mic ) si tomate si pe suprafete mai mici se cultiva ardei si vinete in conditii de ciclu prelungit. 
 In solarii ponderea culturilor este detinuta de solanacee ( tomate, vinete, ardei ) iar pe suprafete mai mici se cultiva castraveti, fasole pastai, varza timpurie si cartof timpuriu astfel incat este imposibil de stabilit vreun asolament. 
 Se vor lua masuri de mentinere a igienei culturilor  ( fara boli, daunatori, buruieni ) si se va evita monocultura. 
 Spor la gradinarit! 

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Rotatia culturilor in gradinile de legume 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Inmultirea plantelor - cum trebuie sa procedezi corect
*URL: https://www.cartiagricole.ro/inmultirea-plantelor-cum-trebuie-sa-procedezi-corect/*

Pare un titlu stufos si parca nici nu va vine sa cititi mai departe de titlu dar va asigur ca strategia de inmultire a plantelor este una simpla si variaza functie de tipul plantei. 
 Exista mai multe tehnici de inmultire a plantelor iar unele plante se pot inmulti prin mai multe metode. Am sa vi le descriu pe fiecare in parte si am sa va si invat cum sa va inmultiti cateva plante exotice. 
 Inmultirea plantelor se poate face prin seminte sau pe cale vegetativa prin butasi, drajoni, stoloni, marcote, bulbi, tuberculi, tubero-bulbi, rizomi sau divizarea tufei. 

 Inmultirea prin seminte 
 Semintele le puteti colecta chiar voi de la plantele anuale si nu numai. 
 Atentie: Aveti grija ca plantele de la care colectati semintele sa nu fie hibrizi F1 intrucat plantele rezultate din aceste seminte nu vor pastra caracterele plantei mama (de la care ati colectat semintele)! Daca va doriti plante de tip hibrid  atunci va trebui sa va achizitionati  aceste seminte de la magazinele de specialitate. 

 Colectarea semintelor 
 Atunci cand va colectati singuri semintele trebuie sa tineti cont de cateva reguli: 

 sa colectati semintele de la plante sanatoase pentru a obtine seminte de buna calitate, cu putere mare de germinare. 
 florile/ fructele de la care colectati semintele trebuie sa ajunga la maturitate. 
 semintele trebuie sa fie pline, nu uscate, șiștave (fara miez) fiindca nu vor germina. 

 Recoltarea se poate face din gradinile voastre sau ale prietenilor incepand cu sfarsitul lunii august - inceput de septembrie prin colectarea florilor (maciuliilor) ce contin seminte, intr-o punga din hartie. Va sunt suficiente 100 seminte mici si 25-30 seminte mari pe care le veti pastra in pungi din hartie sau in borcane inchise ermetic, etichetate si pastrate intr-un loc racoros si uscat pana vor fi semanate. Pentru semintele mai vechi de 2 ani se verifica facultatea germintiva pe o bucata de sugativa imbibata cu apa pe care puneti la incoltit cateva seminte... daca rasar peste 70 % le puteti folosi cu incredere. 

 Cum semanam 
 Plantele perene se auto-insamanteaza, cele anuale se vor semana in rasadnite (la inceputul lunii februarie), se vor repica si apoi cand au atins varsta optima se vor transfera la locul definitiv in gradina. 
 Bine ar fi sa va documentati inainte despre modul de inmultire si mai ales momentul optim de semanat al fiecarei plante. 
 Unele specii se pot semana direct la locul definitiv dar trebuie sa intarziati momentul cu o luna fata de momentul semanatului in rasadnita si sa aveti un sol foarte bine lucrat. 
 Semintele de flori sunt mult, mult mai mici decat cele de legume si se pot pierde printre bulgarii de pamant daca acestia nu sunt maruntiti si nu se respecta adancimea de semanat de 1-2 cm. 

 Inmultirea pe cale vegetative - divizarea tufei 
 Metoda se aplica la plantele care cresc sub forma de tufa. 
 Specii perene la ghiveci: asparagus, ferigi, spathiphyllum, saintpaulia, peperomia 
 Specii de gradina: căldărușă, bujor, margarete, campsis, rudbekia, rubarba, leusteanul, tarhonul 
 Procedeul consta in scoaterea plantei din pamant, cu o furca sau din ghiveci si divizarea ei in fragmente mai mici de lastari+radacina. Desfaceti cu grija radacinile iar daca acestea sunt mult prea compacte se taie cu o foarfeca sau un cutit bine ascutit in portiuni mai mici eliminand acele radacini care sunt bolnave, uscate, vatamate. Noile plante obtinute se vor planta in gradina sau in ghivece, dupa preferinta. 

 Cand efectuam inmultirea pe cale vegetativa 
 La plantele de gradina metoda se aplica primavara si toamna, exceptie face bujorul care este supus procedeului in luna august. 
 La plantele din ghiveci metoda se aplica tot timpul anului. 
 Ca si perioada de timp, despartirea tufei se face la 2-3 ani pentru plantele cu crestere rapida, la 4-5 ani pentru majoritatea speciilor si la 8-10 ani pentru bujor. 

 Inmultirea prin bulbi, tuberculi, tuberobulbi, rizomi 
 Prin bulbi sau cepe se inmultesc lalele, zambile, narcise, muscari, anemone, amaryllis, cyclamen, crocus, ghiocei, crini, etc. 
 Fiecare din aceste plante au un bulb mare inconjurat de mici bulbili care nu emit tije florale. Acesti bulbili se detasaza de bulbul mama si se planteaza 1-2 ani pentru a capata vigoare si a putea emite tije florale si totodata pentru a inmulti plantele. 
 Prin tuberobulbi sau radacini tuberizate se inmultesc gladiolele, freziile. Si acest tip de radacina are o portiune principala, mai mare, care emite tije florifere si mici pui de tuberobulbi care se desprind de radacina principala si se planteaza timp de 1-3 ani pana emit primele tije florifere. 
 Tuberculii sunt tulpini subterane  ingrosate ce prezinta pe suprafata lor muguri auxiliari sau ochi. Tuberculii se sectioneaza in fragmente mai mici si fiecare segment trebuie sa contina un ochi. 
 Prin tuberculi se inmultesc Gloxinia, Gloriosa, Caladium, cartof. 
 O serie de plante au in sol tuberculi fara acei ochi pe suprafata lor. Inmultirea se face prin fragmentarea tuberculului care trebuie sa contina portiuni din colet (punctul de insertie a tulpinii pe tubercul) fiindca acesta contine 1-2 muguri. 
 Plantele cu aceste caracteristici sunt: Begonia tuberhybrida, Dahlia, Ranunculus. 
 Rizomii sunt portiuni de tulpina subterana prevazute cu noduri, sunt ceva mai subtiri decat tuberculii, au o dezvoltare trasanta (adica paralela cu suprafata solului) si daca sunt divizati in portiuni mai mici au capacitatea de  a produce plante noi. 
 Prin rizomi se inmultesc Canna indica, ferigi, iris, lacramioare. 

 Inmultirea prin drajoni, stoloni si marcote 
 Prin drajoni se inmultesc saintsevieria, agave, aloe, bromelia, tufanele. Separararea se face de planta mama o portiune de radacina + lastar. 
 Stolonii sunt formatiuni, lungi, subtiri si flexibili care poarta din loc in loc si un varf de planta in miniatura cu sau fara radacina. Acesti stoloni pusi in contact cu solul vor emite radacini si apoi stolonul se pote taia si desprinde de planta mama. 
 Prin stoloni aerieni se inmultesc Clorophitum, saxifraga 
 Nefrolepis - stolonii  in contact cu solul emit radacini 
 Margaritar - stoloni subterani 
 Viola odorata (toporasi) - stoloni taratori 
 Marcotaj 
 a. natural - flox, garofite 
 b. artificial: 

 aerian - Yucca, Cordiline, Croton, Ficus, Monstera 
 subteran:

 serpuit - Potos, Filodendron, Haortia, Iedera, Ficus 
 musuroit - Plumbago, Anthurium 

 Metoda necesita mult spatiu si timp pentru ca marcota sa prinda radacini. Se alege o ramura tanara, sanatoasa, flexibila si se vor elimina de pe o portiune frunzele si  mugurii laterali. Ramura se curbeaza si se pune in contact cu solul pe portiunea defrisata fixand-o cu o ''agrafa '' din sarma in sol. Se poate lasa si libera marcota si se inveleste intr-un strat de turba pe portiune defrisata iar apoi turba se fixeaza cu folie tip film infasurata jur imprejurul ei. 
 Dupa 2 luni verificati daca marcota a emis radacini si abia apoi desprindeti noua planta de planta mama. 

 Inmultirea prin butasi 
 Butas = portiune de organ sau organ care pus la inradacinat va genera o noua planta. 
 Exista si o clasificare a butasilor 

 dupa organul prelevat

 tronson 
 frunze 
 tulpina 

 dupa natura tesutului

 erbacei 
 semilemnificat 
 lemnificati 

 dupa epoca de butasire

 primavara (erbacei) 
 vara- toamna (dafin) 
 toamna - iarna (clerodendron) 

 Conditii de inradacinare 

 temperatura ridicata atat in atmosfera cat si in substrat (ficus necesita t = 28º C) 
 umiditate ˃ 80 - 90 % 
 lumina difuza 
 substrat din nisip, perlit, turba rosie sau amestecuri din cele 3 
 distante mici de plantare (3-4 cm intre butasi si intre randuri) 

 Butasi din varf de lastar 

 se taie lastarul la 6-12 cm 
 se fasoneaza (taietura transversala la 1-2 mm sub nod exceptie fac plantele cu tulpini fistuloase la care taietura se face prin nod) 
 indepartarea frunzelor de la baza butasului 
 reducerea suprafetei de evapotraspiratie prin reducerea limbului foliar cu 1/3 iar la speciile cu frunze coriacee (tare ca o piele - ficus) sau pubescente se face prin rularea frunzelor si legare cu o sfoara, elastic, etc. 
 speciile cu latex (ficus, croton) se tin in apa calda pentru coagularea latexului. 

 Speciile inmultite astfel : garoafa de sera, crizantema, ficus, leandru, hibiscus, muscata, 
 fucshia, croton, kalanchoe. 

 Butasi de tronson (fragment de lastar) 

 fiecare fragment trebuie sa aiba 2 noduri 
 fasonare (vezi mai sus) 

 Specii: Ficus, Potos, Pasiflora,cactusi, Colocasia 
 Pont: Butasii de colocasia in forma de rondele trebuie sa contina un mugure si se tin la deshidratat 1 - 2 zile, se pudreaza cu carbune si se pun la inradacinat. Atentie, rondelele sunt otravitoare! 

 Butasi de frunze 

 se pot folosi frunze intregi (Kalanchoe, Sedum, Saintpaulia, Peperomia) 
 frunzele provenite de la specii suculente se lasa 1 - 2 zile la deshidratat 
 butasii de ½ de frunze (streptocarpus) →se sectioneaza frunza de-a lungul nervurii principale astfel incat fiecare ½ sa aiba portiuni de nervura care se va pune in contact cu solul. 

 Butasi de tulpina florala 

 dupa terminarea ultimei flori se fragmenteaza tija florala in portiuni de cativa cm si se pun la inradacinat. 

 Specii: Phalenopsis, zambila, Echeveria gibiflora 

 Butasi de radacina 

 se fac la inceputul primaverii sau sfarsitul verii 
 se scot plantele din pamant, se aleg radacinile sanatoase, viguroase si se taie in fragmente de 5-8 cm si se pun in substrat in pozitie oblica. 

 Specii: Dicentra, Clerodendron, Papaver orientale, Aralia, Delphinium, Bouvardia. 

 Butasi de turions 
 Turions = tulpini rizomatoase subterane care emit la suprafata lastari 
 Se fragmenteaza in portiuni de cativa cm care se pun la inradacinat 
 Specii: Cordiline rubra, Cordiline terminlis si specii acvatice 

 Butasi de muguri 
 Cu un cutit foarte bine ascutit se detasaza mugurii de pe tulpina si se pun la inradacinat. 
 Specii: Aucuba japonica, Hortensia 
 Utilizand metodele de mai sus am reusit sa inmultesc cateva plante exotice. 
 Dintr-un butas de lastar am reusit sa obtin o frumoasa tufa de dafin 

 Sfaturi pentru inmultirea unor specii exotice 
 Mango 

 Cumparati un fruct bine copt si taiati miezul pana ajungeti la sambure. Samburele il spalati bine si cu un cutit bine ascutit incercati sa desfceti prin linia mediana carapacea lemnoasa si sa scoateti miezul. Pe acesta din urma il asezati intr-un substrat din turba care se va mentine permanent umed. Dupa aproximativ 45 zile veti avea un mic pomisor de mango (vezi foto). Pomisorul meu are 3 luni. 

 Rodiu 

 Ca sa obtin un pomisor de rodiu am pus cateva bobite de rodie in substrat de turba pe care am mentinut-o umeda si realtiv repede m-am trezit cu mici plantute pe care le-am tot repicat pana au crescut suficient de mari ca sa fie pusi individual in ghiveci. Am un rodiu de 5 ani in ghiveci. Asta vara am descoperit unul intr-o curte si tare imi pare rau ca nu am reusit sa fac o fotografie cand avea si rod. Se pare ca s-a adaptat destul de bine la conditiile noastre (vezi foto). 

 Avocado 

 Cumprati un fruct bine copt si scoteti samburele pe care il spalati bine. Infingeti 3 scobitori la un unghi de 120 º intre ele si sprijini-l pe un pahar in care ati pus apa. Baza samburelui trebuie sa atinga apa. Completati apa ori de cate ori este nevoie pentru ca samburele sa fie in contact cu ea. 
 Dupa aproximativ o luna veti vedea cum samburele se crapa in partea superioara de unde va rasari tulpina viitorului pom iar in pahar veti vedea o radacina pivotanta lunga. 
 Are nevoie de foarte multa lumina ca sa fructifice in 5 - 6 ani de la aparitia pomului din sambure. Daca aveti posibilitatea sa-l altoiti atunci veti fi norocosii unui pom cu fructe de avocado . Atentie nu-i place apa in exces! 

 Ananas 

Alegerea fructului este foarte importanta. Alegeti fructele care au rozeta de frunze intreaga. Atentie, la unele magazine veti gasi ananas cu rozeta de frunze smulsa din mijloc, insa tocmai din aceasta rozeta se obtine viitoarea planta. Daca fructul este prea copt, probabil ca va intra in fermentatie prea devreme şi va putrezi. Astfel, este de preferat ca ananasul să fie mai verde, chiar dacă gustul nu va fi la fel de bun.
 Următorul pas este taierea rozetei de frunze cu un capac din fructul de ananas.pentru a fi mai usor de separat frunzele şi cotorul lor de fruct. Inlaturati toata pulpa fructului, deoarece aceasta va putrezi si va distruge planta, deasemenea se inlatura o parte din frunzele de la baza (vezi foto), iar rozeta de frunze se va pune intr-un pahar cu apa, astfel incat apa să acopere numai partea de jos. Apa se va schimba zilnic. 
 Vasul trebuie să stea la lumina, dar fara ca soarele sa ajunga direct pe frunzele plantei.
De fiecare dată când schimbati apa, verificati dacă au apărut zone putrezite si inlaturati - le sub jet de apa. 
 După 4-6 saptamani veti observa primele radacini.Daca radacinile sunt prea mari, planta trebuie mutata într-un vas mai mare. Cand radacinile ating 10-12 cm, viitoarea tufa de ananas va fi transferata în ghiveci. Udati bine pământul după plantare. 
 Pentru ca planta să ajunga la maturitate si sa poata fructifica, este nevoie de aproximativ doi ani. Ananasul trebuie ferit de inghet, de aceea iarna se va tine în casa langa o fereastra insorita. Se va uda cu moderatie o data pe saptamana iar vara se scoate afara la soare, dar se va evita expunerea directa sub razele soarelui. 
 Spor la gradinarit! 

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Arbustii Fructiferi, Cultivare Si Ingrijire

---

### Infiintarea gazonului pas cu pas
*URL: https://www.cartiagricole.ro/amenajarea-gazonului/*

Gazonul este un element decortiv nelipsit din majoritatea grădinilor și are un impact vizual mai mare într-o grădină mică sau medie dând senzația că suprafața este mult mai mare decât în realitate.
În plus, gazonul este foarte adaptabil din punct de vedere al formei. Formele circulare, rectangulare sau libere pot fi oricând modificate  dacă doriți să schimbați stilul grădinii.
Pentru a amenaja o peluză aveți două posibilități: amenajarea prin semănat direct sau amenajarea cu rulouri înierbate.
Indiferent pentru care din variante optați sunt niște etape premergătoare înființării gazonului.
 Amenajarea gazonului prin semanat direct 
În articolul de față mi-am propus să dezbat metoda înființării prin semănat direct.  Etapele  premergătoare sunt:

 Stabilirea locului / amplasamentului pentru peluză 
 Defrișarea vegetației existente și curățarea terenului 
 Nivelarea terenului 
 Executarea lucrărilor de drenaj, după caz 
 Fertilizarea de bază 
 Pregătirea terenului și a patului germinativ 
 Semănat 
 Lucrări de întreținere 

 1. Alegerea amplasamentului pentru gazon 
Primul pas pe care trebuie să-l faceți, este să stabiliți locul/amplasamentul unde doriți să înființați o peluză.
 2. Defrișarea vegetației existente 
Se scot arbori/ arbusti nevalorosi, uscați. Se curăță terenul de pietre, bolovani, resturi de construcții.În cazul în care pe terenul pe care se va amenaja gazonul exista specii dendrologice valoroase sau pe care doriți să le păstrați, executați toate lucrările jur împrejurul acestora. Buruienile vor fi îndepărtate prin erbicidare cu un erbicid total pentru combaterea buruienilor mono și dicotiledonate anuale și perene. Ex. Glifotim 40 ml/ 100 m² în 6 l apă aplicat când masa foliară este suficient de dezvoltată (10 - 15 cm inălțime).

Nu aplicați erbicidul dacă sunt condiții de ploaie în următoarele 6 ore și nici în perioada de secetă sau îngheț.

Funcție de condițiile meteo și de speciile erbicidate sunt necesare între 5 - 15 zile ca buruienile să fie distruse. În atari condiții, după erbicidare nu se intervine cu nici o lucrare timp de 2 - 3 săptămâni pentru ca substanța să-și facă efectul și să distrugă toate rădăcinile plantelor.
 3. Nivelarea terenului 
După ce ați eliberat terenul de toate resturile, se nivelează pentru a avea o suprafață plană.
 4. Fertilizarea de baza 
Se administreaza îngrășăminte organice și minerale:

 mraniță 5 kg/m² ; 
 4 kg/100 m² de P2O5 
 3 kg/100 m² de K2 

 5. Pregatirea terenului 
Se sapă terenul cu cazmaua sau mai bine cu o motosapă și se încorporează și îngrășămintele în sol. Adâncimea de săpare este de 20 - 25 cm. Chiar dacă masa rădăcinilor se află la adâncimea de 10 - 15 cm, e necesar să aveți un substrat bine lucrat pe o adâncime mai mare pentru ca rădăcinile să nu se compacteze si să se asfixieze. Aceste pregătiri ar fi bine să se facă în toamnă. După sapă, bulgării rezultați în urma săpatului vor fi mărunțiți bine ca în primăvară să aveți un teren plan fără denivelări.Primăvara când terenul s-a zvântat și se pot face lucrări, se administrează 1kg/m² mraniță și 3 kg/100 m² de azotat de amoniu. Se grebleaza și se mărunțește bine terenul după care se tăvălugește.
 6. Lucrarile de drenaj 
Lucrările de drenaj se execută pe soluri grele de tip argilos, luto-argilos, mai mereu îmbibate cu apă. Apa nu are voie să stagneze pe gazon, chiar și pentru o perioadă scurtă băltirea apei are drept consecință putrezirea rădăcinilor și moartea gazonului sau apariția bolilor criptogamice. Lucrările de drenaj constau în executarea unor canale deschise (drenuri) absorbante care să colecteze apa din precipitații (în exces) și pe care să o deverseze în drenuri colectoare și mai apoi în canalizare sau într-un emisar natural de tip lac, iaz, etc. Lăsați aceste lucrări în seama unui specialist de îmbunătățiri funciare.

Adâncimea la care se instalează drenurile sunt:

0,8 - 0,9 m pe soluri puțin permeabile

0,9 - 1,0 m pe soluri foarte puțin permeabile

1,25 m  pe soluri profunde

Distanțele dintre drenuri este stabilita de specialistul ÎF funcție de tipul de sol și de cantitatea de apă în exces.

Așa cum spuneam mai devreme, excesul de umiditate determină lipsa oxigenului. În lipsa oxigenului, cantități mari de materie organică va rămâne nedescompusă și vor predomina procesele de reducere cu formare de cantități mari de compuși cu amoniac, hidrogen sulfurat și alte substanțe toxice pentru plante.

Pe un teren îmbibat cu apa, dezghețul și încălzirea solului se face lent.
 7. Alegerea amestecului de seminte pentru gazon 
Trebuie să stiți că aceste amestecuri de semințe au fost create să îndeplinească anumite condiții. Astfel, întâlnim specii rezistente la secetă, ger, unele specii au viteză de creștere mai mare. S-au creat amestecuri de semințe pentru gazon de semi-umbră și umbră, pentru grădini, parcuri, terenuri de sport, etc. De regulă, aceste mixturi conțin specii de graminee folosite în diferite proporții astfel încât să îndeplinească condițiile mai sus amintite: Lolium perenne (raigras), Poa pratensis (firuța), Festuca rubra (păiușul roșu), Agrostis (iarba câmpului), Phleum pratense (timofică).

 Pont:  Nu este bine să utilizati semințele unei singure specii ci să optați pentru un amestec care credeți că se poate adapta condițiilor  pedo- climatice din grădina voastră.

Gazonul ideal trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

 dorința proprietarului 
 destinația gazonului 
 costurile de înființare 

Am să vă dau câteva exemple de amestecuri funcție de destinatia gazonului ca să vă faceți o idee ce anume s-ar potrivi la voi în grădină.

 Pentru zonele cu expoziție sudică, cu soare puternic și predominant secetoase:   Festuca arundinacea Amalia 40 %, Festuca arundinacea Estivada 20 %, Lolium perenne Sirtaky 15 %, Lolium perenne Fandango 10 %, Lolium perenne Flamenco 10 % și Poa pratensis Conni 5 %.

 Pentru zonele de umbră: Festuca arundinacea Lucky Selen 30 %, Festuca a. Amalia 30 %, Festuca a. Justice 20 %, Festuca rubra Boreal 15 %, Festuca r. Reggae 5%.

 Gazon ornamental: Festuca rubra commutata 45%, Festuca r. trichophylla 45 %, Agrostis tenuis 5 %. Gazonul obținut din acest amestec este dens, fin, cu aspect estetic desăvârșit și necesită tunderi dese și scurte.

 Gazonul de agrement este recomandat pentru a acoperi peluzele caselor și-l găsiți în diverse formule: Lolium perenne si Festuca rubra in proporție de 50% fiecare este amestecul cel mai des întâlnit. Altă formulă cu Lolium perenne 33,4 %, Festuca rubra 33.3 % și Poa pratensis 33,3 %.

Toate aceste amestecuri le puteți procura din magazinele de specialitate iar norma de sămânță este de 30-40 g/m². Prețul diferă funcție de speciile utilizate, firma producătoare, destinația gazonului, etc.

 Pont: Citiți cu atenție eticheta de pe ambalaj și urmăriți procentajul de semințe pure să fie peste 80 %, germinația de peste 85 %, conținutul de semințe de buruieni ˂ 0,5 %, producătorul, data testării ˂ 9 luni.
 8. Semanatul gazonului 
După ce ați pregătit foarte bine terenul, este perfect plan și tăvălugit, treceți la însămânțat suprafața aplicând norma de mai sus dacă nu exist indicații de la producătorul de semințe de gazon. Semănatul se face cu semănătoarea speciala (o găsiți în magazinele de tip Brico și costă în jur de 150 ron) sau puteți să o faceți manual.

Ca semințele să fie împrăștiate cât mai uniform vă sugerez următorea metodă: din 4 stinghii/ picheți/ nuiele faceți un pătrat cu latura de 1 m pe care sa-l așezați pe suprafața solului unde trebuie insămânțat. În interiorul acestui pătrat distribuiți norma de samânță cât mai uniform posibil. Ridicți 3 dintre bețe și faceți un pătrat adiacent tot cu latura de 1 m. Semănați și... tot așa până terminați toata suprafața. Luați apoi grebla și amestecați foarte usor semințele cu solul și tasați bine solul cu tăvălugul sau cu o bucată de scândura mai lată pe care să călcați.

Semintele de gazon trebuie să fie în contact cu solul ca să germineze. Acoperiti suprafața cu o plasă fina din plastic pe care să o fixați pe margine cu pietre, cărămizi sau chiar ghivece din teracota întoarse invers.

Folositi o stropitoare cu duza foarte fina si udati usor. Nu udați cu furtunul să scoateți semințele din sol!!! Încolțirea trebuie să se producă după aproximativ 2 săptămâni.

Cand iarba a atins 5 cm înălțime, tundeți din ea 1 cm.

Momentul optim de însămânțare este primăvara devreme sau sfârșit de august - început de spetembrie.

 Atentie: Dacă faceți semănatul toamna, să nu se afle pomi cu frunze căzătoare pe viitoarea peluză astfel încât frunzele care cad să acopere semințele abia semănate și să le înăbușe.

Citiți și celelalte articole unde am scris despre lucrări de întreținere a gazonului.

Spor la grădinărit!
 Produs recomandat: 

 Dispozitiv electric de imprastiere seminte, ingrasamant sau nisip grosier (iarna) 
 Vezi si cele mai cautate unelte dedicate gazonului 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Cultivarea smochinului in Romania - ce trebuie sa stii ca sa ai succes
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-smochinului/*

Caracteristicile Smochinului 
 Smochinul provine din vechea Persie si este intalnit  in Orientul Mijlociu si Bazinul Mediteranean. 
 Este o specie care creste sub forma de tufa dar poate fi dirijat si sub forma de pom pe trunchi atingand inaltimea de 3-4 m. 
 Frunzele sunt mari, aproximativ 30 cm in diametru, palmate, adanc crestate si lung pețiolate. 
 Au culoare verde inchis si sunt pubescente pe ambele fete, perii de pe fata anterioara fiind mai aspri. 
 Toamna, frunzele smochinilor crescuti la noi in gradina cad, pe cand la cei crescuti in spatii protejate, frunzele se pastreaza o perioada mai mare. Si acestea vor cădea dar nu toate odata, ci rand pe rand si imediat vor fi inlocuite de altele tinere. 
 Florile sunt verzui, insesizabile intrucat cresc in interiorul fructului. Cand desfaceti o smochina, in interior gasiti foarte multe firisoare care nu sunt altceva decat anterele florii 

 Fructul se formeaza dintr-un mugure situat la subsuoara frunzei si are aspectul unui bob de mazare. 
 Acesti pomi nu au nevoie de polenizatori intrucat florile (toate de sex feminin) se autopolenizeaza, fenomen specific smochinilor. 
 Un smochin intra pe rod din anul al II-lea de la plantare dar productii constante si mari se obtin de la smochinii de 4 ani. 
 Fiind o specie mediteraneana, are nevoie de o clima blanda si mult soare. 
 Atunci cand intalnesc conditii prielnice pot da si 2 productii pe an: primavara tarziu si toamna. 
 Functie de soi fructele coapte  au culoarea verde, galbui sau violet. 
 Atunci cand va doriti sa plantati un smochin alegeti un loc adapostit, cu climat bland dar foarte luminos. 
 Smochinul are nevoie de cel putin 8 ore/zi de lumina ca sa rodeasca abundent si constant. Daca este umbrit, fructele se formeaza greu si nu apuca sa se coaca pana in toamna. 
 Este o specie care se inmulteste usor  pe cale vegetativa adica prin: drajoni, butasi, marcote dar se poate inmulti si prin seminte daca va doriti experimente. Smochinul provenit din samânta are nevoie de o perioada mai mare de crestere si dezvoltare iar anii pana cand fructifica se dubleaza fata de unul provenit pe cale vegetativa. 
 Va recomand sa va procurati materialul saditor din surse cunoscute si sa fie de buna calitate! 
 Trebuie sa stiti ca este o specie foarte longeviva, traieste 60 - 80 de ani si drajoneaza foarte usor iar daca nu limitati aceste cresteri, va treziti ca veti fi invadati in toata gradina de smochin. 
 De asemenea, tineti cont de modul de conducere atunci cand alegeti locul de plantare! 
 Îl puteti lasa liber sa creasca sub forma de tufa, îl puteti conduce pe spalier sau sub forma de pom pe trunchi. 
 Atentie la forma libera fiindca dezvolta o tufa foarte bogata si sa nu umbreasca alte plante din prajma ei. 
 Prefera solurile calcaroase, sarace, de aceea e bine ca in groapa sa puneti cateva pietre mari pe langa radacini. 
 In rest, modul de plantare este similar cu al celorlalte specii de pomi fructiferi. 

 Ingrijirea smochinului 
 Chiar daca este o specie care suporta bine seceta, productia creste si este de buna calitate daca este irigat. 
 Primavara, cand pamantul este zvantat si se poate intra in gradina iar pericolul inghetului a trecut, descoperiti smochinul daca a fost protejat pe timpul iernii (am sa revin mai în amanunt asupra acestui aspect) si sapati la baza pentru afanarea solului. 
 Aplicati si un îngrașamânt complex cu NPK si microelemente. Eu utilizez Universol violet din gama Scotts si aplic în jur de 50 - 100 g/ pom. 
 Asa cum spuneam mai devreme, tufa drajoneaza foarte usor si e bine sa eliminati toti acesti drajoni de la baza tufei pentru a nu-i consuma din resurse dar si pentru a limita extinderea ei. 

 Lucrarile de taiere la smochin 
 ÃŽn mod normal, smochinul nu are nevoie de taieri de fructificare. 
 Singurele taieri care sunt admise sunt cele de corectie a coroanei. E bine sa optati pentru forma de tufa intrucat prin taieri de corectie (care nu sunt greu de realizat) puteti avea o tufa echilibrata  iar recoltarea se va face mult mai usor. 

 Se vor elimina din coroana toate ramurile uscate, deshidratate, degerate si lastarii care cresc spre interiorul tufei împiedicând lumina sa patrunda în coroana. 
 Rodul se gaseste pe ramuri de cel putin un an asa ca, atentie ce taiati!! 
 Atentie la echipament! Purtati manusi cand executati taieri si spalati-va bine pe maini. Latexul care se scurge mai ales cand indepartati frunzele este toxic. 
 Nu duceti mâna la ochi atunci cand efectuati taierile! 
 Pentru a forma tufa, atunci cand plantati drajonul sau butasul, eliminati prin taiere 1/3 din vârful plantei. Aceasta taiere determina ramificarea plantei de la punctul de taiere si apariti mai multor lastari în primul sezon. 
 Anul urmator, selectati 3-6 lastari rasfirati, ca ramuri principale de fructificare iar pe ceilalti îi eliminati prin taiere. 
 Aveti grija ca aceste ramuri  ramase in tufa sa fie suficient de rasfirate si sa creasca nestingherite si fara sa se aglomereze sau sa se stânjeneasca una pe cealalta. 
 Pentru ca sunt destul de fragili in calea vânturilor puternice, e bine sa ancorati fiecare ramura de la baza. Fixati cate un țăruș/ancora în pamânt, în dreptul fiecarei ramuri si legati apoi ramura de ancora cu o sfoara. Daca una din ramuri este distrusa, anul urmator o puteti inlocui cu unul din drajonii care apar in anul urmator. 

 Udarea si fertilizarea 
 Udarea se face odata pe saptamana iar in perioada de seceta la 2 zile. 
 Unii specialisti sustin ca smochinii maturi au nevoie de o singura fertilizare  facuta primavara devreme. 
 Eu aplic 3 fertilizari: primavara devreme, undeva in luna mai aplic alta doza si ultima o aplic la inceput de august. Trebuie sa recunosc ca smochinul meu nu traieste in cel mai favorabil climat in sensul ca este plantat pe zona nordica intr-un pamant foarte saracacios din fata blocului! Cu toate astea in fiecare an mananc smochine din el. 
 E bine ca dupa 15 august sa incetati fertilizarea pentru a da posibilitatea coacerii lemnului adica întarirea lui si pregatirea pentru iarna. 

 Bolile si daunatorii la smochin 
 Ca sa fiu sincera, nu am întâlnit nici un daunator si nici o boala pe smochinul meu!!! 
 Nu ma laud dar este un pom destul de rezistent si nu am auzit de vreo tufa atacata. Daca, totusi, este atacat de vreo boala sau daunator, luati o frunza martor si fuga cu ea la fitofarmacie pentru a vedea cu ce substanta sa-l tratati. 

 Pregătirea pentru iarnă 
 Toti pomii/tufele pana intr-un metru înaltime se vor proteja pe timpul iernii. 
 Al meu, avand 2,5 m înalțime am renuntat de vreo 5 ani sa-l mai protejez si i-am creat ceva rezistenta. 
 Protejarea se face in felul urmator: se aduna toate ramurile la un loc si se leaga cât mai strâns. Atentie ca sfoara sa nu raneasca scoarta ramurilor care e destul de sensibila! 
 Obtineti o coloana compacta pe care o înfașurați în pânza de sac de iuta sau pânza speciala de protectie (vezi în magazine de tip brico). Legati bine si acoperiti totul cu coceni de porumb iar la baza puneti un strat de paie. 
 Nu recomand plasticul!!! Se creaza condens care va favoriza aparitia de mucegai. 
 Despachetarea se face dupa de au trecut ingheturile târzii de primavara. 
 În caz ca smochinul a înghetat complet, nu va faceti griji, din drajonii anuali veti avea alta tufa dar va trebui sa porniti de la un pomisor si sa-l cresteti pana devine o tufa pe rod. 

 Smochinul in giveci 
 Daca va doriti un smochin si nu aveti curte, il puteti avea la ghiveci. 

 La maturitate, un smochin crescut la ghiveci va avea nevoie de un container de peste 40l, asa ca, luati in calcul spatiul!! 
 Radacinile se dezvolta foarte repede si de aceea e bine sa plantati pomisorul intr-un ghiveci direct proportional cu masa radacinilor si nu unul mai mare. Nu vreti sa dezvoltati masa radacinilor in detrimentul coroanei. 
 Transplantarea se va face an de an daca este necesar. 
 Ca substrat e bine sa utilizati un amestec compus din mranita sau compost bine putrezit - 2 parti, o parte nisip si o parte de lut sau argila. 
 Primavara tarziu, cand temperaturile sunt constant peste 10ºC este bine sa fie scos afara pe terasa, balcon, curte si asezat intr-un loc insorit  dar totodata protejat de vant. 
 Are nevoie de minim 8 ore de soare zilnic. 
 Aplica un îngrașamânt foliar lunar. Doza este de 2g/ l apa sau functie de specificatiile producatorului. 
 Udarea se face odata pe saptamana iar vara, in zilele toride, se face zilnic. Aveti grija sa indepartati surplusul de apa din farfurioara/tavita de la baza ghiveciului, altfel radacinile putrezesc. Între 2 udari pamântul trebuie sa fie zvântat. 
 Toamna ghiveciul este mutat in interior, într-un loc luminos. 
 Daca doriti sa ierneze afara, trebuie sa pregatiti cu atentie ghiveciul. Acesta va fi captusit cu stiropor si introdus apoi intr-un alt container mai mare din lemn sau alt material izolant. Partea aeriana se izoleaza la fel ca o planta ce creste afara iar la baza se aseaza un strat de paie. 
 Imaginile prezentate sunt ale smochinului din fata blocului unde locuiesc.Am si un smochin la ghiveci (vezi foto) pe care toata vara l-am tinut la curte si desi nu are decat un an a fructificat!!! 
 Sper ca v-au fost de folos sfaturile mele. Spor la gradinarit! 

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Arbustii Fructiferi, Cultivare Si Ingrijire 
 Taierile de formare si intretinere pentru pomi si arbusti fructiferi si ornamentali

---

### Secretele tehnologice ale obtinerii unor rosii gustoase
*URL: https://www.cartiagricole.ro/obtinere-rosii-gustoase/*

Tomatele sunt plante pretentioase fata de factorii de vegetatie. Cunoasterea cerintelor fata de factorii de vegetatie este foarte importanta intrucat asigurand conditii optime se vor realiza productii mari si de buna calitate. Abaterea de la aceste conditii influenteaza cresterile si implicit gustul fructelor. 

 Ce determina gustul rosiilor 
 Pentru tomate, criteriul decisiv, privind calitatea, este gustul. Gustul tomatelor este determinat de continutul in zaharari, acizi si de alte  substante constituiente. 
 Soiul sau hibridul folositi in cultura determina gustul. In dorinta de a spori productivitatea, amelioratorii au creat soiuri/hibrizi de tip LSL (long shelf life) care au capacitate mare de pastrare dupa recoltare, fructele au pielita groasa (pentru a rezista mai bine la transport), pulpa este fibroasa  prezentand, uneori, un cep lemnos in interior. 
 De asemenea, s-au creat hibrizi din care se obtin fructe maturate uniform inlaturand gena responsabila pentru sinteza si absorbtia zaharului scazand astfel, calitatea gustativa si nutritionala a fructelor. 

 Tehnologia de cultura si gustul 
 Totusi, tehnologia de cultura si factorii de vegetatie sunt factori determinanti in deprecierea gustului chiar daca utilizam seminte foarte valoroase, neameliorate sau modificate genetic. 
 Factorii de vegetatie care influenteaza gustul tomatelor sunt: solul, temperatura, lumina, apa, fertilizarea. Exista si factori care intervin in gustul fructelor dupa maturarea acestora, este vorba de momentul recoltarii si modul de depozitare. 

 Solul 
 Fata de acest factor de vegetatie, tomatele au cerinte mari. Pentru a obtine rezultate bune, tomatele trebuie cultivate pe terenuri cu textura mijlocie sau mijlocie spre usora, foarte fertile, bine drenate, putin imburuienate si cu expozitie sudica, sud- vestica, sud - estica. 
 Terenul trebuie sa fie bine lucrat, afanat si bogat in substante nutritive, sa aiba continut ridicat in humus - 5 - 6 %, sa fie permeabil pentru apa si aer si sa se incalzeasca usor. 
 Sunt indicate terenurile plane, cu posibilitati de irigare, cu panza freatica la adancimea de 3 - 4 m si un pH ϵ 6 - 6,5. 
 Solurile grele, imbibate cu apa nu sunt recomandate pentru cultura tomatelor. Cresterile vor fi slabe, fructele vor fi mici, apoase si fara gust. 
 Fata de salinitate, tomatele au toleranta moderata influentand inflorirea in detrimentul cresterii vegetative. 
 Pe terenurile imburuienate, unde s-a format crusta si la care raportul apa - aer - sol nu este unul echilibrat, dezvoltarea plantei se face defectuos, fara fructe sau cu fructe putine si lipsite de vitamine fiindca nu le pot asimila. 

 Regimul de nutritie (fertilizarea) 
 Tomatele sunt foarte pretentioase fata de regimul de nutritie. 
 Azotul este un element nutritiv de mare importanta iar lipsa lui se rasfrange asupra productiei si calitatii acesteia. 
 Deficitul de azot determina cresteri vegetative reduse, fructele sunt mici si sensibile la atacul bolilor si daunatorilor. 
 Excesul de azot provoaca cresteri vegetative exagerate in detrimentul fructificarii si intarzie coacerea fructelor. 
 Fosforul  asigurat in doze optime influenteaza direct timpurietatea si nivelul de productivitate al tomatelor. 
 Absorbtia fosforului este influentata de lumina si temperatura.In conditii de sera, la temperaturi de 12 - 18º C, absorbtia fosforului se reduce cu 50 %. 
 Potasiul are efect asupra calitatii fructelor, influentand gustul si culoarea  si confera rezistenta la boli si daunatori. Insuficienta potasiului determina patarea fructelor in timpul maturarii. Excesul lui induce carenta magneziului. 
 Magneziul este si el raspunzator de calitatea fructelor, rezistenta la transport si pastrare. 
 Sinteza clorofilei si vitaminelor este determinata de mangan si fier iar zincul are rol in procesul respirator. 
 Trebuie sa intelegeti ca planta functioneaza ca un organism viu: respira, transpira si au loc procese metabolice. 
 Toate aceste procese metabolice sunt influentate de acesti nutrienti. Lipsa lor sau excesul duc la grave perturbari de metabolism in planta cu consecinte asupra calitatii si implicit al gustului fructelor. 
 Plantele fertilizate armonios dezvolta un gust bun. Aporturile ridicate de azot sau deficitul  de magneziu si de potasiu care apare de obicei la sfarsitul culturii deterioreaza gustul fructelor. 

  Cerintele fata de umiditate 
 Tomatele au cerinte mari fata de umiditatea din sol dar au cerinte reduse fata de umiditatea atmosferica. 
 In perioada de crestere vegetativa umiditatea solului nu trebuie sa depaseasca 70 - 75 % din capacitatea de camp a solului pentru apa. 
 In perioada de crestere intensa a fructelor si in cea de maturare a acestora, umiditatea creste la 75 - 80% ca apoi, in perioada coacerii aceasta sa se reduca. 
 O planta de tomata consuma zilnic intre 0,05 - 0,1 l imediat dupa plantare si 1,5 l in cursul lunilor iulie - august. La acest consum al plantei, in bilantul apei sunt incluse si pierderile datorate evaporarii de la suprafata solului. 
 Mulcirea solului cu agrotextil sau folie din polietilena are drept scop mentinerea umiditatii in sol si reducerea evaporatiei. Totodata, buruienile care concura plantele de tomate pentru apa si nutrienti sunt inabusite. 
 Apa provenita din precipitatii pe parcursul unui sezon de vegetatie este insuficienta  si pentru a satisface nevoile tomatelor pentru apa este necesara irigarea. 
 Intrucat umiditatea atmosferica nu este benefica pentru plantele de tomate, favorizand atacul bolilor si dunatorilor, este indicat sa se aleaga ca metoda de irigare, cea prin picurare sau pe rigole. Este exclus irigatul prin aspersiune sau stropirea plantelor cu furtunul. 
 Irigarea cu cantitati mari de apa mareste productia dar gustul se imbunatateste daca planta este mentinuta in sol uscat si este udata moderat. 
 Precipitaţiile în exces pot influenţa  creşterea şi dezvoltarea plantelor. Timpul ploios şi rece diminuează fotosinteza şi împiedică legarea, maturarea şi colorarea fructelor. Umiditatea în exces a solului produce asfixierea parţială sau totală a sistemului radicular care are drept consecinta moartea plantei. Craparea fructelor la peduncul este tot o consecinta a umiditatii excessive. 

 Temperatura 
 Tomatele sunt plante termofile, cu cerinte mari fata de caldura. 
 Temperatura aerului determină direct intensitatea proceselor biochimice care au loc in planta şi acţionează indirect asupra acestora prin influenţa pe care o are asupra regimului termic al solului, precum şi asupra evaporaţiei. 
Creşterea şi fructificarea tomatelor depind de temperatura aerului şi de cea a solului. Aerul se încălzeşte ziua, datorita radiaţiei solare ce se reflectată pe suprafaţa solului, iar noaptea prin preluarea radiaţiei emanată de pământ după încălzirea din timpul zilei. Temperatura solului este mai ridicată cu câteva grade decât a aerului, funcţie  si de umiditatea solului.
 Temperatura minima de germinare a semintelor este de 8 - 10 º C iar cea optima de crestere si fructificare este de 22-25º C. 
 La temperatura de peste 30º C plantele nu mai fructifica deoarece polenul nu mai germineaza, la peste 35º C nu mai cresc, iar la 40º C pot pieri. 
 La temperaturi in sol mai scazute de 10 ºC si mai mari de 37 ºC radacinile nu mai cresc si astfel nu mai pot sustine planta. 
 Diferenta de temperatura dintre noapte si zi nu trebuie sa fie mai mare de 5 - 7 º C iar temperaturile inferioare pargului de 17 º C sunt cauza malformatiilor fructelor. 
 Temperaturile medii  din timpul zilei si o iluminare suficienta determina o dezvoltare armonioasa a tomatelor iar fructele vor avea un gust bun. 
 Pentru culturile din camp dirijarea temperaturii nu este posibila decat in faza producerii  de rasad, in schimb pentru culturile din sere si solarii acest lucru este posibil pe toata perioada de vegetatie. Functie de fenofza in care se afla plantele temperaturile pot fi dirijate astfel incat sa se asigure conditiile optime in care au loc procesele fiziologice. 
 In camp, conditiile de temperatura din zonele de cultura pot fi folosite eficient prin ''asezarea culturii '' pe calendar in asa fel incat plantarea tomatelor sa se efectueze cat mai devreme posibil. 
 Sezonul favorabil de cultura, in zonele calde din tara nostra este cuprins intre inceputul lunii mai si sfarsitul lunii octombrie. In zonele reci (nordul si centrul tarii, la deal) sezonul este mai scurt si nu este favorabil culturii tomatelor de vara- toamna. 

 Lumina 
 Tomatele sunt plante tropicale de zi scurta cu cerinte foarte ridicate fata de intensitatea luminii. Lumina influenţează creşterea şi dezvoltarea plantelor prin intensitate, durată şi lungimea de undă. Participând ca sursă de energie în fotosinteză, lumina constituie condiţia de bază în realizarea unor producţii mari şi de calitate. 
 Fazele critice, cand sunt necesare masuri pentru contracararea regimului nefavorabil de iluminare sunt cele din perioada producerii rasadului cand in rasadnite, serele inmultitor si solarii se constata frecvent tendinta de alungire a plantelor datorita intesitatii scazute a luminii. Intensitatea scazuta a luminii este datorata nebulozitatii din acea perioada  a anului(ianuarie - februarie) dar si transparentei reduse a materialului de acoperire a constructiilor (sticla sau folie). 
 Ca masuri ce se impun pentru cresterea luminii sunt: spalarea geamurilor si utilizarea in fiecare an a foliei noi care are transparenta mai buna. In caz de nebulozitate prelungita se reduce temperatura din spatiile protejate. 
 Un alt moment critic este perioada de fructificare cand insuficienta luminii provoaca perturbari in metabolismul plantei cu consecinte nefaste asupra productiei. In cazul in care in aceasta perioada durata de iluminare este mai mica de 12 h / zi formarea primei inflorescente este oprita si apare fenomenul de avortare a florilor. 
 Trebuie sa stiti ca in ce priveste cerintele fata de lumina s-au creat soiuri care infloresc in conditii de lumina cu durata scurta a zilei. Aceste soiuri se preteaza pentru cultura in spatii protejate, sere si solarii. 
 Totusi, ritmul acumularii de substante proaspete este in stransa dependenta cu intensitatea luminii, fiind mai mare la o intensitate luminoasa ce depaseste 5000 lucsi. 
 Nici radiatia solara foarte intensa nu este benefica culturilor in spatii protejate datorita efectului termic al acesteia. 
 In perioadele calde, peretii de sticla se stropesc cu var sau se acopera cu rogojini sau jaluzele care sa umbreasca interiorul serei/solarului. Aerisirile completeaza masurile tehnologice. 
 In camp gradul de însorire şi umbrire depinde de agrotehnica. Alegerea distanţelor de plantare  este în stransa corelaţie cu vigoarea plantelor. Astfel, la plantele viguroase se aplica distante mai mari intre plante pe rand pentru a nu se autoumbri.Pentru folosirea intensă a luminii randurile de plante se orienteaza pe directia N-S. 
  In anotimpurile cu luminozitate scazuta, gustul tinde sa fie mai putin bun, mai ales toamna, si atunci se reduce aportul de apa. 

 Momentul recoltarii 
 In conditii normale fructul intra in pârgă, se matureaza si se postmatureaza avand loc fenomene de biodegradare a pigmentilor clorofilieni si transformarea lor in lycopen, caroten, vitamine, 
 Momentul optim de recoltare este la maturitatea fiziologica, adica atunci cand fructul are culoarea specifica soiului. In cultura de tomate moderna, recoltarea se face cand fructele au dat in pârga urmand iar coacerea deplina se face in  depozit. Evident ca momentul ales influenteaza gustul final al fructului intrucat maturarea in depozit inseamna o maturare fortata. 
 O alta metoda de maturare fortata care duce la modificarea gustului este utilizarea substantelor  stimulatoare care grabesc coacerea in dotinta de a fi primii pe piata cu trufandale. Aceste substante au efecte negative atat asupra sanatatii noastre cat si asupra mediului. 

 Depozitarea 
 La temperaturi de sub 10º C, în tomate are loc un proces de fracturare la nivel celular.  După cum se ştie, tomata contine zaharuri (glucoza şi fructoza), acizi şi alţi compuşi. Compoziţia cuprinde un amestec de substanţe volatile care dau aroma unei roşii proaspete. Aceste substanţe nu rezistă la temperaturi scăzute, ele nu doar că îngheaţă, dar încep un proces de deteriorare iar roşia capăta un gust ierbos. 
 Tehnologia aplicata defectuos prin agresivitatea factorilor de mediu, stresul termo-hidric si comprimarea fenofazelor duc la scaderea calitatii fructelor dar si la modificarea gustului. 
 Spor la gradinarit! 

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Care sunt soiurile de struguri de masa din Romania + epoca de maturare
*URL: https://www.cartiagricole.ro/care-sunt-soiurile-de-struguri-de-masa-din-romania-epoca-de-maturare/*

Soiuri de struguri cu maturare timpurie 

 Soiuri de struguri cu maturare mijlocie 

 Soiuri de struguri cu maturare târzie 

*Epoca de maturare :

I: 15 VII - 31VII
II: 1 VIII - 15 VIII
III: 16VIII - 31 VIII
IV: 1 IX - 15 IX

*Epoca de maturare:

V: 16 IX - 30 IX
VI: 1 X - 15 X
VII: 16 X - 30 X.
 Soiuri de struguri pentru stafide, compoturi și dulcețuri 

 Sursa de inspiratie este cursul de viticultura facut in facultate cu D-l Prof. Dr. Liviu Dejeu. 

 Autor : Diana Chetreanu
Inginer Horticultor 

 Indiferent de soi, lucrările anuale într-o vie pe rod sunt aceleași. Pentru calendarul complet (tăiere, plivit, legat, stropi anti-mană, cules), vezi lucrările de îngrijire la via de vie . 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cartea viei si a vinului. Ghid simplificat pentru obtinerea de vinuri sanatoase 
 Cultura vitei-de-vie in gospodarie 
 Vinaria de Acasa

---

### Ce lucrari facem toamna in gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/lucrarile-de-toamna-in-gradina/*

Lucrarile de toamna in stratul de flori 
 Primul lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa curatati gradina de uscaturi, sa eliminati plantele care s-au trecut, pe cele uscate si sa le inlocuiti cu plante proaspete, de sezon care pot tine pana da zapada. 
 Magazinele de specialitate se intrec in oferte de crizanteme, ochiul boului, tufanele, panselute, crini de toamna, anemone, Calluna sau Erica carnea. 
 Puteti opta si pentru arbusti sempervirescenti sau plante cataratoare cu frunzis colorat ca: Buxus, Ilex, Euonymus, Cotoneaster, Mahonia, Hedera,  Parthenocisus sau conifere pitice. 
 Nu uitati sa adunati seminte de la plantele pe care le aveti in gradina, mai ales de la cele aromatice  (marar, busuioc, cimbru, salvie, etc.) dar si de la cele preferate ca: Tagetes (Crăițe), Amaranthus (Moțul curcanului), Zinnia (Cârciumărese), Celosia (Creasta cocosului), Ageratum (Pufuleți) sau Rudbekia. 
 Bulbii de dalii, begonii, tuberoze, gladiole, canna se scot din pamant, se curata, se prafuiesc cu substante antifungice si se pun la pastrare in beci pana primavara urmatoare cand vor fi replantati in gradina. 
 Acum  e momentul sa scoateti de la pastrare si sa plantati bulbii de primavara: lalele, crocus, zambile, muscarii, anemone, narcise, etc. 
 Puteti semana plante bienale: panselute (care infloresc in martie - aprilie - mai), părăluțe, garoafa turceasca, micsunele,clopotei. 
 Jardinierele si plantele la ghiveci trebuie adapostite pe perioda sezonului rece  (rozmarin, dafin, muscate, salvie, etc.). 
 Ghivecele mari si jaridinierele ce nu pot fi puse la adapost vor fi protejate cu mai multe straturi de paturi vechi, rogojini, saci din iuta iar plantele se acopera cu material de protectie sau glugi de paie, cetina de brad. 
 Daca doriti sa semanati gazon o puteti face in perioada septembrie - sfarsit de octombrie iar daca vremea este prielnica ii puteti aplica si prima tundere pana la venirea zapezii. 
 Daca aveti deja gazon, aveti grija sa fie curatat periodic de frunzele cazute si resturile de iarba ramase dupa cosire. Daca nu faceti acest lucru, gazonul se va umple de mucegaiuri. 
 In luna octombrie aplicati un ingrasamant fara azot, special pentru perioada de iarna. 
 Trandafirii urcatori se curata de ramurile uscate, rupte, atacate de boli, se taie iar tulpinile  se ancoreaza bine de pergola, gard, spalier astfel incat sa nu fie rupte de vanturi sau viscol.Tufele de trandfiri se tund si se musuroiesc. Pamantul din musuroi se batatoreste bine si peste el se poate face o gluga din paie dar se lasa 4-5 cm din tulpini libere, sa respire. 
 Acum este momentul optim sa plantati arbori, arbusti, trandafiri sau gard viu. 

 Lucrarile de toamna in stratul cu legume 
 In aceasta perioada se recolteaza marea majoritate a legumelor dar se si infiinteaza culturi noi. 
 Se pot semana morcovi cu perioada scurta de vegetatie (50 - 60 zile), salata, spanac, loboda, ceapa verde, ridichi de luna. 
 Semanati bulbii de ceapa si de usturoi acum, in toamna si va veti bucura de recolta anul urmator. 
 Daca nu mai doriti sa infiintati nici un strat cu legume pana anul urmator, pregatiti terenul. Evacuati resturile vegetale si mobilizati solul  prin saparea cu cazmaua. 
 Acum este momentul sa administrati ingrasaminte organice ca gunoi de grajd, mranita sau ingrasaminte verzi provenite de la resturile vegetale din cultura, mai ales de mazare si fasole, dar numai daca acestea sunt libere de boli si daunatori. 
 Altfel, veti introduce cu buna stiinta boli si daunatori in sol, ce vor ataca culturile viitoare. 
 Incorporati ingrasamintele in sol cu sapa sau cazmaua, daca aveti o motosapa sunteti cei mai privilegiati. 
 Lasati terenul in brazda cruda pana anul urmator in primavara. 
 Daca nu doriti sa incoporati resturile vegetale in sol, le puteti composta. Resturile vegetale care nu sunt libere de boli si daunatori, vor fi stranse cu grija si scoase in afara gradinii si vor fi incendiate. 
 Defoliati sparanghelul de frunzele de la baza pentru a nu atarna pe sol. 
 Conopida poate ramane in brazda, afara daca-i protejati capatana invelind-o in propriile-i frunze si legate cu sfoara. 
 Varza poate ramane si ea afara. 

 Lucrarile de toamna la pomi fructiferi, arbusti fructiferi si viță de vie 
 Dupa recoltarea ultimelor fructe, adunati toate resturile: frunze, fructe stricate inclusiv cele cazute pe jos si le eliminti din gradina altfel vor fi sursa de daunatori pentru anul urmator. 
 Sapati in jurul pomilor si administrati ingrasaminte organice. 
 Toamna se fac plantari de pomi si  arbusti fructiferi. 
 Procurati-va material saditor de buna calitate si de la furnizori cunoscuti, asa nu veti avea surpriza ca smochinul achizitionat sa va bucure cu niste corcoduse dulci si zemoase. 
 Se aplica taieri rugilor de mure si zmeurului dupa ce ati cules ultimele fructe. 
 O particularitate a acestor doua specii este că tulpinile au un ciclu de doi ani: în primul an cresc și se dezvoltă, iar în cel de-al doilea an fructifica, după care se usucă, în fiecare an apărând noi și noi tulpini care vor rodi anul următor. Din cauza faptului că orice tulpină uscată este o potențiala gazdă pentru boli și dăunători, pentru a înlătura posibilitatea de propagare este necesară înlăturarea tuturor tulpinilor care au rodit, prin tăiere chiar de la baza tufei și indepartarea acestora. Se lasa 5-7 tulpini in tufa. 
 În zonele cu temperaturi scăzute pe timpul iernii, de minus 17ºC  se protejează tulpinile rămase cu coceni de porumb sau cu paie ori se culcă tulpinile la pământ, dacă acestea sunt suficient de flexibile la bază și nu se îndoaie sau se rup și se acoperă cu resturi vegetale. 
 Daca aveti specii sensibile la temperaturi scazute si nu rezista peste iarna (citrice, dafin sau alte specii exotice), acestea vor fi mutate in interior. 
 Speciile sensibile, cum este smochinul, vor fi protejate pe perioada iernii cu materiale de protectie. 
 In plus, toti pomii vor fi tutorati si vor fi ancorati impotriva vanturilor, viscolului. 
 Daca aveti capsuni, curatati tufele de frunze moarte si aveti grija sa refaceti mulciul din paie. In cazul in care nu doriti inmultirea lor, rupeti stolonii. 
 Spre sfarsitul toamnei, inainte de inghet aplicati un tratament pe baza de ulei mineral tuturor pomilor pentru a distruge toate ouale si toti daunatorii ce hiberneaza in scoarta pomilor. 
 Daca pe perioada de vegetatie pomii au fost protejati impotriva pasarilor cu plase, e momentul sa le indepartati si sa lasati pasarile sa curete pomii de goange si paraziti. 
 Nu uitati nici de butucii de vita!!! Dac aveti butuci de forma joasa, acestia se musuroiesc pe timpul iernii. Vita tanara trebuie protejata prin musuroire obligatoriu indiferent  de forma de conducere. 

 Lucrarile de toamna in sere 
 Daca sunteti posesorii unei mici sere trebuie sa o curatati si dezinfectati si sa o pregatiti de iarna. 
 Scoateti toate plantele din ea... doar cele din ghivece, daca aveti plante care traiesc direct in solul serei acestea vor fi toaletate, curatate de uscaturi iar daca necesita tratamente fitosnitare aplicati-le! 
 Plantelor din ghivece li se aplica aceleasi masuri. 
 Spalati geamurile serei ca lumina sa patrunda in interior. 
 Mutati plantele sensibile, care nu pot ierna afara, in sera dar numai dupa ce le-ati verificat riguros si nu exista riscul infestarii cu boli si dauntori a celorlalte plante. 
 Verificati sistemul de udare si cel de incalzire daca exista asa ceva. Setati incalzirea sa porneasca automat atunci cand temperatura din sera scade sub cea setata. 

 Alte lucrări de toamna 
 Amenajati rampa sau zona de compostare, verificati containarele pentru compost. 
 Este perioada in care strangeti foarte multe resturi vegetale din care puteti realiza un excelent compost ... cu conditia sa provina de la plante sanatoase!! 
 Greblati sau aspirati periodic frunzele care cad in special pe gazon si adaugati-le in masa de compostare. 
 Pregatiti recipientii pentru colectarea apei de ploaie si verificati burlanele sa nu fie infundate de frunze sau alte resturi. 
 Daca aveti iazuri artificiale, cascade sau alte amenajari peisagere ce implica apa pompata de o pompa, acestea se golesc de apa iar pompa se scoate si se pune la pastrare pe perioada iernii sau se protejaza impotriva inghetului daca nu poate fi scoasa. 
 Dupa ce ati incheiat toate lucrarile din gradina, luati toate uneltele si le curtati, le reparati (daca este cazul) si aplicati-le un strat protector, de tip spary, care indeparteaza seva si pamantul si au si efect anticoroziv. 
 Aplicati lubrifianti pe foarfeci, lagare, suruburi, lanturi de fierastru. 
 Verificati masinile de tuns iarba, furtune de stropit, sisteme de irigatie si puneti-le la pastrat in stare de functionare pana primavara urmatoare. Au si ele nevoie de o bine meritata odihna dupa un an de lucru. 
 Spor la gradinarit! 

 Autor : Diana Chetreanu 
             Inginer horticol 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Plantarea vitei de vie: cum infiintezi o plantatie viticola
*URL: https://www.cartiagricole.ro/infiintare-plantatie-viticola/*

ÃŽnfiintarea unei plantatii viticole presupune un volum mare de investitii atat banesti cat si de forta de munca. 
 Trebuie sa stiti ca in primii 4 ani veti investi si veti cheltui sume mari de bani pentru ca plantatia sa intre pe rod si abia apoi, veti incepe sa va amortizati cheltuielile. 
 Ca sa fiti siguri de reusita trebuie sa alegeti cele ma bune solutii tehnice si sa aveti in vedere urmatoarele etape  pentru a infiinta o plantatie viticola: alegerea terenului, pregatirea terenului, alegerea si amplasarea soiurilor de struguri, plantarea propriu-zisa. 
 Apoi, lucrarile de intretinere aplicate plantatiei tinere  (3-4 ani) sunt foarte importante si au drept scop asigurarea unor conditii optime pentru dezvoltarea rapida a butucilor si intrarea acestora pe rod. 

 Alegerea terenului pentru vie 
 Exista doua posibilitati: 
 a) sa alegeti terenul in cadrul unei podgorii, unde exista sau nu exista vii si atunci puteti apela la experienta viticola din zona. 
b) sa alegeti terenul in afara podgoriilor, unde nu exista practica viticola si atunci trebuie sa faceti niste prospectiuni legate de factorii pedo-climatici, de relief si socio-economici.
 De regula, se aleg pentru plantatii de vita, terenuri improprii pentru alte culturi cum sunt terenurile nisipoase, pietroase, coaste de dealuri. 
 Factorii climatici sunt foarte importanti si se vor evita terenurile expuse frecvent accidentelor climatice (ingheturi tarzii de primavara, ingheturi timpurii de toamna, grindina, valuri de frig, mai ales in preajma infloritului, secete prelungite pe perioada de vegetatie). Nu sunt indicate nici solurile cu exces de umiditate, saraturate si cu exces de carbonat de calciu. 
 Bine ar fi ca terenurile alese sa aiba expozitie S, SV, SE. 
 Pont:  La o astfel de investitie este obligatorie cartarea agrochimica! 
 Necesarul cu forta de munca: Trebuie sa aveti grija de forta de munca care nu este neglijabila. Pentru executia lucrarilor de intretinere sunt necesare 100-160 zile om/ha. 
 Fiindca plantatiile viticole se infiinteaza cu precadere pe terenuri in panta aveti grija la evacuarea apei in exces provenita din precipitatii, fixarea prin specii forestiere de protectie a terenurilor instabile, terasarea lor, amenajarea cailor de acces, asigurarea lemnului necesar mijloacelor de sustinere. 

 Pregatirea terenului 

 Defrisarea terenului consta in eliminarea vegetatiei (arboret, butuci de vita, etc.) de pe terenul ce urmeaza a fi plantat cu vita si eventual erbicidat sistemic in cazul infestarii cu buruieni. Se scot toate radacinile, cioatele si alte resturi lemnoase si se lasa terenul curat pentru lucrarile solului. 
 Daca pe terenul ce urmeaza a fi plantat cu vita a fost amplasata o alta plantatie viticola e bine ca timp de 3-5 ani acest teren sa fie plantat cu plante perene sau furaje anuale pentru refacerea structurii si fertilitatii acestuia. Totodata aceasta masura are si caracter fitosanitar si impiedica transmiterea de boli si daunatori specifici de la o plantatie la alta. 
 Dupa defrisare se face o nivelare a solului mai ales a celor cu santuri, denivelari mari, etc., pentru a crea conditii optime scurgerii apei si lucrarilor mecanizate. 
 Urmeaza lucrarea de desfundat... ca asa scrie la tehnologie!!! Eu propun lucrarea de scarificare (e o lucrare destul de scumpa) dar este mai eficienta decat desfundatul. Bine ar fi sa se faca de doua ori, una perpendiculara pe directia celeilalte. Asa nu exista riscul ca solul bun aflat la adancimea de 60 cm sa fie scos la suprafata iar in interior sa ajunga sol de la suprafata de proasta calitate. Aceasta lucrare e bine sa fie executata cu 3-4 luni inainte de plantare adica, iunie-iulie daca plantarea se face in toamna si toamna cel mai tarziu decembrie daca plantarea se face in primavara. Se face din nou o nivelare daca este cazul. 
 Se aplica fertilizant pentru a completa rezervele nutritive din sol. Se aplica 30-60 t/ ha gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg/ ha superfosfat si 200-250 kg/ha sare potasica. Daca solul are pH˂ 6 se amendeaza cu pudra de var, dolomit, marna, etc. functie de necesitati, cantitatea fiind ϵ 2000 - 15000 kg/ ha CaCO 

 Pichetarea terenului are drept scop marcarea locului unde va fi plantata fiecare vita. Pentru acest lucru se vor stabili distantele de plantare. Pentru plantatiile infiintate pe suprafete mari, in zone de ses sau pante cu inclinatie usoara, cu soluri fertile se aleg distante mari de plantare 2,0-2,2 m intre randuri si 1,2-1,4 m intre vite pe rand. Pe suprafete mici, unde lucrarile se vor realiza manual, distantele sunt de 1,5-1,8 m intre randuri  si 1,0-1,2 m intre vite/rand. 
 Densitatea de plantare pentru distanta 2,0 x 1,2 m este de 4166 butasi/ ha la care adaugati inca 10% butasi pentru completat goluri sau pentru a acoperi eventulele pierderi la plantare cand printre butasi puteti gasi vite cu radacinile rupte, bolnave, impropri plantarii. 
 Orientarea randurilor se face pe directia N-S sau pe directia vantului dominant. 
 Pichetatul se incepe cu incadrarea terenului, apoi acesta se imparte in suprafete mai mici de forma dreptunghiulara sau patrata a caror latura sa nu depasasca 100 m. Astfel, operatiunea de masurare si aliniere se face mult mai usor. 
 Aveti grija ca la capetele randurilor sa lasati o banda lata de 6 m pentru ca tractorul sa poata intoarce la capatul de rand. Intre parcele se traseaza drumuri late de 4 m pentru transportul strugurilor. 

 Alegerea soiurilor de vita de vie 
 Alegerea soiurilor potrivite reprezinta o problema deosebit de importanta intrucat de alegerea lor va depinde nivelul productiei si calitatea ei. 
 Se intalnesc 2 categorii de soiuri: 
 a) soiuri de struguri de masa 
b) soiuri de struguri de vin
 Cele din categ strugurilor de vin se impart la randul lor in alte doua categorii: 

 Soiuri nobile numite si soiuri europene 
 Soiuri de hibrizi direct producatori (HDP) - din care se face asa numita capsunica 

 La infiintarea unei plantatii cu soiuri de struguri pentru vin se recomanda soiuri nobile pentru a obtine vinuri de calitate. 
 Strugurii proveniti din HDP au miez consistent, mucilaginos, acumuleaza putine zaharuri, dau randament scazut la must iar vinurile obtinute au taria alcoolica scazuta. 

 Plantarea propriu-zisa a viei 
 In general vita de vie se planteaza primavara cat mai devreme (martie - inceput de aprilie) cu conditia ca temperatura solului (la 40-50 cm) sa inregistreze 9-10 º C. 
 Plantarea de toamna se executa pe terenuri bine drenate si se incheie la aparitia inghetului. 
 Inainte de plantare vitele se controleaza riguros si se elimina cele care nu corespund (defecte de sudura la punctul de altoire, se desprind prin simpla apasare cu degetul pe altoi, au radacinile uscate/ innegrite, ochi neviabili, etc.). 
 Vitele se fasoneaza prin scurtarea corditei la 3-4 ochi si radacinile bazale la 8 - 10 cm. 
 Dupa fasonare, vitele ar trebui parafinate pe 1/3 superioara si astfel nu se mai musuroiesc la plantare. 
 Se introduc vitele pentru cateva secunde intr-un amestec de 94 % parafina + 3% colofoniu + 3% bitum, topite toate la 70-80 ºC. 
 Dupa fasonare, vitele se mocirlesc intr-o „ smantana " preparata din pamant argilos 2/3, balega de vaca 1/3 si apa. Vitele mocirlite sunt repartizate la gropi. 
 Pe directia randului, pe aceeasi parte a pichetului si la o distanta de 4-5 cm de acesta se fac gropi adanci de 50 cm si largi de 35-40 cm. Pamantul scos din groapa se pune intr-o singura gramada de aceeasi parte a gropii. 
 Vitele se aseaza in pozitie verticala langa peretele gropii dinspre pichet in asa fel incat radacinile sa fie rasfirate pe musuroiul de pe fundul gropii. 
 Aveti grija ca punctul de altoire sa fie deasupra nivelului solului cu 2-3 cm. Se umple groapa cu pamant reavan pana la 1/3 si se taseaza bine cu talpa piciorului. Se introduc apoi, 2-6 kg mranita/ groapa, se uda bine cu 6-10 l apa.Dupa infiltrarea apei se trage restul de pamant bine maruntit in groapa fara a se mai tasa. 
 Daca vitele nu au fost parafinate, se face un musuroi in jurul corditei. 

 Lucrări de întreținere aplicate în primul an de la plantare 
 Lucrari de afanare a solului imediat dupa plantare. Se realizeaza la adancimea de 14-16 cm. 
 Pe parcursul perioadei de vegetatie se realizeaza cel putin 3 prasile pentru distrugerea buruienilor si spargerea crustei. 
 Toamna se practica aratura adanca la 16-18 cm cu rasturnarea brazdei spre randul de vita. 
 Acolo unde nu se executa lucrarile mecanizat, mobilizarea solului se face manual cu sapa si cazmaua. 
 Se face controlul vitelor musuroite  (2-3 controale) pantru a urmari pornirea lastarilor in vegetatie. 
 In cazul in care lastarul nu a pornit, se dezmusuroieste pana la punctul de altoire. E posibil ca stratul de pamant din musuroi sa fie prea mare sau atacul unor larve poate impiedica lastarirea si atunci se aplica insecticid (praf) in jurul vitei avand grija sa nu se atinga punctul de altoire dupa care se reface musuroiul. 
 Copcitul reprezinta inlaturarea radacinilor crescute din altoi si a lastarilor dati din portaltoi. Se realizeaza de 2 ori, in iunie si august, cu un briceag ascutit cu care se taie ‚, in ras '' toate aceste cresteri. 
 Legatul lastarilor se face cand acestia au lungimea de 30-40 cm. Ei se leaga vertical de pichet, repetandu-se operatiunea cand acestia ating 80 cm lungime. 
 Se poate realiza si un plivit  lasand doar 2-3 lastari la fiecare vita. 

 Combaterea bolilor si daunatorilor la vita-de-vie 
 Vitele abia plantate sunt sensibile la mana, fainare si la unii daunatori. In anii cu precipitatii abundente se fac tratamente contra manei iar in anii cu seceta prelungita se trateaza contra fainarii.Tratamentele se fac saptamanal pentru mana exceptand zilele ploioase. Pentru fainare tratamentul se aplica in momentul cand frunzele au 4-5 cm diametru  (a doua jumatate a lunii mai) si dureaza pana la sfarsitul lunii august. 
 Substantele fitosanitare le gasiti in fitofarmacii, descrieti boala sau luati o frunza atacata si o prezentati specialistului din magazin iar el stie ce substanta sa va recomande. 
 Irigarea si fertilizarea sunt foarte importante intr-o vie tanara pentru a putea intra pe rod. 
 Ar fi foarte bine sa existe sistem de irigare prin picurare, sistem care are avantajul ca oadata cu apa de irigat se poate aplica si fertilizantul (fertirigare). 
 Daca nu aveti sistem de irigare prin picurare, atunci trebuie sa udati cu o norma de udare de 350 - 400 m³ /ha sau 10 l apa/ copca. 
 Pont:   Pentru cresterea fertilitatii e bine ca intre randurile de vita sa fie plantate specii utilizate ca ingrasaminte verzi cum sunt: mazare furajera, borceag de toamna, mazariche. Aceste plante se seamana toamna (in primul an al vitei) si se incorporeaza in sol in primavara anului urmator cand plantele sunt in faza de imbobocire sau inspicare. 
 Completarea golurilor aparute in plantatie ca urmare a pieirii vitelor. Aceste goluri se completeaza in cursul vegetatiei sau toamna. Vara se completeaza golurile cu vite de 1 an crescute in pungi din polietilena cu perforatii si umplute cu amestec nutritiv. 
 Toamna (dupa caderea frunzelor) se completeaza golurile cu vite altoite utilizate la infiintarea plantatiei. 
 Protejarea vitelor pe timpul iernii se face prin musuroirea acestora pana la nivelul ochilor 5-6 de la baza corditelor. 

 Lucrări de întreținere in anul al II-lea de la plantare 
 Dezmusuroit si aratura de primavara cand temperatura devine constant peste 8º C, la adancimea de 14-16 cm. 
 Taierea in uscat si copcitul -  Incepand din acest an se aplica taieri de formare a butucului specifice tipului adoptat (vezi articolul ‚, Vita de vie, mod de ingrijire si lucrari de taiere'') 
 Pentru formarea butucilor cu conducere joasa se pastreaza la taiere 2 cepi a cate  2-3 ochi fiecare sau 1 cep daca s-a format o singura coarda. 
 In cazul conducerii pe forme semi-inalte, inalte sau alte forme artistice, se lasa o cordita de 5-6 ochi care se va lega in pozitie verticala de pichet iar restul cresterilor se elimina. 
 La vitele cu cresterea slaba se lasa la taiere un cep de 2-3 ochi. 
 Taierea in uscat se executa imediat dupa dezmugurit si se incheie inainte de pornirea in vegetatie a mugurilor. 

 Instalarea sistemului de sustinere 
 Vita de vie este o planta de tip liana iar cresterile anuale nu pot fi sustinute de tesuturile mecanice slab dezvoltate si atunci este necesara fixarea partii aeriene a plantei pe un mijloc de sustinere. 
 Mijloacele de sustinere se fac din araci, spalieri de diferite tipuri, bolti, etc. 
 Sustinerea pe araci este cel mai vechi si mai raspandit mod in cultura vitei si este intalnit si astazi mai ales in exploatatiile de tip familial. 
 Se folosesc araci cu L ϵ 1,5 - 2,5 m si Ø = 3-5 cm. 
 Au dezavantajul ca durata de viata este una redusa iar dirijarea coardelor nu permite o distribuire normala in spatiu, astfel ca, aerisirea la nivelul butucului este deficitara, favorizand aparitia bolilor. 
 Numarul aracilor folositi variaza functie de practica viticola din zona sau podgorie astfel, se utilizeaza de la 1 arac/ butuc pana la 14-16 buc. / butuc. 
 Se confectioneaza din lemn de esenta tare (stejar, salcam, carpen, dud, corn) care are durabilitate mai mare decat lemnul de esenta moale (salcie, pin, alun, plop, tei). 
 Pentru a le spori durabilitatea, aracii sunt supusi unor tratamente ca: introducerea capatului gros (baza) timp de 10-20 de zile, intr-o solutie concentrata 5-6 % de sulfat de cupru. Baza aracilor se impregneaza cu bitum la temperatura de fierbere timp de 2-3 ore. 
 Aceste tratamente se fac pe lemnul uscat si cu mult inainte sa fie montati pentru a se elimina mirosul neplacut ce se poate transfera catre struguri. 
 In plantatiile mari, sistemul de sustinere este spalierul datorita durabilitatii in timp dar si posibilitatii asigurarii pe butuc a unei incarcaturi mai mari si uniform repartizata cu expunerea peretelui vegetal la soare ceea ce duce la imbunatatirea calitatii strugurilor dar si o usurare a lucrarilor de intretinere. 
 Se recomanda spalierul cu sarme duble, de-o parte si de alta a stalpilor de sustinere pentru a dirija lastarii in perioada de vegetatie. Acestia se prind cu ajutorul carceilor de sarme si formeaza un perete vegetal uniform. 
 La conducerea cu forme joase se foloseste spalierul monoplan cu 3 randuri de sarme duble. Primul rand este fixat la 60 cm de sol iar urmatoarele sarme la 1,0-1,05 m respectiv 1,5-1,55 m. 
 In cazul conducerii pe forme semi-inalte, primul rand de sarme se fixeaza la 0,75 m de suprafata solului iar urmatoarele la 1,10 - 1,15 m respectiv 1,6 - 1,65 m. 
 La conducerea inalta a butucilor amplasarea primului rand de sarma se face la 1 m de sol iar urmatoarele la 1,3-1,35 m respectiv 1,6 - 1,65 m. 
 Pentru instalarea spalierului sunt necesari stalpi din beton precomprimat de 2,4 m lungime, sarma galvanizata cu Ø ϵ 2,2 - 3 mm, bride  (coliere)/ scoabe din sarma, ancore / contraforte si intinzatoare. 
 Instalarea spalierului cuprinde urmatoarele operatiuni: pichetatul, executarea gropilor, transportul si distribuirea stalpilor la groapa, fixarea ancorelor/contrafortelor, fixarea bridelor pe stalpi, intinderea si fixarea sarmelor. 
 Stalpii fruntasi (cei care sustin capetele de rand) se fixeaza in pozitie inclinata spre exterior sub un unghi de 60 - 65 º la folosirea ancorelor si vertical la folosirea contrafortelor. 
 Stalpii mijlocasi se fixeaza pe rand la 6-9 m unul de altul dar la ½ distantei dintre 2 butuci. Ancorele se fixeaza la 1m distanta de stalpii fruntasi spre exterior  iar contrafortele la ½ distantei dintre primii si ultimii 2 butuci pe rand. 
 Gropile se executa manual sau mecanizat la adancimea de 0,6-0,7 m. 
 Plivitul si legatul lastarilor. Se pastreaza 4 lastari sau 2-3  (la cresterile slabe) iar ceilalti se inlatura cand au 8 - 10 cm. 
 Va rog sa cititi si articolul despre modul de ingrijire a unei plantatii viticole pe rod dar si sa va achizitionati carti de specialitate unde gasiti mult mai multe informatii. 
 Sper ca v-am fost de ajutor si spor la gradinarit! 

 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticultor 
   

 După ce plantația de viță-de-vie e înființată, urmează ani de îngrijire pentru ca butucii să intre pe rod și să producă constant. Calendarul anual al viței de vie acoperă tot ce ai de făcut de la repaus de iarnă până la cules. 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cartea viei si a vinului. Ghid simplificat pentru obtinerea de vinuri sanatoase 
 Cultura vitei-de-vie in gospodarie 
 Taierea blanda la pomi, arbusti si vita-de-vie

---

### Înființarea unei plantații pomicole - sfaturile horticultorului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/infiintare-plantatie-pomicola/*

O livada de pomi are o durata de viata de zeci de ani si orice gresala facuta la infiintarea plantatiei are consecinte nefaste. Cresterea si dezvoltarea normala a pomilor si mai ales productivitatea si calitatea fructelor depind de o serie de factori cum sunt: zonarea (alegerea locului), alegerea terenului, sursa de apa,alegerea speciei/soiurilor. 
 Trebuie sa stiti de la inceput ca infiintarea unei plantatii pomicole implica niste costuri semnificative atat la infiintare cat si in urmatorii 3-4 ani pana cand plantatia intra pe rod si fructele se pot valorifica. 

 Zonarea. Cum alegem terenul optim pentru livada 
 Zonarea reprezinta alegerea locului/zonei unde doriti sa infiintati plantatia pomicola si presupune culegerea tuturor informatiilor cu privire la conditiile pedo-climatice si daca zona este sau nu una cu traditie pomicola. 
 Relieful terenului are o importanta deosebita, prin relief intelegand loc drept pe ses sau podis, coasta de deal, loc drept pe vale, la cumpana apelor, etc. 
 Relieful terenului influenteaza si determina in buna masura regimul climatic al locului, inclinarea pantei influenteaza mecanizarea lucrarilor. 
 Important este ca terenurile alese sa aiba dispozitie S, SV, SE, sa nu fie expuse in calea vanturilor puternice, in vai cu potential pericol de inghet tarziu de primavara sau devreme de toamna. 
 Terenurile expuse accidentelor climatice frecvente, instabile, excesiv de umede si fara drenaj sau panza freatica sub 2m, saraturate vor fi excluse. 
 Livezile pot fi amplasate pe terenuri cu  panta de 6 - 12% cu orientarea randurilor pe directia curbelor de nivel. In cazul pantelor de 18-20 % acestea trebuie sa fie uniforme. 
 Pont: Cele mai bune terenuri sunt cele cu panta de 3-6% care permit intretinerea corecta a plantatiilor dar si recoltarea si transportul fructelor. 
 Din punct de vedere al solului se prefera solurile fertile cu textura mijlocie, permeabile, cu pH ϵ 6-7. 
 Bine ar fi ca terenul sa se afle in apropierea unei surse de apa. Pomicultura moderna reclama sistem de irigare altfel calitatea si productia sunt compromise din start. 
 Pe terenurile lipsite de protectie contra vanturilor puternice, pomii se prind greu, cresterile sunt slabe, trunchiul si coroana sunt indoite, deformate, ramurile se rup iar fructele sunt scuturate. Pentru a elimina acest neajuns se vor planta perdele de protectie cu 2-3 ani inainte de plantarea pomilor fructiferi iar daca nu este posibil acest lucru atunci plantarea se face  odata cu pomii fructiferi. Aceste perdele se seaza la marginea livezii perpendicular pe directia vanturilor dominante. Ca specii se folosesc plop, stejar, mesteacan, ulm, dud, alun si se planteaza la distanta de 2 m intre randuri si 1,5 m intre pomi pe rand. Pentru a nu crea concurenta pentru hrana si lumina intre pomii din perdeaua de protectie si pomii fructiferi se lasa un spatiu intre acestia de 10 - 12 m. 

 Pregatirea terenului in vederea plantarii livezii 
 Se curata terenul de vegetatia existenta, se scot resturi de radacini, cioate si se erbicideaza cu un produs sistemic daca solul este infestat cu pir. 
 Se niveleza terenul si apoi se face lucrarea de scarificare  ( la adancimea de 60 cm) de 2 ori, una  perpendiculara pe directia celeilalte. Daca este necesar se reniveleaza terenul si se administreaza ingrasaminte 50 - 60 t/ ha gunoi de grajd bine descompus, 160 - 180 kg/ ha superfosfat si 200 kg/ ha sare potasica. 
 Ferilizantul se incorporeaza in sol printr-o aratura adanca de 38 cm. 
 Pentru a mai scadea din cheltuieli puteti face fertilizarea direct la groapa cu gunoi de grajd 10 - 12 kg/groapa. 
 Pont: Toate aceste pregatiri se fac cu cel putin 2 luni inainte de plantarea propriu-zisa. 
 Daca viitoarea plantatie pomicola se realizeaza pe terenul unei foste plantatii pomicole recent defrisate, atunci terenul se cultiva pentru urmatorii 3-4 ani cu plante perene sau prasitoare pentru a reface si imbunatati structura si fertilitatea solului si pentru a scapa de boli si dunatori. 
 Ca plante bune ingrasaminte verzi sunt mazarea, mazarichea, lupin, borceag, etc. 

 Parcelarea terenului 
 O exploatatie pomicola ca sa devina rentabila trebuie sa aiba minim 1 ha si poate atinge 20-30 ha. Pentru ca lucrarile de ingrijire a livezii, recoltarea si transportul fructelor sa se faca mai usor, terenul se parceleaza  E bine ca parcelele sa nu aiba mai mult de 500 m lungime iar randurile se orienteaza pe directia N-S ( pe terenurile plane) ca sa primeasca o cantitate cat mai mare de lumina. Daca terenul este in panta, directia randurilor se orienteaza pe directia curbelor de nivel pentru a se evita degradarea solului. 
 De regula, forma parcelelor este dreptunghiulara si la proiectarea livezii se vor amenaja drumuri, cu latimea de 6 m, pentru transportarea fructelor si constructii de productie unde vor fi depozitate, temporar, fructele. 
 Nu uitati sa imprejmuiti livada!!! 
 Distantele de plantare in vederea pichetarii trebuie alese cu grija intrucat distantele prea mari sau prea mici influenteaza productia. 
 De regula se stabileste intai tipul de livada. Daca se doreste o livada in sistem intensiv distantele de plantare vor fi mai mici si se vor alege pomi de vigoare mica. 
 Am sa va prezint distantele de plantare pentru pomi de vigoare mijlocie intr-o plantatie clasica sau exploatatie de tip familial. 

 Prima valoare reprezinta distanta dintre randuri iar a doua distanta dintre pomi pe rand. 

 Pichetatul in quinconce ( in triunghi) 
 Se dispun pomii cate cinci, patru dintre acestia formeaza un patrat iar al cincilea se va afla la intersectia diagonalelor. Distantele dintre randuri vor fi mai mici decat cele intre pomi pe rand. Este un mod de plantare intalnit pe terenurile in panta pentru a reduce distantele de plantare dar totodata se asigura o buna iluminare a pomilor. 

 Pichetatul in triunghi echilateral ( hexagon sau paralelogram) 
 Fiecare pom se va afla la ½ distantei dintre 2 pomi de pe randul vecin. Astfel, fiecare pom ( exceptand cei din capetele randurilor) au cate 6 pomi in jur egal distantati ce formeaza un hexagon. In acest mod de pichetare, distanta dintre randuri reprezinta 0,866 din distanta dintre pomi pe rand. Acest tip de pichetare este intalnit atat in livezile in panta cat si la cele plane si permite un numar mai mare de pomi pe unitatea de suprafata. 

 Pichetarea in patrat 
 Asigura un spatiu uniform distribuit pomilor si este utilizat cu precadere pe terenuri plane, distanta dintre randuri este egala cu distanta dintre pomi pe rand. 

 Pichetatul in dreptunghi 
 Se realizeaza atunci cand se doreste un spatiu mai mare intre randuri pentru a permite utilajelor horticole sa intretina livada. Acest tip de pichetare se practica pe terenurile plane sau cu panta mica. 
 Distanta dintre randuri ˃ distanta dintre pomi pe rand. 
 Pont: Pentru pichetare se  utilizeaza picheti vopsiti cu alb si rosu pentru a fi vizibili, ruleta sau panglica din otel de 50 m, picheti, tarusi, maiuri, sarma cu noduri din metru in metru, lunga de 50 m, triunghi compas cu deschiderea reglabila de 2-2,5 m. 
 Pe terenurile plane se incepe cu trasarea laturii lungi luandu-se drept reper un drum, un gard, o perdea forestiera, etc, care exista si nu se modifica. 
 In zonele colinare, orientarea si pichetarea este ceva mai complicata si se face paralel cu curbele de nivel pornind de la aliniamentul facut la baza pantei sau de-a lungul potecilor existente. E bine ca pe astfel de terenuri pichetarea sa se faca de catre oameni calificati dotati cu aparate de masura. 

 Alegerea speciilor/soiurilor de pomi    
 Tineti cont de zonarea speciilor  functie de pretentiile fiecarei specii pentru lumina, caldura, rezistenta la geruri, variatii mari de temperatura sau accidente climatice. 
 Pont: Mar, par, gutui, prun, cires, visin se cultiva in zona dealurilor subcarpatice iar in zonele calde de campie, cais, piersic, migdal, smochin dar si celelalte specii din zona colinara. 
 De asemenea se recomanda folosirea a cel putin 2-3 soiuri din aceeasi specie  pentru o mai buna polenizare chiar daca s-au creat soiuri autocompatibile. 

 Stabilirea polenizatorilor 
 Multe soiuri de  pomi sunt autosterile, chiar si la soiurile care se polenizeaza cu polen propriu legarea si dezvoltarea fructelor prin autopolenizare e mai slaba decat la soiurile polenizate cu polen de la alte soiuri. 
 De aceea, soiurile trebuie alese astfel incat sa se asigure o buna polenizare incrucisata. 
 Soiurile polenizatoare trebuie sa aiba urmatoarele insusiri : 

 Sa intre in productie odata cu soiul pe care trebuie sa-l polenizeze 
 Sa infloreasca regulat, abundent si in acelasi timp cu soiul de baza (polenizat) 
 Sa produca polen mult si fertil 
 Zona de influenta a unui polenizator este de 50 m iar efectul este in raport invers cu distanta. 

 Raportul intre soiul polenizator si soiul de baza poate fi de 1/3, 1/2, sau 1/1 dar toti polenizatorii se aseaza pe acelasi rand  sau in bloc ( in parcela) si nu intercalati intre soiurile de baza pentru a nu ingreuna recoltarea fructelor pe soiuri. 

 Lista polenizatorilor pentru Mar 

 Lista polenizatorilor pentru Par 

 Lista polenizatorilor pentru Prun 

 Lista polenizatorilor pentru Cires 

 Lista polenizatorilor pentru Visin 

 Lista polenizatorilor pentru Cais 

 Lista polenizatorilor pentru Piersic 

 Soiurile de gutui sunt autofertile si nu necesita polenizatori. 

 Plantarea propriu-zisa a pomilor 
 Dupa ce ati parcurs toate etapele de mai sus va apucati sa faceti gropile. 
 De regula, pe suprafete mari,acestea se executa mecanizat. 
 Se distribuie pomii la groapa si se incepe plantarea. 
 Am sa va rog sa cititi articolul "10 reguli sa plantezi un pom fructifer" pentru a vedea cum se face acest lucru. 
 Totodata, va sugerez sa va achizitionati si cartea "Livada - Proiectare si ingrijire" unde veti gasi mult mai multe informatii daca vreti sa va amenajati o livada. 
 Sper ca v-am fost de folos si spor la gradinarit! 

 Autor :Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 După ce livada e înființată, lucrările sezoniere o țin productivă an de an. Pentru calendarul de vară (plivit, ciupit, tăiere de fructificare), vezi tăierile în verde la pomi fructiferi . 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Pomii fructiferi. Lucrarile de infiintare si intretinere a plantatiilor 
 Lucrarile de taiere de la A la Z 
 Taierile de formare si intretinere pentru pomi si arbusti fructiferi si ornamentali

---

### Vița de vie pe rod, lucrări de îngrijire și de tăiere
*URL: https://www.cartiagricole.ro/ingrijire-taiere-vita-de-vie/*

Vița de vie e una dintre puținele plante care răsplătesc bogat puțină atenție constantă. O via bine îngrijită produce 30-50 de ani fără să trebuiască s-o replantezi. O via neglijată îți dă struguri puțini și acri în doi-trei ani, apoi se duce. Diferența o fac două lucruri: lucrările din timpul anului și tăierea corectă din februarie-martie. 

 Articolul ăsta acoperă ambele părți. Întâi calendarul lucrărilor la o vie pe rod, lună cu lună. Apoi tehnica de bază a tăierii, cu greșelile care sting un butuc în câteva sezoane. La sfârșit găsești cărțile care intră în detaliu pe fiecare specie de soi și pe sistemele moderne de conducere. 

 Ciclul anual al unei vii pe rod 

 Vița trece prin patru perioade clare în fiecare an, fiecare cu lucrările ei: 

| Perioada | Luni | Lucrări principale | | 

| Repaus | Decembrie - februarie | Tăieri în uscat, reparat spalier, fertilizare cu gunoi | |

| Plâns & dezmugurit | Martie - aprilie | Legat coarde, arătură de primăvară, primul stropit | |

| Vegetație activă | Mai - august | Legat lăstari, plivit, ciupit, copilit, stropi anti-mană | |

| Coacere & recoltă | August - octombrie | Desfrunzit parțial, normare struguri, cules, arătură toamnă | |

 Cine ratează o etapă pierde o parte din producția anului, dar de obicei via își revine la anul. Cine ratează tăierea de iarnă două sezoane la rând, are deja un butuc dezordonat care produce puțin și inegal. 

 Lucrările de iarnă: ce faci când via doarme 

 Între decembrie și jumătatea lui februarie, via e în repaus complet. E momentul perfect pentru lucrările care nu se pot face când planta e vie. 

 Verificarea spalierului. Mergi pe rânduri și verifici stâlpii. Cei strâmbați se îndreaptă acum (lemnul nu e plin de sevă, se manevrează ușor). Stâlpii rupți se înlocuiesc. Sârmele întinse se reașează, cele ruginite sau rupte se schimbă. La un spalier făcut bine, vita stă pusă pe sârmă următorii 15-20 de ani. 

 Fertilizarea cu gunoi. O dată la 3-4 ani aplici gunoi de grajd bine descompus, 30-40 tone la hectar (echivalent: 3-4 kg pe metru pătrat de rând). Pe suprafețe mici, distribuit cu lopata între rânduri, apoi încorporat cu arătura. Mai practic decât îngrășămintele chimice și mult mai durabil pentru sol. 

 Tăierea în uscat. Cea mai importantă operație a întregului an. Despre ea, mai jos, secțiune separată. 

 Tăierea viței de vie: bazele tehnice 

 Tăierea se face între sfârșitul lui ianuarie și jumătatea lui martie, după ce a trecut perioada de îngheț puternic și înainte ca via să intre în „plâns" (curge sevă din rănile proaspete). Pe zone reci, mai bine la sfârșit; pe zone calde, mai devreme. 

 Principiul tăierii: anual se îndepărtează 85-90% din creșterea de anul trecut. Pari mult? Da, dar dacă lași mai mult, butucul se epuizează, dă struguri mici și pleacă în declin. Dacă tai mai puțin, va da producție mare câteva luni, după care intră în „alternanță": un an mult, doi-trei ani nimic. 

 Coarde de rod și cepi 

 După tăiere, pe fiecare butuc rămân două tipuri de elemente: 

 Coardele de rod . Lăstari de un an, scurtați la 4-12 ochi (muguri). Mugurii de pe ele dau struguri în anul curent. Numărul de ochi lăsați depinde de soi: 4-6 la soiurile pentru vinuri de calitate, 8-12 la cele de masă sau pentru producție. 
 Cepii de rezervă . Lăstari scurtați drastic la 2-3 ochi. Nu dau struguri în anul curent. Din ei pornesc lăstari pe care îi vei folosi ca să formezi coardele de rod pentru anul viitor. 

 Asta e schema de bază a tăierii „cu cep și coardă", folosită în majoritatea gospodăriilor. La fiecare braț al butucului ai o coardă și un cep. La anul, coarda actuală o tai complet (după ce și-a făcut rolul), iar din lăstarii crescuți pe cepul de rezervă formezi noua coardă și noul cep. 

 Forma butucului: jumătatea evantai, cordon orizontal, ghyot 

 Sunt zeci de sisteme de conducere a viei. Trei sunt cele mai folosite la noi în gospodărie: 

 Forma în jumătate de evantai (Guyot dublu) . Două brațe pornite din butuc, fiecare cu o coardă și un cep. Simplă, productivă, perfectă pentru gospodărie. 
 Cordon orizontal bilateral . Un trunchi vertical care la 50-80 cm se desparte în două brațe orizontale, fiecare pe lungimea distanței dintre butuci. Mai complex de format, dar dă producții mari constante. 
 Guyot simplu . Un singur braț cu o coardă și un cep. Pentru butuci mai slabi sau soluri mai sărace. 

 Dacă moștenești o via deja formată, păstrează forma existentă. Schimbarea unui sistem de conducere cere 2-3 ani de tăieri speciale și pierderi de producție în acest interval. 

 Lucrările de primăvară: martie și aprilie 

 Legatul coardelor e obligatoriu înainte de dezmugurit. Coardele rămase după tăiere se îndoaie cu grijă pe prima sârmă a spalierului și se leagă în două puncte: la bază și la vârf. De ce înainte de dezmugurit? Pentru că mugurii sunt extrem de sensibili: dacă manipulezi coarda după ce au pornit, mulți cad. 

 Pentru legat folosești sfoară de in, fâșii de țesătură veche, sau, mai modern, cleștele cu bandă elastică (40-80 lei, te scapă de 80% din munca de legat). Important: legătura trebuie să fie în forma 8, nu o simplă bandă strânsă. Banda strânsă strangulează coarda când se îngroașă. 

 Arătura de primăvară se face între rânduri, la 10-12 cm adâncime, pe o bandă de 50 cm de fiecare parte a rândului. Sparge crusta, aerisește solul și încorporează gunoiul aplicat iarna. 

 Primul tratament fitosanitar se aplică imediat după dezmugurit, când lăstarii au 5-8 cm. De obicei e bazat pe cupru (zeamă bordeleză 1% sau echivalent) împotriva manei și a făinării. 

 Operațiile în verde: mai și iunie 

 Sunt lucrările care fac diferența între o vie corectă și o vie excelentă. Trec via prin patru operații în săptămânile 5-9 după dezmugurit: 

 Plivitul 

 Îndepărtarea lăstarilor nedoriți încă în stadiul moale: lăstarii crescuți direct din portaltoi (sub punctul de altoire), lăstarii fără rod care apar pe lemnul vechi, lăstarii dubli (când dintr-un mugur pornesc doi sau trei lăstari, lași doar cel mai viguros). Se face cu mâna, lăstarii se rup cu o mișcare laterală. 

 Plivit ratat = butuc dezordonat la sfârșitul verii, taieri grele la iarnă, energie consumată inutil. 30 de minute de plivit per butuc în iunie te scutesc de 2 ore de tăieri în februarie. 

 Legatul lăstarilor 

 Pe măsură ce lăstarii cresc, îi legi de sârme sau îi treci între cele două sârme paralele ale spalierului, ca să formeze un perete vegetal vertical, ordonat. Operația se repetă de 3-4 ori pe sezon, pe măsură ce vita crește. Așezarea verticală favorizează fotosinteza și aerisirea (mai puține boli). 

 Ciupitul 

 Înainte de înflorit (sfârșit de mai, început de iunie), suprimi vârfurile lăstarilor cu rod (cei care au inflorescențe). Tai vârful peste a 6-7-a frunză deasupra ultimei inflorescențe. Asta concentrează seva în floare, îmbunătățind legarea boabelor. 

 Copilitul 

 Copilii sunt lăstari secundari care pornesc din axilele frunzelor de pe lăstarii principali. La 6-7 frunze ale copilului, îl scurtezi la 4-5 frunze. Nu îi îndepărtezi total (frunzele lor hrănesc planta), dar îi limitezi să nu sufoce coroana. 

 Stropi împotriva bolilor și dăunătorilor 

 Programul de bază pentru o vie de gospodărie include 3-5 tratamente pe sezon: 

| Tratament | Moment | Vizează | | 

| 1 | Lăstari 5-8 cm (mid-april - mai) | Mană, făinare | |

| 2 | Înainte de înflorit (sfârșit mai) | Mană, făinare, putregai cenușiu | |

| 3 | După înflorit, struguri tineri | Putregai cenușiu, molia viței | |

| 4 (opțional) | Înainte de pârgă (cojirea) | Putregai cenușiu | |

| 5 (opțional, soiuri târzii) | 3-4 săptămâni înainte de cules | Putregai | |

 Atenție la termenul de pauză al fiecărui produs. Pe etichetă scrie cu câte zile înainte de recoltă se oprește stropirea. Pentru produsele moderne, e tipic 21-28 de zile. Stropi târziu = reziduuri în struguri. 

 Lucrările de vară: iulie și august 

 Cârnitul lăstarilor . Când strugurii intră în pârgă (boabele se umflă și încep să se moaie), suprimi vârfurile tuturor lăstarilor, indiferent dacă au rod sau nu. Asta direcționează seva către struguri, accelerând coacerea. Tipic: tai în zona sârmei a treia sau a patra, deasupra spalierului. 

 Normarea strugurilor (doar la soiuri de masă). Dacă vrei struguri mari, în iulie elimini 30-40% din inflorescențele pe care butucul le-a făcut. Asta concentrează producția pe restul, dând struguri mai mari și mai dulci. La soiurile pentru vin, normarea se face mai rar (doar dacă butucul e supraîncărcat). 

 Desfrunzitul parțial . La mijloc de august, scoate frunzele din jurul strugurilor (3-5 frunze de fiecare struguri), ca să primească soare și aer. Crește gradul de zahăr, scade riscul de putregai. Atenție: în zone foarte însorite, desfrunzitul prea agresiv arde boabele. 

 Recolta și lucrările de toamnă 

 Strugurii de masă se culeg eșalonat, pe măsură ce coc. Strugurii pentru vin se culeg într-o singură etapă, când zahărul a atins minimum 16-20° Brix (echivalent: 160-200 g zahăr/litru), în funcție de soi și de vinul dorit. 

 După cules: arătura de toamnă (15-20 cm), încorporarea resturilor vegetale, eventual cu o lucrare de fertilizare. Apoi via intră în repaus. 

 Greșelile clasice ale viticultorului amator 

 Tăiat prea blând „să fie pe sigur". Lăsat 30 de muguri pe butuc în loc de 15 = struguri mici, butuc obosit, alternanță în 2 ani. 
 Ratat momentul stropirii anti-mană. Mana atacă rapid pe vreme caldă și umedă; lipsa unui stropit la timpul potrivit poate compromite jumătate de recoltă. 
 Plivit nepăsător. Butuc neaerisit = mucegai garantat la primii struguri. 
 Lăsat lăstarii nelegați. Cad pe pământ, se rup la primul vânt, se infectează cu boli din sol. 
 Recoltat înainte de coacere completă. Strugurii „pe verde" dau vin acru și struguri de masă fără gust. 
 Folosit aceeași foarfecă murdară pe toți butucii. Răspândești bolile virale și bacteriene. Dezinfectează cu alcool între butuci, mai ales dacă au urme de boală. 

 Întrebări frecvente 

 Când se taie via de vie? 
 Între sfârșitul lui ianuarie și jumătatea lui martie, după ce a trecut perioada de îngheț puternic, dar înainte ca via să intre în plâns. În zone reci mai târziu, în zone calde mai devreme. 

 Câți muguri lași pe coardă? 
 4-6 muguri la soiurile pentru vinuri de calitate, 8-12 la cele de masă sau pentru producție. Total pe butuc adult: 12-25 de muguri, în funcție de vigoare. 

 De ce a luat-o butucul meu pe vale după ce am tăiat? 
 Cel mai probabil ai tăiat prea blând (prea mulți muguri lăsați = epuizare), sau ai tăiat în plin plâns (sevă pierdută pe răni). Verifică și dacă nu cumva ai înăuntru filoxeră sau alte dăunători ai rădăcinii. 

 Pot să tai via vara dacă nu am avut timp iarna? 
 Nu, tăieri în uscat de iarnă nu se mai pot face vara. Vara faci doar lucrările în verde: plivit, legat, ciupit, copilit. Tăieri reale lemnoase doar la repausul de iarnă următor. 

 De câte ori stropești via într-o vară? 
 3-5 tratamente standard într-un sezon normal. În ani umezi cu presiune mare de mană poate fi nevoie de 1-2 stropi în plus. Citește buletinul fitosanitar regional. 

 Mai pot recupera o via părăsită de 3-4 ani? 
 Da, dar nu peste noapte. Anul 1: tăieri severe, fără să te aștepți la rod. Anul 2: reformatare, începutul producției. Anul 3-4: revenire la producție normală, dacă rădăcinile sunt sănătoase. Dacă butucii sunt morți sau filoxerizați, mai bine replantezi. 

 Cum dau seama dacă strugurii sunt copți? 
 Trei semne: boabele transparente la lumină, semințele maro închis (nu verzi), pielița se desface ușor de pe pulpă. Pentru vin se folosește refractometru (200-300 lei, citește direct procentul de zahăr). 

 Care e diferența între ciupit și cârnit? 
 Ciupitul se face înainte de înflorit, scoți vârful lăstarului peste a 6-7-a frunză după ultima inflorescență. Cârnitul se face când strugurii intră în pârgă, scurtezi toți lăstarii la nivelul spalierului. 

 Mai departe 

 Tăierea viței de vie e o lucrare care diferă de la un soi la altul și de la o regiune la alta. Pentru detalii pe fiecare sistem de conducere (Guyot, cordon, cap de cireș, perete fructifer) și pentru tehnicile specifice ale soiurilor românești, există Tăierea și conducerea viței de vie , cu schițe și descrieri pas cu pas. 

 Pentru viticultorul amator care vrea un ghid complet al viei de gospodărie, de la plantare la cules și prelucrare, Îndrumătorul viticultorului amator și Via familială sunt referințele clasice în limba română. 

 Articol revizuit și extins în mai 2026, păstrând materialul original.

---

### Cand se altoiesc pomii si cum alegem altoiul si portaltoiul
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cand-se-altoiesc-pomii/*

Perioade de altoire 
Ca regula generala, altoirea pomilor fructiferi se face in două perioade pe parcursul unui an: primavara (martie-mai) si vara-toamna (iulie-septembrie)
 Altoirea in teren 

 Altoirea in sera 

 Cum alegem altoiul si portaltoiul 
 Altoirea pomilor fructiferi 
 In pomicultura altoirea are drept scop schimbarea sortimentului sau inmultirea pomilor. 
 De regula, portaltoii sunt cei care imprima vigoare pomilor, suporta diferite tipuri de sol, au rezistenta la ger si seceta. Pe acesti portaltoi puteti aplica altoi dintr-un soi pe care vi-l doriti in gradina. 
 Exista o diversitate de portaltoi, unii obtinuti prin selectie (folositi in pepiniere) altii obtinuti din samanta (franc) sau drajoni. Cei mai la-ndemana portaloi sunt cei care cresc spontan: corcodus, mar padureÈ›, par padureÈ›, visin, prun. 
 Pont: Alegeti portaloi cu grosimi de 1,5 - 5 cm, daca portaltoiul este mai gros exista risc de eșec deoarece calusarea (vindecarea) zonei altoite se face mai greu si creste riscul aparitiei bolilor. 
 Pentru a fi siguri de reusita altoirii trebuie sa folositi altoi si portaltoi din aceeasi specie sau acelasi gen. 
 Exemplu: Malus - genul si silvestris - specia 
 Fiecarei specii de pomi ii corespunde un anumit tip de portaltoi, iata cateva exemple in tabelul de mai jos: 

 Pont:  E bine ca portaltoiul sa fie cat mai tanar (2-4 ani) iar cand grosimea de altoit este de 1,5 - 2,5 cm se face altoirea pentru a avea o rata mai mare de succes, in special la cireÈ™. 

 Altoirea vitei de vie 
 Vița de vie se altoieste „în uscat'' primavara devreme (sfârșit de februarie - început de martie). Aceasta metoda este utilizata de viticultori pentru a schimba sortimentul sau pentru a obtine butuci de viță vigurosi si rezistenți la filoxera pe care vor altoi un soi cunoscut. 
 Portaltoii utilizati pentru altoirea vitei de vie sunt: 

 Portaltoi din viță de vie americana obtinuți prin selectii 
 HPD (hibrid producator direct), de care sunt pline curtile si gradinile din care se face tradiționala căpșunică. 

Bine ar fi sa fie inlocuite (prin altoire) cu vițe nobile.
 Grosimea portaltoilor este de 2,5 - 5 cm. 

 Altoirea speciilor ornamentale 
 La speciile ornamentale, majoritatea altoirilor se fac in teren, pentru speciile mai sensibile din punctul de vedere al prinderii la altoire, altoirile se fac in sera, cel mai frecvent pe puieti portaltoi inradacinati, plantati in ghivece. 
 Se mai poate face altoirea si pe puieti cu radacini nude, butasi de ramura sau fragmente de radacina, care, ulterior altoirii se planteaza 
 Sper sa va fie  de folos informatiile despre perioadele de altoire, cititi si articolul despre altoiri si va urez spor la ... altoit! 
 Cele mai vandute carti despre pomicultura : 

 Autor: Diana Chetreanu 
           Inginer horticultor 

 Pe lângă altoire, lucrările sezoniere de vară contează la fel de mult pentru sănătatea pomilor. Ciupitul și plivitul în verde sunt explicate într-un articol separat. La via de vie, tehnica de altoire e doar o parte din ciclu, iar tăierea viței de vie și restul lucrărilor anuale sunt acoperite într-un ghid complet. 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Altoirea pe intelesul tuturor 
 Lucrarile de taiere de la A la Z

---

### Asocierea legumelor in gradina, recomandarile specialistului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/asocierea-legumelor/*

Ca sa "modelati"o gradina asociata trebuie sa planificati cu grija fiecare strat in parte.
De aceea este bine sa intocmiti un plan pe hartie care sa cuprinda numarul de straturi, numarul de plante necesare, talia plantelor (functie de talia plantelor  puteti planifica un rand sau mai multe), plante companion (trebuie sa stiti ce plante semanati de-o parte si de alta a unui rand de tomate spre exemplu. Ambele trebuie sa fie bune companioane pentru rosii dar si pentru plantele din randul urmator). 

 Avantajele asocierii legumelor in gradina: 

 Gradina este vesnic verde 
 Nu sunt necesare lucrari ale solului complicate respectiv sapare ci doar zgarierea la suprafata cu un cultivator cat sa aerati solul. 
 Plantele din cultura asociata traiesc in simbioza si pot fi bariera una pentru cealalta in calea daunatorilor. 
 La sfarsitul perioadei de vegetatie, unele plante din cultura devin ingrasaminte verzi. 

 Asa cum intre oameni exista atractie si antipatie  si intre plante exista simbioza sau repulsie.
 Modalitatea aceasta de interrelationare a plantelor = alelopatie. 
 Atentie: 

 Atunci cand faceti rotatia culturilor e bine sa alegeti vecini adecvati astfel incat plantele sa nu se streseze reciproc ci sa-si permita o crestere sanatoasa. 
 Trebuie sa stiti ca plantele aromatice sunt considerate "doctorii"gradinii fiindca ele contribuie la protejarea celorlalte plante, fiind bariera in calea multor daunatori. 
 Monocultura stimuleaza an de an dezvoltarea unor bacterii si ciuperci daunatoare dar in cazul culturilor asociate se "lovesc"de o alta planta pe care nu o pot invada. 

 Culturi asociate pentru ardei 

 Asociere favorabila: castraveti, ceapa, dovleac, dovlecei, mazare, morcov, patrunjel, praz, rosii, rozmarin, sfecla, usturoi, leustean, busuioc, maghiran, oregano. 
 Asociere nefavorabila: conopida, broccoli, fasole, guile, varza. 

 Ardeii iuti contin o substanta care previne aparitia Fuzariumului. Ceaiul de ardei se poate folosi ca insecticid (vezi articolul cu metode bio de combatere). 

 Culturi asociate pentru castraveti 

 Asociere favorabila: telina, varza, fasole urcatoare, salata, ceapa, cartof timpuriu, ardei, broccoli, mazare, morcov, sfecla, usturoi, cimbru, limba mielului, fenicul, marar, galbenele. 
 Asociere nefavorabila: hrean, pepene, tomate, salvie, spanac 

 Condurasii si ridichile resping daunatorii de pe castraveti 

 Culturi asociate pentru dovleac 

 Asociere favorabila: mazare, salata, ridichi, fasole, hrisca, petunia 
 Asociere nefavorabila: cartof, varza. 

 Dovleacul atrage insecte  benefice. 

 Culturi asociate pentru fasole urcatoare 

 Asociere favorabila: castravete, salata, spanac, morcov, porumb dulce, varza, conopida 
 Asociere nefavorabila: usturoi, ceapa, praz, mazare, tomate, salvie 

 Culturi asociate pentru fasole pitica 

 Asociere favorabila: castravete, capsuni, sfecla, morcov, cimbru 
 Asociere nefavorabila: fenicul, ceapa, usturoi., tomate, salvie 

 Fasolea respinge gandacul din Colorado din cultura de cartofi si vinete, cimbrul alunga purecii fasolei.Ridichea se dezvolta foarte bine la baza fasolei. 

 Culturi asociate pentru leustean 

 Asociere favorabila: toate plantele, este un asociat excelent 
 Asociere nefavorabila: rubarba 

 Leusteanul este cel mai bun asociat, atrage insecte utile. 

 Culturi asociate pentru marar 

 Asociere favorabila: broccoli, castraveti, ceapa, coriandru, conopida, fasole, gulie, morcov, tomate, varza, salvie. 
 Asociere nefavorabila: chimen 

 Florile mararului atrag insect pradatoare, albine, viespi si respinge afidele, acarienii, gandacii dovlecilor, fluturii verzei, protejaza morcovul. 

 Culturi asociate pentru morcov 

 Asociere favorabila: usturoi, marar, varza, arpagic, andive, ceapa, praz, mazare, salata, sfecla, tomate, ardei, castraveti, cartof, rozmarin, salvie 
 Asociere nefavorabila: anason, menta, telina, pastarnac. 

 Morcovul inflorit atrage insecte pradatoare, alunga musca cepei iar ceapa alunga musca morcovului. Combinatia morcov+ rozmarin+ salvie tine mustele daunatoare la distanta. 

 Culturi asociate pentru pastarnac 

 Asociere favorabila: ardei, cartof, fasole, tomate, usturoi, ridichi, mazare. 
 Asociere nefavorabila: morcov, telina, chimen 

 Florile de pastarnac atrag insecte  utile. 

 Culturi asociate pentru patrunjel 

 Asociere favorabila: ardei, porumb dulce, tomate, sfecla, varza, mazare, asparagus 
 Asociere nefavorabila: morcov, telina, chimen, menta, salata, usturoi 

 Atrage insecte utile. 

 Culturi asociate pentru rosii 

 Asociere favorabila: morcov, telina, spanac, ceapa, praz, salata, sparanghel, galbenele, menta, oregano, petunia, salvie, muscate, craite, condurasi, limba mielului. 
 Asociere nefavorabila:  sfecla, varza rosie, fenicul, mazare, rozmarin, cartofi, gulioare, capsuni, castraveti, conopida, fasole. 

 Tomatele alunga gandacul de asparagus. Petuniile si muscatele atrag afidele purtatoare de virusuri ce ataca tomatele. Condurasii atrag insecte pradatoare, resping musculita alba. 

 Culturi asociate pentru salata 

 Asociere favorabila: marar, sfecla rosie, limba mielului, cartravete,varza, gulie, spanac, fasole, ridichi, tomate, sparanghel, craite, ceapa, morcov, capsuni. 
 Asociere nefavorabila: telina, creson, patrunjel, broccoli. 

 Culturi asociate pentru telina 

 Asociere favorabila: varza, spanac, fasole, praz, mazare, tomate, conopida, marar, castraveti, cartof, usturoi, flori cosmos, margarete 
 Asociere nefavorabila: morcov, pastarnac, patrunjel, salata 

 Telina respinge fluturii verzei. 

 Culturi asociate pentru vinete 

 Asociere favorabila: anghinare, ardei, cimbrisor, ceapa, arpagic, fasole, mazare, menta, praz, tomate, motul curcanului, craite, tarhon 

 Arpagicul indeparteaza afidele iar trifoiul este un excelent ingrasamant verde pentru vinete. 

 Culturi asociate pentru busuioc 

 Asociere favorabila: tomate, sparanghel, patrunjel, anason, galbenele, musetel, oregano, petunia, patrunjel, craite, varza, fasole 
 Asociere nefavorabila: salvie 

 Anasonul si musetelul cresc calitatea uleiului esential de busuioc. Busuiocul atrage fluturi si respinge gandacul de asparagus, tantari,muste. 

 Culturi asociate pentru cimbru 

 Asociere favorabila: fasole, ceapa, castraveti, cartof. 

 Alunga purecii fasolei. 
 Sper ca v-au fost de folos sfaturile mele. Spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti despre cultivarea legumelor: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Rotatia culturilor in gradinile de legume 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Cum să scapi de rozătoare, cartite sau păsări fara otravuri sau capcane
*URL: https://www.cartiagricole.ro/combate-cartite-rozatoare-pasari/*

Combaterea Soarecilor 
 Șoarecii... că-s de câmp, că-s de pădure, un lucru e stiut: Sunt inamicii livezilor si devoratori inversunati ai culturilor. 
 Acestia sapa galerii si ataca in mod special radacinile si partea inferioara a tulpinii pomilor si arbustilor fructiferi, in special mar. Roade radacinile de sfecla, morcov, păpădie, cicoare dar este un mare amator de tuberculi, mai ales cei de cartof. 

 Ce-i de facut pentru combaterea soarecilor? 
 Bine ar fi sa aveti o pisica pe langa casa. 
 Atentie mare cu otravurile!!!... mai ales daca aveti si alte animale prin bătătură! 
 Apelati la substante repelente (pe care le gasiti in magazinele fitosanitare), la capcane (atentie pe unde le montati sa nu-și vâre vreun câine botul prin ele ) 
 Exista azi tot felul de aparate cu ultrasunete care indeparteaza rozatoarele. Astfel de metode sunt eficiente si in livezi sau camp (exista aparate care pot acoperi pana la 700 m ²). Nu sunt de acord cu combaterea agresiva  cu substante care pot pune in pericol viata altor animale care nu sunt daunatoare. 
 In fitofarmacii gasiti tot felul de produse ecologice de tip granule, praf, solutii anti-cârtițe, rozatoare, reptile care alunga aceste vietuitoare din gradini si din culturi fara a le decima si fara a pune viata altor animale in  pericol. 
 Aceste substante functioneaza ca niste bariere olfactive foarte deranjante pentru animalele pe care le vizam  si dorim sa le indepartam din curtile si gradinile noastre. 

 Combaterea Cârtițelor 
 Mamifer mic cu blana lucioasa care sapa galerii si ne lasa musuroaie tipice in gazon. 
 Este ea, oare, daunatoare? 
 Ei bine, acest mic animaluÈ› dragalaÈ™ daca apare in gradina voastra inseamna ca sunteti norocosi si posesorii unei gradini in stare buna!!! 
 Cârtița prefera solurile bogate in materie organica, bine afanate si care adapostesc colonii intregi de râme cu care se hraneste. Își face aparitia in intervalul mai- septembrie si chiar daca se hraneste cu râme  (care ajuta la descompunerea materiei orgnice si la aerarea solului ) se mai hraneste si cu o serie de larve de paraziti ce traisec in sol (viermi, coleoptere ). In plus, prin saparea galeriilor, nu face altceva decat sa va imbunatateasca drenajul unui sol prea umed sau pur si simplu  afâneaza solul fara a va ataca plantele din cultura sau stratul de flori in mod direct. 

 Ce nu ne place la ea? 
 Acele musuroaie inestetice rasarite pe gazonul proaspat amenajat, pe alei sau chiar in mijlocul brazdei din gradina. 
 Cu toate acestea, nu se justifica a fi catalogata drept animal dăunător. 

 Cum putem scapa de cartita? 
 Prin metode bio. Nu sunt de acord cu tot felul de capcane, inele si alte mecanisme care se monteaza in galeriile sapate de cârtițe pentru a le omorî. 
 Exista metode moderne de indepartare a lor: pastile repelente, cârpe imbibate in petrol sau terebentina. In lipsa terebentinei (care este obtinuta din conifere ) puteti introduce cetina de brad in galerii, cârtița nu suporta mirosul de brad. Puteti incerca si cu flori de lavanda dar cel mai eficient este uleiul de ricin sau granulele de ricin. Acestea se introduc in galerie si se uda un pic locul sau se poate face solutie din ulei de ricin si apa in parti egale. 
 Totdeauna lasati o iesire din galerie neastupata sau tratata cu vreun repelent pentru a le da posibilitatea sa fuga din gradina, altfel raman blocate in gradina. 
 Repetati tratamentul de mai multe ori pentru a fi siguri de reusita. 
 Plante precum Fritillaria imperialis tine cârtițele departe si sa nu uitam aparatele cu ultrasunete care le pun pe fuga. 

 Combatera Iepurilor 
 Iepurii de câmp rod scoarța pomilor si arbustilor fructiferi, ataca plantele abia răsărite, fragile, face ravagii in cultura de salata si morcov. 
 Soluția de ardei iute îi ține la distanta pe urecheați. Puteti sa ungeti trunchiul pomilor cu balegar descompus sau sa imprastiati granule de naftalina sau chiar par de câine pe post de bariera olfactiva. 
 In livezi, împotriva rozatoarelor si iepurilor, puteti face un gard protector din sârma deasa in jurul fiecarui pom sau puteti confectiona mansoane din peturi din plastic. Luati peturi de 2 l pe care le taiati la ambele capete obtinand un cilindru. Acest cilindru il introduceti pe varga pomului si-l fixati la baza trunchiului. Puteti pune chiar 2-3 cilindri care sa acopere 50 cm de trunchi. La  țara oamenii folosesc solutia de var impotriva rozatoarelor. 

 Pasarile 
 Păsările distrug insectele daunatoare dar prezinta dezavantajul ca ataca fructele mici si ca fac mizerie exact unde nu trebuie. 
 Rândunelele, lăstunii, pițigoii va ciugulesc fructele dar sunt ajutoare de nadejde in gradina fiindca se hranesc cu seminte de buruieni, cu insecte, larve si chiar cu limacsi. 
 Daca aveti pasari de prada nocturne (bufnite, cucuvele ) in gradina, protejati-le. Va scapa de șoareci, șobolani. 
 Si aricii sunt salvatorii gradinii, ei hranindu-se cu soareci, melci si alte vietuitoare mici dar daunatoare pentru gradini. 

 Combaterea pasarilor 
 Rezultate eficiente pentru indepartarea pasarilor sunt clasicele sperietori confectionate din cârpe viu colorate si obiecte stralucitoare ca: CD-uri vechi, bucati de metal stralucitor, paiete, etc. 
 Puneți-le apa in doline din loc in loc si seminte, astfel nu se mai ating de culturi. Ca protectie impotriva pasarilor puteti folosi plase speciale cu care acoperiti culturile sau pomii. 
 Exista la firmele de specialitate tot felul de solutii, prafuri cu care se indeparteaza pasarile din gospodarie precum: vrăbii, porumbei, guguștiuci, ciori, grauri. 
 Aceste substante prafoase se amesteca cu apa si se obtine o solutie care se aplica cu vermorelul. Pe locul aplicat se formeaza o bariera olfactiva care indeparteaza pasarile. 
 Se aplica pe burlanele caselor, pe pavaj, pergole, foisoare, mobilier si chiar pe culturi. 
 Cereti sfatul unui consultant de specialitate care sa va prezinte mai multe solutii de indepartare a acestor vietuitoare fara a le face rau. 

 Dispozitiv pentru indepartarea pasarilor ce imita sunetele pradatorilor naturali: 

 Limacsii, sau melcii fara cochilie 
 Limaxul sau melcul fara cochilie, poate atinge 20 cm in lungime. Are corpul vâscos si seamana perfect cu cel al unui melc doar ca nu are cochilie. Acesta se adaposteste pe timpul zilei in locuri umede si devine activ noaptea cand ataca culturile de varza, salata, cartofi, flori iar pe timpul iernii se hraneste cu radacini. 
 Îi recunoasteti prezenta dupa dâra vascoasa ce devine stralucitoare cand se usuca. 

 Ce-i de facut pentru indepartarea limacsilor? 
 Pai, in primul rand sa eliminati din gradina toate acele resturi lasate in gramada, intre brazde sa putrezeasca. Limacsii se ascund in aceste „adăposturi" și-și depun ouăle. 
 Daca aveti broscute in gradina, acestea vor fi mari amatoare de limacsi. 
 Cenușa sau nisipul presarate intre straturile de flori/legume ii tine departe pe lipiciosi. 
 Un truc cu care domnii sigur, nu vor fi de acord!! Berea le vine de hac limacsilor . Puneti bere rasuflata in farfurii sau cutii de conserva ingropate la nivelul solului, undeva, la marginea gradinii. Vor fi atrasi si se vor îneca. 
 Se mai pot face bariere din plase de sarma cu ochiuri mici care sa inconjoare straturile din gradina si sa fie ingropata 5 cm in sol. 
 Solutii profesionale chimice sau bio gasiti in fitofarmacii. Voi alegeti. 
 Sper ca v-am fost de folos si va urez spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Daunatori si Agenti Patogeni in Gradina - Editia a 2-a 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Sfatul horticultorului: combate organic daunatorii plantelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/combatere-bio/*

In domeniul protectiei biologice a plantelor s-au facut mari progrese in special la culturile legumicole in spatii protejate. 
 Cu toate acestea trebuie sa admitem ca protectia fitosanitara bio nu se poate realiza la toate culturile si nu se pot combate prin acest mod toti daunatorii si toate bolile. 
 Exista o serie de factori care limiteaza eficienta acestor tratamente, cum sunt cei climatici: temperatura, umiditatea, lumina. 
 Daca in spatiile protejate acesti factori se pot dirija, in camp acestia nu pot fi controlati iar combaterea bio se realizeaza mai greu, cu rezultate nu intotdeauna satisfacatoare si cu costuri mari. 
 Desi combaterea bio este mai scumpa decat cea chimica, ea prezinta avantajul ca evita poluarea mediului si remanenta in plante. 
 Combaterea biologica utilizeaza substante (feromoni, atractanti, repelenti, etc) si diferite organisme vii pentru distrugerea daunatorilor si agentilor patogeni reducand atacul acestora in culturile legumicole si nu numai . 

 Combaterea daunatorilor prin mijloace fitoterapeutice 
 Plantele mature utilizate in astfel de tratamente sunt mai concentrate in substante utile dar si extragerea acestora se face mai greu. 
 Se recomanda decoctul si macerarea ca procedee de extractie. 
 Pentru macerarea la rece se recomanda utilizarea apei caldute iar mentinerea maceratului sa se faca undeva, la soare, la peste 40 º C. 
 Pentru a obtine un macerat mai concentrat si pentru a scurta perioada de macerare, se poate adauga alcool 2%. 
 Cu cat planta utilizata este mai bine maruntita, cu atat extractia compusilor este mai complexa. Produsele fitoterapeutice se aplica pe timp racoros, de preferat seara . Prepararea solutiilor se face in cantitati care vor fi utilizate la cel mult 2 tratamente, perioada de pastrare fiind foarte scurta si bine ar fi sa se faca intr-un loc racoros, poate chiar la frigider. 
 Nu aplicati 2 tratamente consecutive ci alternati cu alte tratamente pentru a evita rezistenta bolilor/daunatorilor la substantele aplicate, altfel produsele devin  ineficiente pe viitor! 

 Iata cateva retete fitoterapeutice: 
 Pelin - 300 g material vegetal + 10 l apa. Se aplica pe plante nediluat si este utilizat ca insecticid repelent pentru acarieni si gandacul din Colorado. 
 Siminoc (Helichrysum arenarium) - 100 g planta la 5 l apa. Se utilizeaza nediluata la tratarea semntelor  (se scufunda cel putin 2 ore) sau aplicata pe plante, combate bacteriozele, infectiile produse de Mozaic si Stolbur. 
 Otetar (Rhus Typhina) extract alcoolic nediluat folosit ca insecticid. 
 Tutun (Nicotiana rustica) - 200 g planta + 1 l apa fiebinte se macereaza 24 ore, se filtreaza si se dilueaza cu 9 l apa in care se adauga 50 g sapun de casa si 100 ml spirt 2%. Se aplica pe plante contra larvelor, omizilor si gandacului din Colorado. 
 Foi de ceapa - panaceu universal in terapia bio. Poti scapa de pureci, viermi sarma, coropisnita, gandacul din Colorado si alte goange. Pentru asta se face un preparat dintr-o parte foi de ceapa si 2 parti apa calda.Se lasa la mecerat cam o saptamana apoi, diluata de 2 ori Solutia se administreaza pe plante. Pentru un efect mai puternic se adauga o lingura - doua de sapun de casa ras. Tot din foi de ceapa, cam o mana, peste care turnam 1,5 l apa fiarta si fierbem cam 5-7 minute. Se lasa sa se raceasca prêt de 2 ceasuri, strecuram fiertura si pulverizam pe plantele blegite. 
 Tatataneasa - 700 g planta maruntita + 10 l apa clocotita si se lasa la macerat 1 zi. Se strecoara si se adauga 50 ml albastru de metilen. Se stropeste la fiecare 2 saptamani. Combate afidele, fitoftora si putrezirea fructelor. 
 Afidele sunt cei mai de temut daunatori . Ataca numeroase plante inclusiv cele legumicole si ce este mai rau ca transmit viroze, boli ce nu pot fi tratate la plante. Pentru a scapa de acestia, se fac tratamente cu solutii macerat din coada calului, tataneasa, rostopasca, urzica, pelin dar si utilizarea de entomofagi . 
 Tratamente cu cenusa sau praf de tuf vulcanic irita insectele si limacsii (melci). 
 In fitofarmacii gasiti gasiti Deffort sau Alteen neem destinate agriculturii bio. 
 Usturoiul este un excelent antimicotic, in special pentru fitoftora. Se pun intr-un borcan 500 g usturoi necuratat, tocat marunt si se acopera cu apa. Se lasa 5 zile la macerat  la intuneric. Se strecoara si se pastreaza in sticle de culoare inchisa. Se prepara solutie din 60 ml macerat + 10 l apa statuta + 2-3 linguri de sapun de casa. 
 Ardei iute (infuzie)  - 10-20 bucati se oparesc in apa fiarta si se lasa la infuzat 24 ore, se filtreaza si se aplica pe plante pentru combaterea gandacului din Colorado. 
 Gandacul din Colorado - se culeg manual de pe frunzele de solanacee si se pun intr-un borcan cu apa ( cam 10 l). Se lasa la macerat 4-5 zile obtinandu-se o solutie concentrata impotriva "fratilor". Dilutia se face functie de marimea atacului cu 1, 2 sau 3 pahare de solutie concentrata la 1l apa. 
 Frunze si coji de nuca - 2 kg de material vegetal + 10 l apa se pun la soare 2-3 zile. Se strecoara si se utilizeaza ca atare in combaterea de coleoptere si mai ales gandacul din Colorado. 

 Combaterea microbiologica a daunatorilor 
 Presupune folosirea de microorganisme (virusuri, bacterii, fungi) pentru distrugerea daunatorilor, bolilor si buruienilor. 

 Exemple de combatere microbiologica: 
 Bacillus thuringensis ataca larve, omizi de lepidoptere (fluturi) dar si gandacul din Colorado 
 Ciuperca Metarrhizium anisopliae combate gargarita polifaga (Otiorrhynchus). Se comercializeaza sub denumirea BIO 1020. 
 Verticillium lecanii combate afidele si musculita alba ( Trialeurodes vaporariorum). La fel Entomophora care combate si tripsii. 
 Combaterea ciupercilor din genul Rhizoctoria si Sclerotium cu preparate obtinute din Trichoderma viridae sau Trichoderma harzianum . 
 Specia Gliocladium ataca sporii ciupercii Sclerotinia (boala la castraveti). 
 Fainarea la castraveti se combate cu genul Aphonocladium . 

 Combaterea daunatorilor prin metode bio 
 Combaterea daunatorilor prin utilizarea de entomofagi este o metoda biologica ce a dat rezultate bune. Pradatorii fac parte din mai multe ordine de insecte, acarieni si acestia distrug larvele sau insectele adulte daunatoare, hranindu-se cu ele. 

 Exemple de combatere bio: 
 Trichogramma evanescens combate buha semanaturilor  (Mamestra brassicae) daunator al cruciferelor (varza). Aceasta viespe combate cu succes sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis), insecta polifaga ce ataca atat plantele cultivate (porumb, sorg, floarea soarelui, canepa, hamei) cat si plante din flora spontana (costrei, pelinarita). Viespea paraziteaza ouale de sfredelitor in mod natural si pentru inmultirea ei in masa se utilizeaza ca gazda oua de molia cerealelor. Aceste oua sunt introduse in niste capsule de Ø = 20 mm confectionate din celuloza si amidon. O capsula contine 500 oua. Se recomanda administrarea a 200 capsule/ha. 
 Phytoseilus persimilis combate paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) care ataca ardeii, castravetii. 
 Eucarsia formosa combate musculita alba  (Trialeurodes vaporariorum) ce ataca diferite culturi 
 Necesarul de acarieni rapitori la 1000 m² de cultura este de 4000 - 5000 adulti. 
 Aveti grija la combaterea bolilor si afidelor sa nu folositi substante care au efect negativ asupra acestor acarieni utili. 
 Afidele se combat cu preparate pe baza de Pirimicarb iar putregaiul cu Dichlofluanid iar fainarea cu Triforine . 
 Amblyseius cucumensis combate tripsii din cultura. 
 Combaterea musculitei miniere (Liriomyza bryoniae) cu microviespi din genul Dacnusa si Digliphus . Sunt entomofagi naturali si nu necesita inmultirea lor. Sunt necesari 1-2 indivizi / m² cateva saptamani la rand. Se pot procura de la firme specializate. 
 Combaterea afidelor cu pradatori ai genului Chrysopa . Se asigura un raport intre pradator si daunator de 1: 10. Se administreaza prin aplicarea in cultura de bucati de tifon pe care se gasesc ouale pradatorului sau se poate face suspensie cu apa + oua si se administreaza cu vermorelul cu o duza cu orificiul de 1,5 mm. 
 Sper ca v-au fost de folos sfaturile mele si spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru gradinari: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio 
 Fructe si Legume Bio Numai cu Tratamente Naturiste

---

### Cum plantezi corect pomii fructiferi, 10 reguli esentiale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/plantare-pomi/*

Pentru a putea planta corect un pom sau un arbust fructifer trebuie sa respectati cateva reguli minime pe care am sa vi le descriu in articolul de fata. 

 Trebuie sa stiti ca perioadele de plantare sunt: primavara devreme, toamna tarziu inainte ca pamantul sa inghete si iarna, atunci cand solul nu este acoperit de zapada, nu este inghetat si temperaturile sunt de cel putin 2-3 º C. 
 Cel mai bine este sa plantati pomii toamna fiindca atunci au suficienta rezerva pentru apa, orele de frig la care sunt expusi determina fructificarea in anul urmator daca pomul este in varsta de 2-3 ani (nu va imaginati ca o sa aveti cine stie ce productie!!! ), in plus faptul ca este expus la temperaturi joase, caleste pomul iar primavara veti fi siguri daca pomul s-a prins sau nu si daca trebuie inlocuit. 
 Pentru plantarea pomilor aveti nevoie de: 

 unul sau mai multi pomi 
 respectiv arbusti fructiferi 
 gunoi de grajd bine fermentat 
 tutori de sustinere 
 cazma 
 foarfeca de taiat pomii 
 galeata 
 manusi 
 outfitul de gradina 

 ...si multa voie buna 

 1. Alegerea materialului saditor 
Trebuie sa fie foarte riguroasa si in concordanta cu conditiile pedo-climatice pe care le are regiunea din care provine gospodaria/ferma/livada. Pomii se vor achizitiona din toamna, din pepiniere sau de la furnizori conscrati care pot garanta autenticitatea, calitatea si sanatatea pomului.
 Atentie la transportul pomilor catre gospodarie!!! Radacinile se vor proteja de contactul cu aerul, de cadura, de curenti, pentru a nu se deshidrata. 
 Pentru pastrare pe o perioada  mai mare, pomii se vor stratifica in santuri adanci de 30 - 40 cm si late de 50 cm. In aceste santuri, pomii se vor aseza inclinat, in legaturi si cu eticheta la vedere. Peste radacini si 30 cm din tulpina se asterne nisip sau pamant bine maruntit. 

 2. Alegerea locului unde dorim sa plantam pomul 
 Daca aveti in plan sa plantati mai multi pomi aveti grija sa curatati terenul de vegetatie, pietre, sa defrisati resturile de radacini ramase de la pomii vechi. Trasati, apoi, sirul de-a lungul caruia doriti sa plantati pomii cu sfoara si cu picheti. Marcati fiecare groapa (atentie la distantele de plantare sa fie de min. 3,5 m intre pomi pe rand !!!) cu cate un pichet. 

 3. Saparea gropilor 
 Pentru arbusti gropile trebuie sa aiba dimensiunea de 30  x 30 x 30 cm iar pentru pomi 60 x 60 x 60 cm. 
 E bine sa sapati gropile cu cel putin 2 saptamani inainte de plantare pentru a activa microflora din sol si aerarea pamantului. 
 Atunci cand sapati gropile e foarte important cum  musuroiti pamantul rezultat din sapatura. Primii 30 cm se aseaza in musuroi pe partea dreapta a gropii si urmatorii 30 cm de pamant scos se musuroieste pe partea stanga. De aceasta asezare a straturilor de pamant se va tine cont la umplerea gropilor la plantare. Ideea e ca pamantul cel mai fertil sa se gaseasca in zona radacinilor pomului. 

 4. Fasonarea radacinilor 
 Are drept scop eliminarea portiunilor de radacina rupte, uscate, mucegaite dar totodata prin scurtarea cu 1/3 a radacinilor, se reinnoiesc sectiunile. Radacinile mai groase de 3-4 mm se fasoneaza scurt iar daca acestea sunt ranite, fasonarea se face imediat deasupra ranii. 

 5. Mocirlirea radacinilor 
 Consta in scufundarea radacinilor fasonate intr-un amestec de balega proaspata, pamant si apa. Daca nu aveti balega faceti mocirla doar din pamant si apa avand grija sa aiba consistent unei smantani. Acest amestec stimuleaza aparitia de noi radacini si ajuta la vindecarea ranilor. 

 6. Fertilizarea la plantare 
 Este esential sa aplicati ingrasamant la groapa. In stratul provenit de la suprafata  ( primii 30 cm musuroiti in partea dreapta ) se amesteca 10-15 kg de gunoi de grajd bine putrezit si cate 50 g de superfosfat si sare potasica, fiecare. 
 Eu prefer un fertilizant complex de tip Osmocote. 

 7. Plantarea propriu-zisa 
 Pomul se asaza in groapa in asa fel incat punctual de altoire sa ramana deasupra nivelului solului. Pe fundul gropii se arunca 15- 20 cm pamant reavan din stratul inferior pe care se vor sprijini radacinile pomului. Se arunca, apoi, pamant din cel amestecat cu ingrasaminte introducandu-se cu degetele printre radacini. Dupa ce radacinile au fost complet acoperite, se scutura usor pomul pentru ca pamantul sa patrunda bine intre radacini. 
 Se face primul calcat, adica se taseaza solul in jurul tulpinii cu piciorul. Se adauga o galeata de apa, se trage apoi tot pamantul in groapa pana la nivelul superior al acesteia si se executa al doilea calcat. 
 Daca aeste cazul se mai adauga mranita ( 5 kg ), se taseaza iar solul si se face un musuroi larg in jurul trunchiului pentru a proteja radacinile de ger. Cu restul pamantului se face o copca in jurul pomului. 

 8. Udarea la plantare 
 In copca se toarna 1-2 galeti de apa care va drena granulele de pamant intre radacinile pomului si va elibera aerul prevenind aparitia mucegaiului. 
 Dupa ce apa a patruns in sol, se trage tot pamantul in jurul pomului sub forma de musuroi spre a proteja pomul de inghet. 

 9. Tutorarea 
 Fiecare pom are nevoie de un tutore pentru ca acesta sa creasca drept, sa nu fie indoit de vant, zapada. 
 Asezati cate un tutore in dreptul fiecarui pom si legati in forma de 8 pomul de tutore cu rafie, sfoara sau chiar o curea din piele mai veche. 

 10. Fasonarea coroanei 
 Primavara devreme  (sfarsit de februarie - inceput de martie) se fac taieri de formare a coroanei. Axul se scurteaza la 60-80 cm si se lasa 3 lastari in varf care au o pozitie de 120 º intre ei. Va rezulta un pom cu coroana in forma de vas. 
 Daca preferati alt tip de forma de coroana atunci aplicati taierile specifice formei pe care o doriti. 
 Pentru zonele unde exista pericolul de atac al iepurilor sau rozatoarelor va sugerez sa luati peturi din plastic pe care sa le taiati la ambele capete obtinand un cilindru. Introduceti acest cilindru sau mai multi pe axul pomului si "imbracand" tulpina pomului.Puteti folosi si substante repelente care se aplica cu pensula pe trunchiul pomilor. 
 Distantele de plantare sunt de 3,5 - 4,5 m minim intre randuri si intre pomi pe rand pentru a asigura spatiul de lumina necesar. Pentru nuci sunt necesari 8 m distante de plantare. 
 Tineti cont de zonarea speciilor  functie de pretentiile fiecarei specii pentru lumina, caldura, rezistenta la geruri, variatii mari de temperatura sau accidente climatice.Nu se recomanda plantarea in vai inguste, cu curenti de aer puternici, in zone cu ingheturi tarzii de primavara frecvente. 
 Mar, par, gutui, prun, cires, visin se cultiva in zona dealurilor subcarpatice iar in zonele calde de campie, cais, piersic, migdal, smochin dar si celelalte specii din zona colinara cu amendamentul ca toate speciile  sa fie plantate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica. 
 De asemenea se recomanda folosirea a cel putin 2-3 soiuri din aceeasi specie  pentru o mai buna polenizare chiar daca s-au creat soiuri autocompatibile. 

 Cum trebuie sa arate un pom cand il achizitionam? 

 Sa aiba 1-2 ani si o inaltime de peste 1 m 
 Radacinile principale sa aiba cel putin 30 cm, sa fie sanatoase, fara rani 
 Tulpina si radacina nu trebuie sa fie deshidratate 
 In cazul pomilor de 2-3 ani, coroana este déjà formata. 

 Sper ca sfaturile mele sa va fie utile si spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Cele mai recente carti pentru pomicultori 

 Pomul plantat corect intră în plin pe rod după 3-5 ani, dar are nevoie de îngrijire constantă. Pentru lucrările sezoniere de vară, vezi ghidul nostru despre tăierile în verde la pomi , care arată ce faci de la jumătatea lui iunie până la sfârșit de iulie. 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Pomii fructiferi. Lucrarile de infiintare si intretinere a plantatiilor 
 Lucrarile de taiere de la A la Z 
 Taierile de formare si intretinere pentru pomi si arbusti fructiferi si ornamentali

---

### Cum pastrezi umiditatea optima in sol - sfaturile horticultorului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/umiditate-sol/*

In ultimii ani, conditiile climatice din tara noatra s-au modificat foarte mult. Aproape ca cele 4 anotimpuri s-au redus la 2. Exista ani cu ierni foarte secetoase si cu geruri puternice, precipitatiile sunt putine si distribuite inegal de-a lungul anului, astfel ca avem perioade cu ploi abundente intr-un timp foarte scurt ce duc la inundatii ca mai apoi sa ne trezim cu perioade mari lipsite de ploi, cu calduri excesive sau vanturi puternice. 
 Toate aceste fenomene determina evaporarea apei din sol  lasand locul uscaciunii. 
 Pentru a preintampina aceste neajunsuri trebuie sa luati masuri pentru reducerea deficitului de apa din sol si iata cateva sfaturi. 

 Pastrarea unei umiditati optime pentru cultura mare 
 Pentru cei cu suprafete mari de teren  pe care-l valorifica cultivand cereale, plante prasitoare, intr-un cuvant cultura mare le sugerez ca in  perioada de toamna (septembrie) si pana in anul urmator in primavara sa cultive rapita sau mustar . 
 Aceste 2 plante au rolul de a mentine umiditatea in sol pe perioada iernii astfel incat in primavara, la infiintarea culturii principale apa sa fie disponibila in cantitate suficienta. 
 Primavara cultura se desfiinteaza prin discuire si incorporare in sol a plantelor de rapita si mustar si uite asa te alegi si cu fertilizare organica. 
 Pe terenuri sarace si cu uscaciune frecventa cea mai buna cultura e cea de sorg . Aceasta planta valorifica foarte bine terenurile de acest tip fiindca este rezistenta la seceta, da productii bune si are nenumarate intrebuintari. 

 Pastrarea unei umiditati optime in sere si solarii 
 In spatiile protejate , deficitul de apa in sol se accentueaza in perioadele cu temperaturi ridicate. Chiar daca suplimentezi udarile cu cantitati corespunzatoare de apa, efectul nu este cel scontat. 
 Iata cateva modalitati de a estompa pierderile de apa din sol: 

 Una din metode este mulcirea, adica acoperirea solului cu folie din polietilena ce are rolul de a retine apa in sol. Tot pe post de mulci se pot folosi paiele intr-un strat de 4-5 cm. Avantajul acestei metode este ca inabusa buruienile si le impiedica dezvoltarea. O lucrare mai putin in cultura! 
 O alta metoda care are efect este perioada in care se aplica udarile. E bine ca udarile in spatiile protejate sa se faca seara si nu dimineata sau in timpul zilei . Udarea dimineata duce la evaporarea apei iar la orele amiezei se produce condens pe acoperisul solarului/ serei. Picaturile de apa se vor scurge pe plante si vor actiona ca o lupa sub razele puternice ale soarelui producand patari, manari si chiar arsuri pe frunze. Daca fenomenul se produce in perioada infloritului, efectul este unul devastator pentru productie, fiindca florile se vor scutura. Aplicarea normei de udare seara, cand temperaturile scad iar intensitatea fiziologica a plantelor este redusa, determina estomparea deficitului de apa in sol. 

 Pastrarea umiditatii optime in camp si in gradina 
 In camp, un factor important de pastrare a umiditatii este fertilizarea cu o cantitate mai mare de ingrasamant natural . Gunoiul de grajd actioneaza ca o bariera impotriva uscaciunii solului. Aplicarea lui determina solul sa actioneze ca un burete si sa retina apa pe o perioada mai mare de timp. Totodata aplicarea de gunoi de grajd afaneaza solul crescand porozitatea si capacitatea de absorbtie. 
 Metoda mulcirii cu paie sau agrotextil va crea o umiditate constanta solului  si va duce la estomparea cresterii buruienilor care concureaza plantele din cultura pentru apa si hrana. 
 Folositi metode moderne si performante de udare , cu consum mic de energie dar cu debite mari si constante, ma refer la sistemul de udare prin picurare . 
 Daca nu va permiteti aceasta metoda, atunci modelati solul in brazde inaltate si udati pe rigole prin inundare . 
 In zonele cu vanturi puternice creati perdele protectoare din speciile: salcam, paulownia, tei, frasin . Perdelele acestea de foioase atrag ploile si retin apa din precipitatii. 
 Pentru suprafete mai mici se pot cultiva cateva randuri de sorg sau porumb pe post de perete protector impotriva vanturilor. 
 Spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
            Inginer horticultor 

 Iata cele mai cautate carti: 

 Vezi top vanzari 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Regenerarea fertilitatii solului

---

### Altoirea arborilor si arbustilor ornamentali
*URL: https://www.cartiagricole.ro/altoire-arbori-arbusti-ornamentali/*

Mi-am propus sa va scriu despre altoiri si "rasfoind" netul am constatat ca tot ce se scrie despre altoiri face referire la pomii fructiferi. Am sa abordez subiectul prezentandu-va altoirile la speciile dendrologice (arbori si arbusti ornamentali). 
 In speta altoirile au drept scop obtinerea unor varietati de arbori si arbusti ornamentali care nu se pot inmulti sau dau rezultate foarte slabe prin alte procedee de inmultire. 
 Altoirea se realizeaza intre portaltoi care furnizeaza sistemul radicular si uneori o parte din trunchi si altoi care reprezinta partea aeriana in intregime sau numai coroana. 
 Portaltoiul influenteaza vigoarea plantelor, comportamentul fata de sol, intrarea in etapa de reproducere. 
 O serie de factori influenteaza reusita altoirii: 

 afinitatea biologica a partenerilor 
 alegerea varstei si fenofaza optima a altoiului si portaltoiului 
 tehnica altoirii 
 ingrijirea corecta a plantelor postaltoire 

 Portaltoii pot fi puieti obtinuti din samanta, din butasi, din marcote, plantati in sol sau in ghivece sau cu radacinile nude, butasi de tulpina sau de radacina, neinradacinati. 
 Altoaiele se preleveaza numai de la plante mama sanatoase, crescute si dezvoltate in conditii pedo-climatice si agrotehnica optime . 
 Metodele de altoire a arborilor si arbustilor ornamentali sunt cele utilizate si in pomicultura: 

 altoirea in ochi (oculatie, cu ochi detasat) 
 altoirea cu ramura detasata 
 altoirea prin alipire 

 Am sa le descriu pe fiecare in parte 

 Altoirea in ochi 

 Se executa numai la foioase, pe puieti tineri, in perioada de vegetatie! Atunci scoarta portaltoiului se desprinde foarte usor. Se extrage de pe ramura altoi cu ajutorul briceagului de altoit un mugure cu 2 - 3 cm de scut de scoarta (vezi foto) si un strat subtire de lemn. Pe scoarta portaltoiului se face o incizie in forma de T si se dezlipeste scoarta usor. Se introduce mugurele altoi in aceasta incizie si se leaga cu panglica de altoit cei doi indivizi cu evitarea acoperirii mugurelui. 
 Incizia in scoarta portaltoiului poate fi facuta in forma de T, T rasturnat, I sau cruce daca mugurii sunt mai mari cum sunt cei ai speciei Aesculus (Castan). 
 O alta variant a oculatiei este altoirea in placaj adica mugurele altoi se aplica pe o portiune dezgolita de scoarta de aceeasi forma si marime cu scutul altoiului. 
 Oculatia este o metoda aplicata la foarte multe specii ca: trandafir, liliac, mesteacan, specii de Prunus, tei, etc. 

 Altoirea cu ramura detasata 

 Se cunosc mai multe procedee: copulatie, triangulatie, in despicatura, sub scoarta, in placaj lateral. 
 La aceste tipuri de altoiri altoiul este un lastar anual (uneori de 2-3 ani) care are 2-3 muguri in repaus sau vegetatie (la altoirile de vara executate in sera). 
 La conifere altoii trebuie sa provina din ramuri terminale, chiar varf de planta fiindca numai acestia sunt capabili de o crestere erecta cu un ax drept. 
 Portaltoii sunt in general puieti tineri, butasi de ramura sau de radacina. 
 Indiferent ce procedeu de altoire alegeti importanta este potrivirea perfecta a zonelor generataoare ale celor doi parteneri altfel altoirea nu are loc. 
 Portaltoiul trebuie retezat deasupra unui mugure / perechi de muguri pentru a asigura o buna circulatie a sevei spre capatul portaltoiului. 
 Dupa imbinare, se leaga si se protejeaza cu ceara de altoit. 

 Altoirea in copulatie: 

 simpla (a) 
 perfectionata (b) 

 La aceste tipuri de altoire atat portaltoiul cat si altoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Se executa sectiuni oblice  (de obicei la 45º) avand aceeasi inclinare pe fiecare din cei 2 parteneri. Daca partenerii au diametre mai mari atunci si taierea va avea o inclinatie mai mare pentru a asigura o suprafata mare de concrestere. 
 Atat pe altoi cat si pe portaltoi sectiunile se fac opus unui mugure. Dupa imbinarea celor 2 parteneri se leaga locul si se ceruieste. 
 Altoirea simpla (a) se practica la specii ca  Robinia (salcam), Salix (salcie), Ailanthus (fals otetar), Acer (artar), Syringa (liliac), fie pe tije de 150 - 180 cm de la sol, fie la colet. 
 Altoirea perfectionata (b) este practicata la speciile cu lemnul dur ca Fagus, Quercus, Carpinus, vita ornamentala (Partenocisus ). Contralimbile de imbinare au rolul de a asigura o mai buna concrestere. 

 Altoirea in triangulatie 
 Se aplica tuturor speciilor de arbori si arbusti foiosi. 
 Portaltoiul se reteaza la inaltimea dorita inainte sau chiar in momentul altoirii. Se executa o crestatura longitudinala scotand o pana in sectiune Δ (triunghiulara) cam de 2 cm. Baza altoiului se fasoneaza similar portiunii desprinse din portaltoi (vei foto). 
 Taieturile celor 2 parteneri trebuie sa se imbine perfect. Opus taieturii trebuie sa existe un mugure (mai ales la altoi). Locul se leaga si se ceruieste. 

 Altoirea in despicatura 
 Se utilizeaza la majoritatea speciilor cu frunze caduce  atat pe puieti cat si pe pomi adulti (se fac altoiri in coroana pentru corectii). Se practica si altoiri pe fragmente de radacina. 
 Puietii se altoiesc la inaltimea coletului  sau in coroana. Portaltoiul cu Ø= 1 - 3 cm se reteaza, se netezeste, apoi se despica longitudinal 4 - 6 cm pe directia radiala sau pe diametru, altoiul se fasoneaza in forma de pana de 3 - 5 cm de-o parte si de alta a unui mugure si se introduce in despicatura. Daca altoaiele sunt mai groase, taietura in pana se face in profil ingustat. Daca Ø portaltoiului este mai gros, se pot introduce 2 altoaie. 
 Trebuie sa legati bine si sa acoperiti cu ceara despicatura pentru a nu patrunde apa in interior. 
 Se practica la Fagus (la colet), Aesculus carnea, Malus, Pirus, Prunus (pe tija). 
 Altoirea in despicatura pe radacina se practica la Aristolochia, Campsis, Wisteria, Buddleia, Syringa, Chaenomeles in sera in lunile ianuarie - martie. 

 Altoirea sub scoarta 
 Se executa primavara cand circulatia sevei permite desprinderea scoartei de lemn (Aesculus, Morus, Robinia,Ulmus). Portaltoiul se reteaza la inaltimea dorita, altoaiele se fasoneaza in pana unilateral lunga de 2-4 cm opus unui mugure, apoi cu ajutorul unei spatula se introduce sub scoarta portaltoiului incizata longitudinal. La portaltoii groasi se infing cate 2-3 altoi. 

 Altoirea in placaj lateral 
 Se utilizeaza mai mult in sere. 
 La foioase se reteaza portaltoiul la inaltimea dorita iar altoiul se fasoneaza in pana unilateral cu profil ingustat. De pe capatul portaltoiului se extrage o portiune longitudinal de scoarta si putin lemn de dimensiunile penei altoiului. Se imbina cei 2 parteneri, se leaga, se ceruieste. 
 La conifere se fasoneaza in pana unilateral altoiul curatandu-se de frunzele de la baza. 
 Portaltoiul nu se reteaza si se curata de frunze in zona de altoire apoi se extrage o fasie longitudinala de scoarta si putin lemn avand aceeasi sectiune cu cea a altoiului. Aceasta fasie se poate pastra nedetasata la baza taieturii si are rolul de fixare a altoiului. Imbinare, legare, ceruire. 

 Altoirea prin alipire 

 Cei 2 parteneri (fiecare pe radacini proprii) sunt supusi sudarii fiind lipiti unul de altul iar dupa sudare ramura altoi se detasaza. Altoirea se executa prin simpla extragere a unei mici portiuni de scoarta si putin lemn si alipirea perfecta a celor 2 parteneri in acea zona; legare, ceruire. 
 Acest tip de altoire se utilizeaza la conifere si la Betula  (mesteacan). Pentru ridigizarea altoirii utilizati un tutore. 
 Altoirile cu contralimbi ca la copulatia perfectionata → Carpinus, Fagus, Quercus 
 Majoritatea altoirilor se practica in teren iar in sera se fac altoiri pe puieti inradacinati in ghivece, pe puieti cu radacini nude, butasi de ramura sau fragmente de radacina si la speciile sensibile. 

 Perioade de altoire la arbori si arbusti ornamentali 
 In teren 
 Lunile III - IV: altoiri cu ramura detasata (foioase), oculatie (foioase) 
 Lunile III - VI: altoire prin alipire la rasinoase 
 Lunile V - VI: oculatie cu ochi crescand la foioase 
 Luna VI: altoire prin alipire la foioase 
 Lunile VII - IX: oculatie cu ochi dormind la foioase 

 In sera 
 Lunile I - III: altoire cu puieti cultivate in ghivece (foioase + conifere), altoire "la masa" pe butasi si puieti neplantati (foioase) 
 Lunile VII - VIII: altoire pe puieti in ghivece (foioase) 
 Lunile VIII - IX: altoire pe puieti in ghivece la rasinoase 

 Unelete si materiale pentru altoire 
 Ca material si instrumente se folosesc bricege de altoit de diferite tipuri, cosoare, fierastraie. 
 Unii specialisti spun ca acei clesti speciali utilizati la altoirea pe pomii fructiferi nu se pot utiliza la arborii ornamentali. Sincer nu am incercat. 
 Ca material de legat se utilizeaza rafia naturala, lana (ptr. conifere), banda sintetica degradabila, banda din cauciuc, clipsuri (ptr. azalea). 
 Masticul sau ceara de altoit are rolul de a pastra umiditatea interna si previne oxidarea tesuturilor ramase descoperite. O gasiti la magazinele de specialitate sau o puteti prepara voi dintr-un kg rasina + 1kg ceara de albine + 1kg seu +50 ml alcool (95 º). 
 Spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Altoirea pe intelesul tuturor 
 Lucrarile de taiere de la A la Z

---

### Soiuri de legume romanesti pe care multi le cauta si putini le mai cultiva
*URL: https://www.cartiagricole.ro/legume-romanesti/*

M-am gandit sa abordez acest subiect fiindca exista foarte multe solicitari de seminte de legume romanesti, multe din ele gasindu-se doar la banca de gene sau la cativa fermieri batrani care au stiut sa le pastreze dar care nu mai au o denumire anume. 
 Ca sa poata fi diferentiate au primt denumiri dupa locul unde au fost gasite sau le-au fost date denumiri codificate (de catre cei care le-au gasit si le-au inmultit) din litere si cifre, literele reprezinta prescurtarea judetului de provenienta. 
 Scotocind diverse materiale pentru a va prezenta cateva din legumele roamensti cultivate odinioara am dat peste cineva din zona Buzaului care s-a hotarat sa testeze si sa cultive soiuri de legume romanesti asa ca majoritatea soiurilor prezentate sunt specifice bazinului legumicol Buzau dar am gasit soiuri vechi si din Moldova, Cluj. 

 Soiuri de rosii romanesti 

 Rosia oloaga de Buzau , crestere determinata, viguroasa, rezistenta la boli, pielita subtire dar rezistenta la transport, gust placut, dulce, zeama putina, fructe mari 200 - 300 g / buc. 
 Rosie buzoiana oloaga , crestere determinata, rezistenta la seceta si daunatori. Fruct rotund de marime medie 100 g/buc. Gust dulce, soi destinat industrializarii, este excelent pentru pasta de tomate si sucuri. 
 Rosii cherry traditionale , desi sunt specifice Italiei iacata ca avem si noi rosii tip cireasa cu fructe mici 2-3 cm in diametru. Plante cu crestere nedeterminata foarte rezistente si foarte productive. 
 Rosia gogosar - jud. Buzau , crestere nedeterminata, fructe cu forma neregulata, se aseamana cu un gogosar,de culoare rosie, gust dulce, placut si zeama putina. 
 Rosia de Sahateni (Jud Buzau) , este o rosie cultivata in localitatea Sahateni, fructul are forma unui ardei cu 3 muchii, este alungita, carnoasa. 
 Solanum sisymbrifolium , crestere nedeterminata, este varietatea salbatica a tomatei, planta prezinta spini pe tulpina si pe petioli. Prezinta o buna rezistenta la seceta, boli si poate fi utilizata ca portaltoi pentru a crea alte soiuri cu rezistenta. Da, ati citit corect  tomatele se altoiesc, este o metoda moderna de a obtine plante cu fructe de o anumita marime, greutate, culoare, gust si cu anumite rezistente la boli, daunatori, seceta. 
 Rosie Inima de bou - jud. Buzau, plante cu crestere nedeterminata, fructele necoapte au culoare alb-verzui apoi se coloreaza in rosu, greutatea poate depasi 500 g / buc. In faza de rasad hipocotilul este roscat, prezinta pubescenta. Se lasa cam 5-7 inflorescente / planta. 
 Tomate SM 340 - jud. Satu Mare, crestere nedeterminata, fructe de marime medie, culoare rosie, gust placut. 
 Tomate SJ502 - jud. Salaj, varietate traditional locala cu crestere nedeterminata. Rezistenta la mana, fructe de marimea 5 - 8 cm, culoare rosie, gust usor acidulat, aromat si foarte suculente. 
 Tomate Hostezene - jud. Cluj, soi foarte vechi, crestere nedeterminata, fructe de dimensiuni mari, aplatizate, culoare rosu intens, gust dulce, aromat. 
 Tomate CJ 358 - jud. Cluj, crestere nederminata, fructe de dimensiuni mari 5 - 9 cm cu forma de inima de bou, gust dulce, specific si foarte suculente. 
 Tomate albe - jud. Buzau, crestere nedeterminata, fructe cu forma aplatizata, de dimensiuni mari 6 - 9 cm, culoare galben - pal, fructe parfumate, gustoase, neacide, dulci si foarte zemoase. 
 Tomate AB343 - jud. Alba, crestere nedeterminata, rasadul este pubescent. Planta are in medie 9 fructe. Fructele  necoapte au culoare alb- verzui iar dupa coacere au culoarea rosie. Forma este aplatizata cu zona pedunculara adancita, diametru 10 cm, g = 380 g/ buc. Gust dulce. Sensibila la mana. 

 Soiuri de ardei romanesti 

 Ardei capia - Ureche de elefant - provine din Moldova- jud. Neamt, soi foarte productiv, fruct subtire, lung, carnos, si dulce. Soi semitarziu, planta viguroasa de 80 - 100 cm. 
 Ardei gogosar - Urias Dâmbroca - soi precoce, provine din ameliorarea si selectia de-a lungul anilor a varietatii traditionale urmarind sa se obtina fructe mari cu gust dulce, aromat. Soi foarte productiv. fructe galbene inainte de coacere, g = 150g / buc. 
 Ardei iute portocaliu - originar din Oltenia. Este iute, parfumat, aromat. 
 Ardei de boia dulce - Moldova . Soi foarte productiv si rezistent la boli. Fructe lungi 12 - 15 cm si destul de groase, aromatic. 
 Ardei iute bucurestean - fructe lungi de 10 cm si diametru de 2 cm, crocanti, pulpa consistenta, verde dulce pana la coacere, culoare rosu visiniu la coacere. 
 Adei iute  ''7 frati ' - sunt in general cultivati la ghiveci fiind foarte spectaculosi si ca plante ornamentale. Fructele sunt mici, ascutite si foarte iuti, numai buni la Iutenița. 
 Ardei gras de Buzau BZ318 - forma cilindrica cu 4 coaste, productivitate mare, grosimea pulpei 7 mm, culoare galben - portocaliu, gust specific. 
 Ardei gogosar de Bălțești - jud. Neamț - soi vechi, foarte productiv, fructe mari carnoase si gustoase, plante de 80 cm inaltime ce necesita palisare. 
 Ardei iute VL 341 - jud. Vâlcea- soi foarte productiv, talia plantei de 45 cm, fructe alungite de 8,5 cm lungime avand culoare rosie, gust foarte iute. 

 Alte legume romanesti 

 Èšelina de Buzau - soi cu radacina ce poate depasi 1 kg/ buc., planta viguroasa, foarte productiva. 
 Èšelina traditional moldoveneasca - radacini de 500 - 700 g/ buc., radacini secundare putine, rozeta de frunze foarte bogata. 
 Èšelina Dacia , soi semitimpuriu, aroma fina, buna capacitate de pastrare, dimensiuni medii. Rezistenta fitosanitara. 
 Pastârnac de Buzau - soi mare, radacini de 20 cm, aromat. 
 Morcov Nabuco - de Buzau- radacini cu forma cilindrica si varf rotunjit, rezistenta mare la pastrare 
 Ceapa ceaclama - Aurie de Buzau - soi traditional  care se cultiva direct prin samanta, foarte productiva. Foile sunt de culoare galbena - aurie, miez alb, dulce, aromat. Buna capacitate de pastrare. 
 Varza de Buzau - capatani mari de 3 - 4 kg/ buc. Foi subtiri, nervuri fragede, gust dulce, suculent, toleranta  la boli si foarte productiva. 
 Vinete Coșereni - soi foarte productiv cultivat in zona Urziceni - Bucuresti. Fructe lungi, culoare violet, seminte putine. 
 Vinete Contesa - creat in anii 60 - 70 la Statiunea de Cercetari Fundulea. Fructe mari cu varful usor ascutit, culoare violet inchis 
 Vinete Pana Corbului - fructe subtiri si lunguiete 20 - 25 cm si 8 - 10 cm grosime, de culoare violet inchis. Planta robusta de 80 - 100 cm inaltime, fructifica dupa 70 - 80 zile de la germinatie. 
 Spanac traditional romanesc - jud. Buzau - soi cu frunze triunghiulare usor rotunjite la varf de culoare verde intens. Productivitate mare. 
 Loboda vanata - jud. Buzau - foarte rezistenta la mana si daunatori. Tulpini purpurii si frunze verzi pe fata anterioara si violet pe fata posterioara. 
 Loboda rosie de Cluj - planta foarte productiva, soi tipic romanesc. 
 Loboda verde de Dâmbroca - soi vechi comun 
 Salata creata de Cluj - soi vechi cu frunze crete, mari, de culoare verde, gust dulce racoritor. 
 Salata Marde - jud. NeamÈ› - soi vechi cu frunze verzi mari, nu face capatana, suporta bine diferentele de temperatura si seceta. 
 Patrunjel de frunze - jud. NeamÈ›, timp de rasarire 40 zile, rozeta foarte bogata, ating 20 - 30 cm inaltime, nu este rezistent la seceta. 
 Marar VL 1005 - varietate provenita din Vâlcea, soi vechi,exceptional, rezistent la conditii de mediu neprilnice. Gust aromat intens, specific. 
 Marar NT 1006 - varietate din jud. Neamt 
 Leustean NT 10 25 - jud. NeamÈ› - soi traditional, tufa medie. 
 Pepeni galbeni romanesti - Jud. Buzau- coaja de culoare galbena cu pete verzi,parfumat, foarte dulce. 
 Fasolița - soi tardiv, vechi, productivitate foarte buna, fructifica pana in septembrie - octombrie. Poate fi consumata ca pastai fideluta sau boabe. 
 Fasole grasa de Dâmbroca - urcatoare, teci  mari de culoare galbena, boabe maro. Soi timpuriu, productiv,robust,  fara ațe, pretabil pentru uscat si conserve. 
 Fasole taraneasca - jud. Buzau - soi foarte vechi, plante iubitoare de semiumbra. Se poate cultiva in asociatie cu porumbul dar si solitar. Boabe de culoare alba. 
 Castraveti cornișon de Bălțești - jud. Neamț - soi vechi, fruct de 5 - 15 cm. Aplicarea unei norme mai mari de apa duce la un spor de productivitate si scurteaza durata dintre 2 recoltari. Fructele au culoare verzuie, forma cilindrica usor curbat, coaja prezinta asperitati, gust specific. 
 Castraveti de Buzau - soi robust si foarte productiv. Forma fructelor este cilindrica cu dimensiuni de 10 - 13 cm lungime, coaja cu asperitati, culoare verde iar la maturitate deplina devin galben- maronii. 
 Dovleac VL 21 - jud. Vâlcea - soi robust, coaja si miez de culoare portocalie, fructe de dimensiuni 25 - 45 cm, forma usor alungita, gust dulce, aromat, specific. Soi productiv si rezistent. 
 Dovlecel de Buzau - soi semitimpuriu, 70 - 75 zile,  semitarator, talie medie a plantei. Fructul melonida cilindrica de culoare alb - verzui cu dimensiuni de 15 - 24 cm. Rezistenta fitosanitara. 
 Autor: Diana Chetreanu 
             Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru gradinari: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Rotatia culturilor in gradinile de legume 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Cultivarea lamaiului in apartament si in gradina - tehnici de ingrijire in ghivece
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-lamaiului/*

Am auzit ca sunteti interesati de citrice si mi-am propus sa dezbat subiectul mai pe larg. 

 Citricele reprezintă un termen comun pentru mai multe fructe și un gen de plante cu flori din famila Rutaceae, genul Citrus. 

 Citrus aurantifolia - Lima 
 Citrus maxima - Pomelo 
 Citrus limonium  - Lamai 
 Citrus reticulata - Mandarina 
 Citrus x sinensis - Portocal 

 Am sa va descriu lamaiul sub toate aspectele si toate caracteristicile acestei plante sunt valabile pentru toate plantele genului Citrus. 

 Conditii pentru cultivarea lamaiului 
 Lamaiul este o planta sempervirescenta si in conditii normale de vegetatie ( adica acasa in locul de origine - zona subtropicala ) putem intalni in acelasi timp pe pom, flori, fructe mari, fructe mici mai mult sau mai putin coapte. 
 O caracteristica "exotica" a acestei plante este ca fructele isi pastreaza proprietatile alimentare si cantitatea de vitamina C chiar daca acestea au ramas 2 ani pe pom neculese. 
 Fiind o specie care creste in zonele subtropicale, la noi in tara nu poate fi cultivat decat ca planta de apartament. 
 Un fruct are nevoie de cel putin 10 frunze active fiziologic pentru a se forma si dezvolta normal. De aceea ingrijirea frunzisului si mentinerea acestuia in conditii optime va stimula fructificarea. 
 Cerintele citricelor fata de mediu sunt temperaturi ϵ 12 - 25º C, lumina suficienta fara sa stea in bataia soarelui direct, sol bogat si afanat si o reactie pH ϵ 5,5 - 6. 
 In general cantitatea de lumina se coreleaza cu temperatura aerului. Teoretic sub 5º C un lamai intra in stres dar daca este tinut la 4 - 5 º C si fara lumina acesta poate supravietui 3-4 luni ( pe timp de iarna ). 
 Lamaiului nu-i place sa stea cu "picioarele in apa" de aceea umiditatea solului trebuie sa fie la max. 60% din capacitatea toatala, altfel radacinile putrezesc si planta moare. 
 Ca si soiuri de lamai se recomanda Lisabona, Mayer, Villa Franca. 

 Inmultirea lamaiului 
 Se poate face prin samanta sau pe cale vegetativa (butasire, marcotaj, altoire). 

 Inmultirea lamaiului prin samanta 
 Plantele obtinute din samanta nu pastreaza totdeauna caracterele culturale ale soiului, in plus fructificarea se face dupa 8-10 ani fata de 3-4 ani in cazul pomilor altoiti. De aceea se impune altoirea utilizand ca portaltoi puieti de lamai. 
 Semintele se scot din fruct, se curata de resturile gelatinoase, se spala si se lasa intr-o cana cu apa calduta pana a doua zi (puteti folosi semintele care au cazut in ceai dupa ce ati stors lamaia ). A doua zi se seamana in tavite sau direct in ghivece intr-un amestec de turba+perlit. Cand puietii au ajuns la 12-15 cm sunt transplantati in ghivece (pentru cei produsi in tavite, terine sau ghivece in care s-au semanat mai multe seminte). Aveti mare grija la transplantat, plantele sunt foarte sensibile la aceasta lucrare si bine ar fi sa nu distrugeti balotul din jurul radacinilor (pamantul). 
 Se vor transplanta intr-un amestec de o parte mranita + 2 parti pamant de frunze + o parte nisip ( perlit ). Dupa plantare se uda si se pun intr-un loc semiumbros timp de 2 saptamani. Pe parcursul a 3-4 luni se vor face fertilizari cu fertilizant special pentru citrice (2-3 tratamente) sau must de gunoi de grajd diluat de 10 ori (4-5 tratamente). 
 In toamna (daca semintele s-au semanat in iarna ), puietii care in zona coletului (punctul de prindere intre radacina si trunchi ) au 7-8 mm se poat altoi in oculatie (vezi articolul altoiri). 

 Inmultirea lamaiului prin altoi sau butasi 
 Altoaiele se recolteaza de la plante verificate sub aspectul sanatatii, calitatii fructelor si a productivitatii. 
 Transplantarea lamaiului se face primavara avand grija sa nu-i stricati balotul. 
 Inmultirea prin butasi se face recoltand butasi de 10-15 cm care se taie sub un mugure, se desprind toate frunzele mai putin 2 din varf care se taie pe jumatate pentru a reduce suprafata de evapotranspiratie. 
 Fiecare butas se trece prin solutie de inradacinat sau prin praf de carbune iar apoi se infing intr-un amestec de turba cu perlit pana aproape de frunzele din varf. Se mentine substratul umed fara a exagera cu umiditatea. 

 Ingrijirea lamailor 
 Lamaiul este o planta sensibila la schimbari bruste de temperatura si la diferentele de umiditate dintre sol si aer. Atentie la acesti factori mai ales in sezonul rece! 

 Cum ingrijim lamaiul iarna 
 Iarna, cand cei doi factori sunt insuficienti iar temperatura este ridicata datorita sistemului de incalzire, vor aparea perturbari fiziologice. 
 Primul efect se va vedea pe frunze care se vor rasuci si vor cadea. Bine ar fi ca planta sa stea  intr-o incapere luminata si la o temperatura de 12 - 16 ºC iar udarea sa se faca cu apa statuta (nu direct de la robinet ci lasata de pe o zi pe alta) la o temperatura de 20 º C. 
 In cazul in care nu exista posibilitatea de mai sus, lamaiul va ierna intr-o camera rece la 7-8 º C si lumina putina. Temperatura nu trebuie sa ajunga la 0º C. 
 Udatul iarna se face foarte rar  ( o data pe saptamana ) apa in exces ducand la putrezirea radacinilor. 
 Daca aerul din incapere este cald si uscat, e bine sa  pulverizati usor apa pe frunze iar in zilele cu un pic de soare sa aerisiti bine camera. 

 Cum ingrijim lamaiul in restul anului 
 Primavara, odata cu cresterea intensitatii luminii, plantele pornesc in vegetatie si infloresc. E bine ca in perioada infloritului sa nu cresteti temperatura din incapere peste 17 º C altfel florile vor avorta. Nu este bine sa  existe nici diferente mari de temperatura pe parcursul zilei dar nici intre noapte si zi (nu se scade temperatura sub 12 º C). 
 Pe masura ce temperaturile de-afara cresc, lamaii pot fi scosi in curte, veranda, terasa dar bine ar fi sa fie un loc adapostit si la semiumbra. 
 In aceasta perioada udatul se face odata la 2 zile iar in perioada verii zilnic. 
 Fertilizarea se face cu ingrasaminte minerale  (N,P,K ) sau organic cu mranita, must de gunoi de grajd sau pasari. 
 Pentru fertilizarea minerala e bine sa optati pentru solutiile gata preparate special pentru citrice, acestea continand formula optima. 
 Respectati dozajul de pe ambalaj iar daca pamantul este uscat pulverizati inatai apa si apoi fertilizati. Fertilizarea se face odata la 10 zile vara si odata pe luna iarna. 
 La fertilizarea organica se dilueaza mustul de gunoi de grajd fermentat de 10 ori si se aplica la fiecare 10 zile. Daca utilizati gunoi de pasari, acesta se lasa la fermentat o saptamana si apoi se dilueaza de 15 - 20 ori. 
 Mranita se asterne in strat de 2 cm la suprafata ghiveciului si se schimba odata pe luna. 

 Combaterea bolilor si daunatorilor lamaiului 
 Lamaii sunt vesnic atacati de paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae), paduchi de frunze. Se fac stropiri cu insecticide iar pe pomii mici acestia se indeparteaza cu un burete curat sau vata imbibata in solutie de alcool sau sapun ( raport 1:1). 
 Bolile sunt produse de ciuperci criptogamice datorita umiditatii excesive si in acest caz se reduce umiditatea si se aplica produse fitosanitare. 

 Lucrarile de taiere la lamai 
 Scheletul coroanei la lamai este format dintr-un ax si mai multe ramuri de ordinele I, II, III si alte ordine superioare. Ramurile din primele trei ordine  nu rodesc, fructificarea se face pe ramuri de ordinul IV si se continua pe ordine V si VI ca apoi sa scada iar. 
 Cunoscand aceasta insusire a lamaiului, taierile trebuie conduse astfel incat sa se ajunga cat mai repede la ramuri de ordin IV. Majoritatea lamailor fructifica pe lastari subtiri, scurti si dispusi orizontal. 
 In conditiile tarii noastre, lamaiul are tendinta ade a forma lastari lacomi in detrimentul ramurilor de rod. In acest caz coroanele incep sa se indeseasca si daca produc o fac doar la periferia coroanei. In primul an se formeaza coroana prin realizarea unui schelet echilibrat. Pomul trebuie sa aiba un trunchi de 10-15 cm inaltime si 3-4 ramuri de ordinul I repartizate echidistant in jurul axului. Obtinerea ramurilor de ordinul I se face prin ciupirea axului la 5 - 6 ochi de la sol. Cand lastarii crescuti dupa ciupire ating 20-25 cm lungime, se ciupesc la randul lor pentru a obtine din fiecare cate 2-3 ramuri de ordinul II. Apoi operatia se repeta pana se ajunge la ramuri de ordinul IV, V, VI. 
 Daca ingrijiti bine planta puteti obtine ramuri de cel putin 2 ordine in acelasi an. Odata formata coroana cu ramuri roditoare se ingrijeste prin eliminarea ramurilor mici, care au rodit si care sunt lipsite de frunze in varf. Se indeparteaza ramurile uscate si lastarii lacomi, ramurile bolnave, rupte. 
 Lastarii care cresc prea viguros se scurteaza la 20 - 25 cm. 
 Aveti mai jos un mic film (in engleza) care va arata cum se taie lamaiul 

 Nu ezitati sa cereti sfaturi specialistilor sau bine ar fi sa va cumparati carti de specialitate care va prezinta mult mai multe detalii. 
 Carte recomandata: Plante Citrice pentru Sere si Terase 
 Spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Ing. horticultor 
 Cele mai recente carti pentru gradinari: 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Arbustii Fructiferi, Cultivare Si Ingrijire

---

### Bolile si daunatorii plantelor legumicole - combatere si tratamente
*URL: https://www.cartiagricole.ro/bolile-daunatorii-legumelor/*

Combaterea bolilor si agentilor patogeni la plantele legumicole 
 Factorii care determina aparitia agentilor patogeni (ce produc boli plantelor) si a unui numar mare de daunatori sunt: 

 temperaturile nefavorabile 
 umiditatea din sol si aer in afara limitelor cerute 
 fertilizare abundenta cu azot 
 picaturi de apa pe frunze (provenite din irigarea prin aspersiune, condens in cazul culturilor din spatii protejate, ploi abundente) 
 managementul defectuos al buruienilor 

 Toti acesti factori, la un loc sau separat pot provoca pagube in culturile de legume si de aceea trebuie luate masuri de prevenire si combatere adecvate  pentru a limita aceste pagube. 
 Multi ignora aceste masuri si renunta la combaterea eficace a bolilor si daunatorilor care se inmultesc necontrolat si contamineaza legumele cu toxine "naturale" dar care sunt, uneori, mai periculoase decat cele de sinteza. 

 "Am sa ma abat un pic de la articol si sa va povestesc un episod din viata mea care are legatura cu paragraful de mai sus. 
 In 2007-2008 am avut o bursa de studiu in afara tarii (ma laud si eu ). Am studiat sustainable agriculture, mai pe romaneste agricultura durabila, unde am invatat despre agricultura bio/organica.  Am avut un profesor pe nume Yannis Vlachoyanis care lucra la Biroul de Certificari Bio/ Organic din Grecia. L-am intrebat daca el consuma alimente produse in sistem organic si mi-a raspuns: " Never, ever NU consuma produse cereale si alune obtinute in sistem organic. De ce? Acestea sunt atacate de o goanga care atunci cand inteapa bobul de grau (cereale) ca sa extraga sucul celular, isi lasa saliva in graunte. Aceasta este mai periculoasa  (chiar cancerigena) decat daca ar consuma boabele dintr-o cultura stropita chimic cu doza optima. " 
 No comment! Fiecare are dreptul sa aleaga in cunostinta de cauza!" 

 Sa revenim la articol si sa va precizez ca exista variate masuri de protectie a plantelor care au ca scop obtinerea de productii sigure, de calitate si cu pierderi reduse datorate bolilor si daunatorilor. 

 Masurile preventive 
 Primele masuri pe care ar trebui sa le luam ar fi cele de preventie. Aceste masuri sunt cele mai adecvate, mai putin costisitoare si mai prietenoase cu mediul. Cum prevenim? Prin dirijarea corecta a conditiilor climatice si a celor agro-fitotehnice in care se efectueaza culturile de legume. 

 Masurile agro-fitotehnice cuprind: 

 alegerea celui mai adecvat loc de cultivare pentru specia din cultura 
 respectarea rotatiei culturilor 
 executarea de lucrari de ameliorare si imbunatatire a solului 
 executarea in conditii optime a lucrarilor de pregatire a terenului 
 semanatul/ plantatul sa se faca in conditii si la epoca optima 
 fertilizarea cu NPK in doze si epoci optime 
 utilizarea de soiuri ameliorate sau hibrizi cu diverse rezistente la boli si daunatori 
 indepartarea organelor plantelor deteriorate sau atacate din cultura 
 tratamente profilactice a materialul saditor cu substante fungice si insecticide 

 In momentul cand atacul de boli si daunatori este mult prea puternic sau masurile  preventive nu s-au luat, masurile curative de protectie a plantelor se aplica imediat folosind produse specifice bolii si alternand aceste produse pentru a nu crea rezistenta in planta. 

 Combaterea integrata (C.I.) 
 O directie moderna care s-a extins si la noi in tara este combaterea integrata (c.i.). 
 C.I. este un concept ecologic ce presupune folosirea tuturor masurilor de limitare a pagubelor, apeland numai in ultima instant la produsele chimice. Cu alte cuvinte nu sunt excluse produsele fitosanitare de sinteza ci se recomanda utilizarea lor rationala adica tratamentele se aplica doar atunci cand atacul patogenilor sau al daunatorilor depaseste Pragul Economic de Daunare (PED). 
 PED este atins atunci cand valoarea pagubei produsa de boli si daunatori, fara a lua masuri de protectie, este cel putin egala sau mai mare decat costul tratamentului. 
 Aceasta metoda favorizeaza coexistenta organismelor daunatoare in cultura dar la un nivel la care sa nu produca pagube importante astfel pastrand un echilibru in lantul trofic (fauna utila se hraneste cu acesti daunatori, daca-i eliminam complet va disparea si fauna utila sau va migra spre alte zone). 

 Masurile curative 
 Masurile curative (de combatere) de protectie a plantelor se grupeaza in: 

 Combatere biologica, utilizand diferite organisme vii sau substante de tip feromoni, hormoni, repelenti, atractanti pentru distrugerea daunatorilor si agentilor patogeni. 
 Combatere microbiologica - foloseste microorganisme (virusuri, bacterii, fungi, protozoare) pentru diminuarea si distrugerea bolilor, buruienilor  si daunatorilor. 
 Combatere prin mijloace fitoterapeutice utilizand infuzii, macerate, extracte din plante 
 Combatere chimica cu insecticide, acaricide, fungicide, etc. 

 Utilizarea produselor chimice a dus la sporuri de productii agricole dar a creat o serie de efecte cu consecinte grave asupra mediului, reziduuri chimice in produsele alimentare si hrana animalelor. 

 Cele mai intalnite boli ale legumelor si combaterea lor 
 Dupa toata aceasta teorie sa trecem la descrierea bolilor. 

 1. Patarea cafenie a frunzelor (Fulvia fulva) 

 Boala este specifica tomatelor cultivate in spatii protejate (sere, solar). Apare la temperaturi ridicate de peste 22º C si umiditate peste 95 %. Atacul se manifesta sub forma unor pete galbene pe fata frunzei iar pe spate, corespondent petei se observa un puf alb (in prima zi) care apoi devine cafeniu → brun inchis 

 Masuri preventive: 

 cultivare de hibrizi cu rezistenta genetica 
 irigare prin picurare 
 aerisirea corespunzatoare a spatiilor protejate 
 distrugerea totala a resturilor (prin ardere) si dezinfectia locului 
 defolierea etajului inferior al plantei pentru o mai buna circulatie a aerului 
 controlul umiditatii relative a aerului. 

 Masuri curative: 

 bio: vetrice (Tanacetum vulgare) 30 g planta uscata + 10 l apa (decoct). Se dilueaza de 1,5 - 2 ori si se pulverizeaza dupa inflorire. 
 chimice: Bravo 500 SC, Antracol, Cabrio top 

 2. Patarea frunzelor si basicarea fructelor (Xanthomonas) 

 Specifica la tomate, ardei, varza, conopida, fasole. Este o boala bacteriana foarte periculoasa, cel mai sensibil la aceasta boala fiind ardeiul. Transmiterea se face prin buruieni, resturi vegetale infectate, samanta infectata! Bacteriozele sunt influentate de temperaturi ridicate (24 - 30 º C) si umiditate crescuta mai ales pe frunze. Primele semene apar inca din faza de rasad apoi la plantele din cultura se manifesta prin pete verzi- galbui pe frunze care apoi devin negricioase (semn ca tesutul s-a necrozat). Pe tulpini si fructe apar pete negricioase si verucozitati (basici). 

 Masuri preventive: 

 dezinfectia materialului saditor (semintele se trateaza cu apa calda la 50 º C timp de 25 minute), a uneltelor de lucru, a rasadurilor (cu produse cuprice) inainte de plantare la locul definitiv 
 aerisiri repetate a spatiilor protejate 
 irigare prin picurare sau rigole 
 rotatia culturilor 
 distrugerea buruienilor 

 Masuri curative: 

 Produse cuprice: zeama bordeleza, Triumf, Champ 77 WG, Alcupral 50 PU 
 Produse pe baza de mancozeb: Dithane M 45, Vondozeb sau Kasumin (produs sistemic) 

 3. Patarea unghiulara (Pseudomonas) 

 Boala specifica fasolei si castravetilor. Fiind o boala bacteriana se transmite la fel ca precedenta. 
 Pe frunze apar pete mici neregulate cu aspect umed si culoare gri. Aceste pete cresc si iau forma poligonala  (delimitate de nervurile frunzei) si capata culoarea verde pal - galben pai iar pe suprafata petelor se observa exudatul bacterian. Pe fructe se observa leziuni circulare scufundate in tesuturi cu aspect umed si culoare maro. 

 Masuri preventive: 

 dezinfectia materialului saditor (semintele se trateaza cu apa calda la 50 º C timp de 25 minute), a uneltelor de lucru, a rasadurilor (cu produse cuprice) inainte de plantare la locul definitiv 
 aerisiri repetate a spatiilor protejate 
 irigare prin picurare sau rigole 
 rotatia culturilor 
 distrugerea buruienilor 
 atentie la fertilizarea excesiva cu azot! 

 Masuri curative: 

 Produse cuprice: zeama bordeleza, Triumf, Champ 77 WG, Alcupral 50 PU 
 Produse pe baza de mancozeb: Dithane M 45, Vondozeb sau Kasumin (produs sistemic) 

 4. Putregaiul alb (Sclerotinia) 

Boala prezenta la solanacee, castraveti, pepeni, varza, conopida, morcov, salata, ceapa, usturoi.
 Apare la tº ϵ 18 - 24º C si U = 70 - 80 % 
 Ciuperca se transmite anual prin resturi vegetale sau plante gazda cum sunt: plantele radacinoase, rapita, tutun, floarea soarelui sau alte plante din flora spontana. 
 Boala apare la baza tulpinii sub forma unor pete brune, apoase acoperite cu un praf alb- cenusiu pe care-l regasim si in interiorul tulpinii. Odata instalat putregaiul pe tesuturi, planta se ofileste si moare. 

 Masuri preventive si curative: 
 Aceleasi ca la boala anterioanra 

 5. Patarea bruna (Alternaria) 

 Prezenta la solanacee, varza, conopida, ceapa, morcov. 
 Plantele sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare incepand din faza de rasad. Se manifesta prin pete circulare concentrice (pe frunzele bazale) si cu zone mai inchise la culoare. Infectia cuprinde toata planta si se transmite usor si la plantele vecine. 

 Masuri preventive: 

 arderea resturilor 
 dezinfectie sol,unelte, seminte 

 Masuri curative: 

 tratamente cu fungicide la interval de 10 - 12 zile 

 6. Patarea alba (Septorioza) 

Prezenta la tomate, telina, leustean, patrunjel.
 Se manifesta prin aparitia unor pete circulare, la inceput brune iar apoi alb - cenusii inconjurate de un halou  (margine) brun. Pe pete se observa si niste puncte negre. 
 Atacul apare pe frunzele de la baza plantei iar in perioadele cu umiditate ridicata si temperaturi de 15 - 28 º C aceste pete se extind si pe tulpini. 

 7. Ofilirea sau Fuzarioza 

 Apare la solanacee, castraveti, pepeni 
 Este o boala vasculara produsa de ciuperca Fusarium oxysporum. Boala debuteaza cu ingalbenirea si apoi ofilirea frunzelor de la baza plantei dupa care boala avanseaza si ajunge pana in varful plantei. 
 Apare la tº ϵ 28 - 32º C si umiditate ridicata. 
 Atentie la nivelul crescut de azot si nivelul scazut de potasiu care favorizeaza aparitia bolii. 

 Masuri preventive 

 se evita udarea pe rigole, risc de propagare a bolii. 

 8. Putregaiul cenusiu (Botrytis) 

Apare la solanacee, castraveti, varza, fasole, ceapa, salata. Este boala specifica culturii de tomate in spatii protejate mai rar in camp.
 Pe frunzele de la baza apar pete galben- verzui ce se necrozeaza. La umiditate ridicata si temperaturi moderate apar pete pe diferite organe ale plantei. 

 Masuri preventive: 
 - indepartarea frunzelor si fructelor atacate 
 - defolierea de la baza plantei pentru a asigura circulatia aerului 
 - sub 20 º C se evita irigarea prin aspersiune 

 9. Mana 

specifica la solanacee, castraveti, pepeni, mazare, spanac, salata, andive, ceapa, varza, conopida.
 Atacul se manifest ape toate organele plantei si apare in general in anii cu precipitatii abundente si temperaturi moderate, sub forma unor pete mici de culoare bruna care apoi se extind si ataca intreaga planta omorand-o. 

 Masuri preventive: 

 nu se cultiva tomate in preajma randurilor de cartof 
 aveti grija la rotatia culturilor (cartoful face parte din aceeasi familie cu tomata, vanata si ardeiul) nu cultivati tomate anul urmator pe o parcela pe care a fost cultivat cartof 

 Masuri curative: 

 bio: solutie de urzica (Urtica dioica) 1 kg planta proaspata la 10 l apa. Se lasa la macerat cateva zile si apoi se filtreaza si se dilueaza de 20 ori inainte de utilizare. 

 10. Fainarea - Erysiphe 

Apare la morcov, telina, patrunjel, pastarnac
                   Leveillula - la solanacee 
                   Spheroteca - la castraveti, pepeni, dovlecei 
 Factorii favorizanti sunt tº ϵ 18 - 24 º C si U = 70 - 82 %. 
 Se manifesta prin pete decolorate pe frunze iar pe fata inferioara a frunzelor (in dreptul petelor) veti observa o pasla fina, albicioasa, prafoasa. Cand boala avanseaza, intreaga planta este cuprinsa de sporii ciupercii si ai renzatia ca planta a fost pudrata cu faina. Fructele plantei atacate raman mici, deformate. 

 Masuri preventive: 

 cultivare de soiuri rezistente 
 in sere se incearca cresterea temperaturii cu 2 - 3 ºC peste 24 ºC si se scade umiditatea aerului la sub 70 %. 

 Masuri curative: 

 bio: macris (Rumex crispus) 150 g radacina proaspata + 10 l apa se lasa la macerat cateva ore, apoi se filtreaza si se stropeste. 
 chimice: Kumulus DF - 0,4 %; Tilt - 0,02 %; Saprol 0,125 %. 

 Am  lasat la urma cea mai de temut boala care se transmite usor in cultura dar care nu poate fi combatuta!! 

 11. Virusul mozaicului tutunului (Tobacco Mosaic Virus) 

Ataca tomatele in general
 Transmisia acestei boli este facuta de catre afide (paduchii de frunza), unelte nedezinfectate sau chiar mana fermierului daca acesta a atins o planta bolnava si nu s-a spalat pe maini! 
 Boala se manifesta prin aparitia pe frunza a unor pete decolorate dispuse ca un mozaic. Frunzele se incretesc si capata culoarea verde cu pete galbui. Fructele sunt mici, deformate si nu se dezvolta. 

 Masuri generale de combatere a bolilor la legume 
 Acolo unde nu am indicat prea multe masuri (sau deloc) preventive sa stiti ca sunt valabile cele de la primele descrieri. 
 Important: 

 Adunati resturile an de an 
 Dezinfectati uneltele dupa fiecare folosire 

 Toate patarile si bolile produse de ciuperci se trateaza cu fungicide pe care le gasiti in magazinele de specialitate (fitofarmacii ). Pe ambalaj scrie intotdeauna doza optima pentru faza de vegetatie in care se gaseste planta (rasad, inflorire, fructificare, etc.) si timpul de pauza intre 2 tratamente. 
 Folositi 2-3 substante active diferite alternandu-le pentru a nu crea rezistenta adica ciuperca devine rezistenta la substanta si tratamentul nu-si mai face efectul. 
 Substante chimice care pot fi folosite la toate patarile si manarile: 

 Ridomil - 0, 25 %; 
 Dithane M45 - 0,2 %; 
 Bravo 500 - 0,2 %; 
 Champion - 0,3 % 

 Tratamente bio pentru combaterea bolilor legumelor: 
 Lapte+zer in proportie de 1:1 (nediluat) se aplica plantelor contra bolilor foliare in special mana . Acest tratament este preventiv pentru virusuri la tomate. 
 Solutie nediluata de hrean, 100 g radacina + 1 l apa pentru tratarea semintelor iar pentru plante se utilizeaza 150 g frunze tocate de hrean + 5 l apa clocotita. Se lasa sa se raceasca si se pulverizeaza pe plante. 
 Musetel (Matricaria chamomilla) 50 g flori uscate + 10 l apa (dilutie 1: 1) pentru dezinfectia semintelor, rasadurilor, fortificarea plantei. 
 Usturoi, 150 g usturoi pisat + 5 l apa clocotita. Dupa racire se utilizeaza ca atare, combatand mana, rugina, putregaiul cenusiu. 

 Principalii daunatori ai culturilor de legume 
 1. Coropisnita (Grylotalpa grylotalpa) 

 Ataca toate speciile 
 Se fac tratamente la sol (cu incorporare usoara) cu Sintogril 5 G - 50 kg / ha sau Galithion 5G - 30 kg/ ha. 

 2. Limaxul cenusiu (Duoceras agreste) 

 Ataca salata, castravetii, varza, fasolea 
 Mesurol 4 G - 3-6 kg/ ha - seara in zonele de atac, pe sol 
 Solutie de alaun: 40 g alaun in apa fiarta pana obtineti o pasta pe care o diluati cu 10 l apa. 

 3. Paianjenul rosu comun (Tetranychus urticae) 

 Vinete, castraveti, ardei, fasole, bame. 

 Combaterea 
 Stropiri pe plante cu timp de pauza de 10 - 12 zile. 
 Omite 570 EW - 0,10% 
 Nissorun 10 WP - 0,04 % 
 Solutie de coada calului  (Equisetum arvense) - macerat 1 kg planta proaspata la 10 l apa care se dilueaza apoi de 5 ori. 

 4. Tripsul comun (Thrips tabaci) 

 Se intalneste la ceapa, castraveti, vinete 

 Combatere 
 Diazol 60EC - 0,2 % 
 Mospilan 20 SC - 0,04 % 

 5. Gargarita mazarii si fasolei (Buchus pisorum, Achanthoscelides obtectus) 

 Combatere 
 Carbetox 37EC - 0,05 % 
 Fastac 10EC - 0,02% 

 6. Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne) + alte afide 

 Sinoratox 35EC - 0,15 % 
 Diazol 60EC - 0,15 % 
 Sumi - alpha 2,5EC - 0,03 % 

 7. Gandacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata) 

 Ataca vinete, tomate, cartof 

 Combatere 
 Decis 2,5EC - 0,05 % 
 Fastac 10EC - 0,02 % 
 Hostathion 40EC - 0,1 % 

 8. Buha verzei (Mamestra brassicae) 

 Se intalneste la conopida, ridichi, varza 

 9. Omida fructelor (Helicoverpa armigua) 

 La bob, naut, bame, fasole, tomate, ardei 

 10. Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae) 

 Apare la varza, conopida, mustar, ridichi 
 Pentru toti cei 3 daunatori se aplica tratamente cu Fastac - 0,02 %; Decis - 0,05 % sau Sumi- alpha - 0,03% 
 Pentru Pieris  se poate face solutie din 2 pumni de frunze de tomate tocate in 2 l apa, infuzie la rece 2 ore. 

 11. Musca miniera (Liriomyza trifolii) 

 Apare la castraveti, tomate, vinete, pepeni 

 Combatere 
 Vertimec 1,8EC - 0,09 % 
 Trigard 75WP - 0,02% 

 12. Musca cepei (Delia antiqua) 

 Ataca ceapa de consum si semincera 

 Combatere 
 Diazol 60EC - 0,15 % 
 Zolone 35EC - 0,2 % 
 13. Musca verzei (Delia brassicae) 

 Ataca varza 

 Combatere 
 Carbetox 37EC - 0,4 % 
 Dipterex 80SP - 0,2 % 

 Combatere daunatorilor legumelor prin metode bio 

 insecticid din sapun de casa (de preferat cel din uleiuri vegetale), exclus cel produs chimic. 300 g fulgi se sapun + 10 l apa, Solutia nediluata se aplica pe plantele atacate. 
 contra afidelor, limacsi (melci), efect repelent in compost Feriga vulturului (Pteridium aquilium) 1kg planta proaspata + 10 l apa. Dilutie 1: 10. 
 Paduchii lanosi pot fi combatuti cu solutie din feriga de padure (Dryopteris filis - mas) 5g pulbere + ½ l apa de ploaie. 

 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru gradinari: 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Daunatori si Agenti Patogeni in Gradina - Editia a 2-a 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio 
 Legumele, pomii fructiferi si vita-de-vie. Boli si daunatori. Manifestari, retete de tratament, calendar de aplicare

---

### Amenajeaza-ti gradina mai frumos ca vecinul tau, 12 sfaturi simple
*URL: https://www.cartiagricole.ro/amenajeaza-ti-gradina-mai-frumos-ca-vecinul-tau-12-sfaturi-simple/*

Sezonul cald se apropie cu pasi repezi si daca nu te-ai apucat sa-ti amenajezi gradina, e momentul sa te ocupi de ea daca vrei sa-ti savurezi cafeaua in gradina sau sa faci un gratar cu prietenii. 

 1. Nu uita de curatenia generala 
 Daca nu ai strans resturile vegetale in toamna acum e timpul sa o faci. Sa aduni toate frunzele si resturile uscate, sa maturi aleile, sa repari sau sa vopsesti pergolele, garduletele din lemn ce despart straturile de flori. 

 2. Aspectul gardului si al portii de la intrare spun multe despre proprietar 
 Degeaba ai o gradina frumoasa, plina de exemplare unice daca gardul care le imprejmuieste sta sa cada. Daca e din lemn, inlocuieste scandurile putrezite, rupte si apoi aplica-i un strat de grund special pentru intemperii dupa care-l vopsesti intr-o culoare care sa se armonizeze cu casa. Daca gardul e din metal, curata rugina si aplica-i si lui un strat de grund protector apoi vopsiti. 
 Daca sunteti inconjurati de ziduri din caramida/ beton, aveti grija sa le curatati si sa le aplicati un strat de var sau vopsea lavabila intr-o culoare neutra. 
 Puteti acoperi aceste ziduri cu vegetatie fixand spaliere din lemn pe care apoi se vor prinde lastarii trandafirilor cataratori, clematis, lonicera (iasomie parfumata) sau orice alta planta cataratoare care va place. Puteti amenaja pergola in dreptul zidurilor  pentru a le masca sau puteti fixa etajere pe care sa asezati niste ghivece frumoase cu plante curgatoare. 
 Idee: Dintr-o rama veche din lemn pe care sa o reconditionati si sa-i dati un aspect retro, puteti face o oglinda mare pe care sa o fixati pe perete. Un astfel de detaliu, intr-o gradina mica va crea senzatia optica de largime, de spatiu mai mare. 
 O poarta si un gard bine ingrijit dau impresia ca acolo locuieste o familie de gospodari! Stiti cum e... prima impresie conteaza! 

 3. Amenajati alei din dale de piatra, pavele sau pietris 
 Daca sunteti posesorii unui gazon generos si bine intretinut, amenajati alei de tipul " pasul japonez" din dale de piatra puse la distanta de un pas pentru a va putea deplasa  dintr-o parte in alta a gradinii fara sa va udati sau murdari pe pantofi in zilele ploioase. 
 Daca aleia este amenajata din dale de piatrae aveti grija sa smulgeti buruienile si smocurile de iarba care rasar printre dale (puteti utiliza un erbicid). 
 Daca gradina este in panta puteti opta pentru cateva trepte din dale de piatra sau amenaja terase iar pe una din terase sa amenajati un loc de luat masa sau servit cafeaua. 

 4. Discretie - solutie "verde" impotriva privirilor indiscrete 
 Daca iti doresti mai multa intimitate fata de vecini sau nu-ti plac ocheadele aruncate de trecatori in gradina ta, amenajeaza un gard protector din plante cu port columnar cum sunt Thuja, Chamaecyparis sau plante cataratoare ca vita salbatica, clematis, iedera, care sa imbrace gardul si sa formeze un perete vegetal. 

 5. Structureaza gradina 
 Daca nu ai o curte mare poti crea o zona multifunctionala cu gratar, loc de luat masa si zona de relaxare cu sezlonguri. 
 Daca spatiul este generos si bugetul iti permite atunci poti crea zone diferite destinate relaxarii, locului de servit masa, gratar, etc. 

 6. Foloseste inteligent microrelieful din gradina 
 Daca gradina se afla in panta e bine sa amenajezi terase pe diferite nivele creand astfel microclimate pentru diverse plante. 
 Chiar si o gradina plana se poate amenaja in acest mod fie prin adaos de pamant (1 - 2 basculante de pamant) si terasarea gradinii sau pur si simplu amenajarea unui colt de gradina in stil gradina de piatra sau rocarie. 
 Atentie: In cazul in care optati pentru terasare aveti in vedere un zid de sprijin din piatra pentru a preveni alunecarea de teren mai ales daca locuiti intr-o zona cu precipitatii. 
 Daca gradina este in panta si nu aveti posibilitatea de terasare iar pericolul de alunecare de teren exista, atunci acoperiti zona cu agrotextil si plantati arbusti fixatori de teren ca berberis, mahonie, juniperus . Pe spatii generoase se pot planta pomi fructiferi (fara agrotextil, evident). 

 7. Amenajeaza un loc de relaxare 
 Gaseste un spatiu mic langa o pergola cu trandafiri sau la umbra unui pom unde sa-ti amenajezi un loc intim pentru relaxare. Monteaza o bancuta sau masuta cu 2 scaune, exista acum nenumarate optiuni pentru mobilierul de gradina. 

 8. Iazul din gradina ta 
 Daca esti posesorul unui teren cu panza freatica aproape de suprafata si un sol nedrenat atunci o sa ai vesnic apa in gradina. Poti transforma acest neajuns intr-un mini lac decorativ. Tot ce trebuie sa faci este sa sapi un parau si un iaz unde acesta sa se reverse. Intareste marginile albiei cu piatra de rau si bolovani. Planteaza in aceasta zona plante iubitoare de apa  ca Iris versicolor, Typha laxmanii, Typha minima, Saurus cernus, Caltha palustris, Nymphaea spp (nuferi). 

 9. Mascheaza zonele inestetice 
 Daca ai zone inestetice in gradina incearca sa le maschezi folosindu-te de imaginatie, de lucruri vechi pe care le poti reconditiona si transforma in piese care sa atraga privirea. Exemplu, mese pe care poti pune ghivece cu flori, paravane cu care poti masca intrarea intr-un sopron. Puteti crea garduri din plante care sa ascunda privirii diverse zone. 

 10. Creeaza iluzii optice 
 Mariti vizual gradina prin utilizarea liniilor curbe cand amenajati stratul cu flori, jucati-va cu inaltimea plantelor. Tot pentru gradini mici se preteaza speciile pitice de arbusti si florile de talie joasa. 
 Iazul sau jacuzzi pot fi o optiune, apa reflecta albastrul cerului si va da senzatia de spatiu mai mare. 
 11. Curti din beton 
 In cazul in care curtea casei nu dispune de nici un petic de pamant, o puteti amenaja cu ghivece cu flori. 
 Optati pentru vase din ceramica de tip roman sau grecesc. Utilizati vase suspendate cu flori curgatoare. Strajuiti intrarea in casa cu 2 vase mari in care sa semanati plante aromatice ca rozmarin, cimbrisor, lavanda, va vor tine tantarii departe de casa. 

 12. Accesorii de gradina 
 Personalizati-va gradina! Utilizati lampi solare de-a lungul aleilor sau chiar  in stratul cu flori. 
 Montati casute de pasari confectionate din placaj pe care apoi sa-l vopsiti in culori vii. 
 Nu uitati de lampioane, ghirlande luminoase sau felinare pentru lumanari daca va doriti o gradina romantica. 
 Acestea sunt cateva sugestii pentru a avea o gradina frumoasa, va urez spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni

---

### Taierea pomilor si arbustilor fructiferi - sfaturi esentiale pentru pomicultori
*URL: https://www.cartiagricole.ro/taierea-pomilor/*

Lucrarile de taiere la pomii fructiferi se executa an de an cu scopul de a stimula fructificarea. 
 De cele mai multe ori pomii din gradini sunt neglijati iar taierile de fructificare nu se executa an de an rezultand pomi cu coronae inalte, indesite, cresteri haotice de lastari lacomi si implicit reduceri drastice de fructe. 
 Este cazul sa luati masuri si sa interveniti pentru degajarea interiorului pomului in vederea unor conditii mai bune de lumina, aerare si fructificare. 
 Trebuie specificat ca exista mai multe tipuri de taieri si am sa le descriu pe fiecare in parte la modul general si pentru fiecare specie particular. 

 Taierea de corectie 
Are scopul de a aduce pomul la o forma echilibrata. Astfel, prin taierile de corectie se limiteaza inaltimea pomilor (nu ne dorim pomi inalti cat casa fiindca sunt greu de intretinut an de an, iti trebuie scara, fac o coroana deasa care umbreste o suprafata mare, etc.) si cresterile laterale ale ramurilor. Se fac taieri de rarire care sa lase lumina sa patrunda in interiorul coroanei.
 Forma ideala de coroana este cea de vas (imaginati-va o coroana de pom sub forma unei cupe de sampanie = vas). La aceasta forma interiorul pomului este degajat lasand lumina sa patrunda in coroana si dand posibilitatea fructelor sa se coaca uniform si sa acumuleze  vitaminele si glucidele  mult mai bine. 

 Taierile de regenerare 
Se aplica pomilor batrani, aflati in stadiu de declin. Regenerarea acestor pomi se face in decursul a 2-3 ani, in fiecare an cate o treime din coroana fiind afectata de taieri drastice.
 Anul 1 
In primul an se recomanda taierea axului central pentru a reduce din inaltimea pomului si se taie varful ramurilor de schelet. Taierea ramurilor laterale se face de la punctual de curbura, pastrandu-se ramuri cu pozitie orizontala sau usor ascendenta.
 Important: Aveti grija sa protejati taieturile mari cu mastic (il gasiti in magazinele de specialitate) sau balega proaspata amestecata cu lut in proportie de 1: 1. 

 Anul 2 
 In anul urmator ramurile de semischelet se vor intinerii prin reductia lor. Reductia consta in eliminarea acelor portiuni de ramuri degarnisite (fara muguri de rod), aplecate, debilitate si apropierea in acest mod a ramurilor de rod de ramura suport. Ramurile crescute in anul anterior se dirijeaza in coroana pentru garnisire cu ramuri de rod. 

 Anul 3 
 In anul al III - lea se fac interventii pe ramurile de semischelet neatinse si se continua formarea altor ramuri de rod cat mai uniform distribuite in coroana. 

 Pomii afectati de ger 
 In cazul pomilor afectati de ger  cand se intalnesc situatii diferite ca: degerarea mugurilor de rod, a ramurilor, aparitia pe trunchi de crapaturi ale scoartei sau plagi (rani) se fac interventii diferite functie de amploarea pagubelor. 

 Cum determinam pierderile de muguri datorate inghetului 
 Pierderile de muguri de rod prin inghet se determina prin efectuarea unei sectiuni in mugure si se observa tesuturile innegrite. Functie de numarul de muguri  afectati se calculeaza procentul de pierderi si se normeaza  intensitatea taierilor de fructificare din acel an. Chiar daca pierderile de muguri prin inghet ating 50 - 60 %, nu exista riscul pierderii recoltei din acel an daca pomii sunt bine ingrijiti (hrana+apa+lumina) in perioada de vegetatie. In astfel de situatii taierile de normare se fac dupa inflorit si legarea fructelor cand se vede clar numarul de fructe. 

 Ce facem cu ramurile degerate 
 In cazul degerarii ramurilor  (brunificarea lemnului si a scoartei) se iau masuri functie de gradul de afectare si varsta pomilor. La pomii tineri, se elimina partea afectata de inghet a ramurilor sau trunchiului pana la tesutul sanatos si din cresterile ulterioare se va reface coroana. In cazul in care gerul si oscilatiile mari de temperatura au afectat trunchiul pomilor si ramurile de schelet manifestandu-se prin crapaturi ale scoartei  (mai ales la baza pomului) se iau urmatoarele masuri: se dezinfecteaza plaga cu solutie de piatra vanata 5 % si se unge apoi rana cu mastic, ceara de altoit sau amestec de balega cu lut pentru cicatrizare. 
 Acelasi tratament se aplica si pomilor rosi de iepuri sau alte rozatoare. 
 Atentie! Acest tratament se aplica imediat ce ati constatat aceste pagube, cel tarziu primavara devreme inainte ca pomii sa intre in vegetatie. 

 Tratamentele pomilor in caz de grindina frecventa 
 Pentru zonele cu caderi de grindina frecvente unde pomii sufera vatamari pe ramuri (crapaturi, raniri) si fructe (calitate depreciate) se fac tratamente imediate cu produse pe baza de cupru pentru cicatrizarea ranilor de pe ramuri iar pe fructe se impiedica patrunderea unor ciuperci ca monilioza sau putregai. 

 Taierile de rodire 
Aceste taieri urmaresc normarea incarcaturii de ramuri de rod tinere tepuse, nuieluse, mladite, plete, etc. Functie de productia pe care v-o propuneti sa o realizati stabiliti numarul de ramuri de rod care sa ramana pe pom.
 Lucrarile de taiere la mar 
 La mar se interzice scurtarea ramurilor anuale indiferect de pozitia si vigoarea lor. 
 Se elimina de la inel ramurile prea viguroase si se pastreaza un raport de 3:1 intre diametrele ramurilor suport si a ramificatiilor acestora. 
 Ramurile de semischelet si ramificatiile fructifere imbatranite sau debilitate se intineresc prin taieri de reductie. Acestea se fac deasupra unor ramuri care vor prelua cresterea si fructificarea. 
 La inceputul lunii iunie, dupa caderea fiziologica a fructelor, cand acestea au 20-25 mm, se face normarea incarcaturii de rod. 
 Se vor elimina din pom fructele mici, deformate, lovite, atacate de boli si daunatori si cele supranumerare. Se raresc fructele la 10-15 cm intre ele pe ramura de semischelet si se pastreaza doar un fruct - maxim doua pe bursa (formatiune de rod la mar). Cu aceasta ocazie eliminati si lastarii lacomi  (lastari vegetativi fara rod) care cresc mai ales in partea superioara a ramurilor si spre varful coroanei. 

 Lucrarile de taiere la par 
 La par taierile de rodire sunt similare cu cele de la mar. Pozitia de palisare a ramurilor de semischelet pe ax este oblica cu varful ascendant. 

 Lucrarile de taiere la gutui 
 Taierile la gutui  constau in scurtarea ramurilor de semischelet si rarirea coarnelor de melc (formatiune de rod) epuizate la interval de 2 - 3 ani. Periodic, prin taieri se va stimula formarea de ramuri lungi, noi care reiau ciclul de fructificare pe maciulii (formatiune de rod). Ramurile lungi anuale, purtatoare de muguri micsti, se scurteaza la 1/3 din lungime pentru stimularea dezvoltarii formatiunilor de rod. 
 La pomii tineri se fac doar rariri  iar scurtari doar in anumite cazuri. 

 Lucrarile de taiere la prun 
 La prun taierile de fructificare au drept scop stimularea formarii ramurilor de rod scurte de tip buchete de mai ramificate si a ramurilor mijlocii ramificate. Pomii tineri formeaza ramuri lungi care se garnisesc cu muguri de rod. 
 Atentie! Aceste ramuri nu se scurteaza indiferent de lungime ci se lasa sa fructifice. 
 Ramurile prea viguroase care nu respecta raportul de 1: 3 (cu privire la diametru) fata de ramura mama, se elimina. 
 Taierea ramurii se face in cep, la 20 cm de la baza pentru a impiedica patrunderea moniliozei in ramura  mama. Nu se taie ramura de la inel (de la baza) ! 
 Cele mai bune perioade de efectuare a taierilor sunt perioadele de vegetatie cand ramura se vindeca mai usor. 
 Primele taieri se aplica la sfarsitul lunii mai - inceputul lunii iunie cand se elimina lastarii care tind sa devina prea vigurosi si incep sa formeze lastari anticipati. Acestia se taie la 4 - 5 frunze. 
 Tot acum se poate face si o normare a incarcaturii de rod prin taiere. 
 O alta taiere se poate face dupa recoltarea fructelor cand se vor elimina ramurile prost plasate in coroana si se reduc  ramurile de semischelet imbatranite. 
 Sfat! Dupa fiecare taiere aplicati un tratament cu fungicide contra moniliozei. 

 Lucrarile de taiere la cires 
 La cires taierile de fructificare au drept scop mentinerea ramurilor buchete de mai  si a ramurilor mijlocii pentru a avea o buna productivitate. 
 Ramurile mijlocii produc fructe mai mari si mai frumoase. Taierile se aseamana cu cele de la prun. 
 De retinut! Toate taierile de eliminare se fac prin taierea in cepi de cel putin 20 cm lungime pentru a impiedica agentii patogeni sa patrunda in ramura mama. Aceste taieri e bine sa fie facute in vegetatie. 

 Lucrarile de taiere la visin 
 La visin taierile au rolul de a evita degarnisirea ramurilor de rod  (pierderea mugurilor roditori) si mentinerea capacitatii de rodire. 
 Ramurile plete se scurteaza de la punctual unde apare ramificatia laterala sau exista pinteni sau ramuri buchet care au muguri vegetativi in varf. Cele care sunt uscate sau nu au ramificatii laterale se elimina de la baza. 

 Lucrarile de taiere la cais 
 Si la cais taierile se fac in vegetatie respectand indicatiile de la prun. Prin taieri se va stimula formarea de ramuri mijlocii si lungi (acestea nu se scurteaza) pentru a fructifica. Lastarii vigurosi care incep sa emita anticipati se scurteaza la 4 - 5 frunze. Taierile se fac in cepi de 20 - 25 cm. 

 Lucrarile de taiere la piersic 
 La piersic taierile se fac anual obligatoriu pentru a rari ramurile mixte laterale si eliminarea celor cu pozitie verticala sau  inferioara din coroana. Taierea ramurilor mixte se face la aprox. 20 cm. 
 Se elimina toate ramurile mixte care au rodit in anul precedent, ramurile salbe si cele anticipate. Taierile se fac in cep pentru a asigura lemn de inlocuire pentru anul urmator si pentru a preveni patrunderea moniliozei. 
 Ramurile mixte foarte lungi se scurteaza la 60 cm. La inceputul verii, lastarii vigurosi care  incep sa emita lastari anticipati se vor elimina din coroana prin taierea in cep lung. 
 In anii cu ierni geroase taierile se fac in perioada infloritului  pentru a estima mai bine procentul pierderilor de muguri roditori aplicandu-se o taiere de compensare adica mai treceti cu vederea  (un an) daca o ramura roditoare nu are o pozitie prea buna in coroana. 

 Lucrarile de taiere la migdal 
 La migdal forma de coroana este una libera cu fructificare pe buchete de mai, ramuri salbe sau ramuri mixte. Taierile se fac doar pentru a elimina din pom ramurile uscate, imbatranite su debilitate. 

 Lucrarile de taiere la nuc 
 La nuc intervenim cu taieri periodic pentru a elimina ramurile concurente (cele care nu fructifica dar concureaza pentru hrana cu cele roditoare) si ramurile de semischelet imbatranite. Acestea se scurteaza in vederea stimularii cresterii de ramuri de rod. 
 Sfat! In vegetatie (in verde) lastarii care cresc viguros se ciupesc (se rup) pentru a stimula ramificarea lor. 

 Lucrarile de taiere la alun 
 La alun se fac taieri abia din anul al III-lea pentru ca pomul sa-si consolideze sistemul radicular. Taierile constau in rarirea ramurilor de schelet cu 15 cm daca pomul este mic si cu 30 - 50 cm daca pomul este mare. 
 Când pomii intră în perioada de declin, tăierile de reîntinerire sunt indicate în scopul reactivării vegetaţiei, ceea ce permite fructificarea lor în continuare. 

 Lucrarile de taiere la castan 
 La castan se fac interventii sumare in primii ani si de rarire dupa atingerea dimensiunilor normale ale soiului  La soiurile care ramifica putin se fac taieri de stimulare a ramificarii. 

 Lucrarile de taiere la moÅŸmon 
 La moÅŸmon (Mespilus germanica) nu se fac taieri fiindca acesta fructifica pe varful ramurilor. Se elimina doar ramurile bolnave, uscate. 

 Lucrarile de taiere la arbusti fructiferi 
 Taierea coacazului 
 Forma de conducerea la coacaz este cea de tufa; ea se formeaza in  2 - 3 ani de la plantare dar exista posibilitatea conducerii plantelor  pe un trunchi de 20 - 40 cm inaltime din care se formeaza o coroana de 6 - 8 ramuri de schelet. 
 Acest tip de forma necesita sistem de sustinere pe spalier sau sarma intinsa la 40 cm de la sol. 
 Tufa de coacaz are 15-20 de tulpini de 1-5 ani. Tulpinile mai batrane de 5 ani se elimina. Ramificatiile de pe tulpinile de 2 - 5 ani se scurteaza la 20 - 30 cm. 

 Taierea agrisului 
 La agris taierile de fructificare se realizeaza prin eliminarea tulpinilor imbatranite 
  (acestea vor fi inlocuite de altele tinere), a ramurilor rupte, bolnave. 
 Daca plantele se conduc pe trunchi, taierile vizeaza  rarirea lastarilor pentru o mai buna luminare a coroanei si mentinerea unui echilibru intre crestere si rodire. 

 Taiarea la zmeur si mur 
 La zmeur se raresc drajonii in momentul cand primele fructe incep sa se coaca. Tulpinile fructifere se taie la 80 - 120 cm iar cele de 2 ani  (care au rodit)  se elimina din tufa. Trebuie sa aveti cam 10 - 15 tulpini/ ml. 
 Taierile de fructificare la mur   (fara ghimp i- era frumos sa nu fac aceasta precizare) se realizeaza prin ciupirea lastarilor la 80 - 100 cm si scurtarea cresterilor laterale de pe tulpini la 20 - 40 cm. Nu trebuie sa ramana decat 5 - 6 ramuri de fructificare. 

 Lucrarile de taiere la afin, catina, scorus, smochin, corn si lonicera albastra 
 La afin se elimina tulpinile imbatranite  (peste 4 - 5 ani). 
 La catina se indeparteaza ramurile rupte, indesite si se scurteaza axul. 
 La scorus (negru, rosu, de gradina) se efectueaza periodic taieri pentru a mentine un echilibru intre lemnul tanar si batran. La scorusul rosu si de gradina, pomul se conduce cu 10 - 12 ramuri de schelet in coroana si periodic se intervine cu foarfeca pentru a limita cresterile in inaltime si latime si a pastra forma coroanei. 

 La smochin se aplica taieri doar pentru a elimina ramurile degerate, rupte, uscate. 
 La corn se fac taieri de rarire si eventual taieri de regenerare. 
 Lonicera albastra (Lonicera kamtschatica) numita si boabe de miere siberiene se conduce sub forma de tufa cu 10 - 14 tulpini roditoare, restul se elimina prin taieri. 
 Cam acestea sunt taierile la toti pomii si arbustii fructiferi gasiti prin gradinile noastre. 
 Spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
              Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru pomicultori: 

 Articolul de față tratează tăierea pomilor în general. Pentru lucrările specifice de vară, tăierile în verde sunt explicate într-un ghid dedicat, cu reguli pe fiecare specie. Dacă te interesează specific via, vezi și îngrijirea viei pe rod , care acoperă tehnicile particulare ale viticulturii. 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Lucrarile de taiere de la A la Z 
 Taierile de formare si intretinere pentru pomi si arbusti fructiferi si ornamentali 
 Altoirea pe intelesul tuturor

---

### 16 sfaturi simple pentru cultivarea unor legumele gustoase ca pe vremea bunicilor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-legumelor-sfaturi/*

1. Amenajati gradina in zone cu expunere la soare 
 Lumina este esentiala pentru a creste legume sanatoase. Amenajati gradina de legume in zone cu expozitie sudica, sud-vestica iar daca nu este posibil atunci in locuri unde primeste cel putin 6 - 7 ore / zi de lumina solara directa. Intr-o zona umbrita va limitati la legume pentru frunze ca salata, spanac, loboda sau radacinoase ca morcov, patrunjel. 

 2. Mentineti solul sanatos 
 Solul sanatos este cheia unei gradini de legume ca pe vremea bunicilor. Fertilizati solul cu materie organica de tip compost, gunoi de grajd descompus, muschi de turba sphagnum, ingrasaminte verzi functie de aprovizionarea din sol cu nutrienti si necesarul plantelor cultivate. 

 3. Pregateste terenul la timp 
 Pregateste terenul toamna tarziu si primavera devreme prin mobilizarea solului determinand refacerea echilibrului dintre cele 3 faze ale solului (solida, lichida si gazoasa). Pe un sol compact germinatia semintelor are loc mai greu, procentul de prindere a rasadurilor plantate este mic, veti avea multe goluri in plantatie. Modelati solul in brazde inaltate si veti obtine legume timpurii. 

 4. Mulciti solul pentru rasaduri 
 Pentru culturile infiintate prin rasad mulciti solul. Metoda va ajuta sa scapati de buruieni si mentine umiditatea in sol. Utilizati agrotextil, paie, talas sau fan. Ce este mulcirea? Acoperirea solului cu materie organica, precum paie, frunze sau resturi vegetale. 

 5. Intercalati culturile 
 Fiti eficienti si optati pentru culturi intercalate astfel incat sa obtinati maxim de recolta pe unitatea de suprafata fara sa inghesuiti plantele. Intercalati cultura de ceapa (care creste repede) intre randurile de conopida sau brocoli (care cresc mai lent). 

 6. Organizati eficient gradina 
 Plantati legume ca spanac, loboda, salata, stevie, mazare, fasole pitica in randuri largi si nu individual pentru a obtine recolte mai mari. 

 7. Optimizati udatul 
 Economisiti apa daca optati pentru sistemul de udare prin picurare. Acest sistem va furnizeaza apa direct la radacina plantelor iar daca sistemul este prevazut cu un regulator de timp, gradina este udata automat si va scuteste de corvoada udatului zilnic la ore matinale ca sa nu spun ca nu veti avea vreun stres cand sunteti plecati in vacanta si n-are cine uda gradina. Poate ca bunicii nostrii nu faceau asa, dar de ce sa nu prfitam de tehnologia moderna? 

 8. Cresteti legumele pe verticala 
 Folositi spaliere, pergole, grilaje si cresteti legume pe verticala lasand spatiul liber pe sol pentru alte plante. Castravetii, pepenii, fasolea urcatoare se simt bine la inaltime. 

 9. Folositi folie protectoare 
 Accelerati timpurietatea folosind folia protectoare pentru a acoperi randurile de legume. Utilizati tunelele joase pentru a proteja legumele de gerurile tarzii de primavara. Puteti utiliza protectii de tip clopot pentru legumele sensibile la frig. Acestea pot fi transplantate afara cu cateva saptamani mai devreme decat data normala de plantare fara a fi afectate. 

 10. Dublati recolta 
 Puteti obtine recolta dubla de pe aceeasi suprafata daca aveti 2 recolte/an. Pe acelasi razor se poate semana primavara devreme salata, spanac, loboda, ridichi, dupa 30 - 40 zile ii ia locul cultura de vara care poate fi de fasole, dovlecei, tomate sau cartof timpuriu iar toamna, dupa desfiintarea culturii de vara se seamana din nou salata, spanac, ridichi. 

 11. Alegeti legumele cu atentie 
 Nu plantati mult si fara rost. Alegeti doar acele legume care va plac si le savurati cu placere dar care sa fie si usor de intretinut altfel gradinaritul devine o corvoada si veti investi timp si bani in legume pe care nu le mancati. 

 12. Eliminati buruienile 
 Tineti la distanta daunatorii si bolile daca eliminati buruienile de pe langa casa, gard. Jur imprejurul culturilor de legume e bine sa infiintati garduri de protectie din cimbrisor, lavanda, coriandru. Mirosul acestor plante nu este pe placul daunatorilor. 

 13. Protejati fauna utila 
 Aveti grija de fauna utila! Albinele, bondarii sunt buni polenizatori. Viespile, aricii, pasarile va tin daunatorii departe de culturile de legume. Pentru arici amenajati-le un culcus undeva in gradina. Pasarile sunt utile in gradina, hranindu-se cu afide, omizi, viermi, melci. Amenajati-le casute si doline pentru mancare si apa. Aveti grija sa nu utilizati pesticide care le fac rau acestor vietati. 

 14. Utilizati seminte de calitate 
 Utilizati seminte de buna calitate, certificate si pastrate in bune conditii. Daca v-ati produs singuri semintele si le aveti de mai multi ani, faceti un test de germinatie inainte de semanat in camp. Pe  o bucata de sugativa sau un prosop din hartie umezit, presarati cateva seminte. Daca mai mult de 80 % din ele au incoltit, le puteti semana si in camp. 

 15. Folositi o sperietoare de ciori 
 Ciorile sunt pasari daunatoare pentru culturile din gradina. Bunicii nostri aveau cate o sperietoare in gradina pentru a le tine departe de straturile cu legume. Aveti grija ca acestea sa aiba obiecte stralucitoare, metalice (care lucesc in bataia soarelui) fiindca ciorile le evita si stau departe de gradina. 

 16.  Rotiti culturile 
 Si nu uitati de rotatia culturilor ca nici bunicii nu o uitau si va hraneau cu legume sanatoase si gustoase. 
 Spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
            Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Fructe si Legume Bio Numai cu Tratamente Naturiste 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Fertilizarea solului in gradina si livada - ghid practic pentru folosirea ingrasamintelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/fertilizarea-solului/*

Ca sa fertilizati corect gradina sau livada trebuie sa cunoasteti  rolul elementelor nutritive in viata plantelor si cum influenteaza ele calitatea recoltei. 

 Elementele nutritive alcatuiesc hrana plantelor si prin prezenta lor in cantitati suficiente si in forme asimilabile  influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor legumicole, pomii si arbustii fructiferi, plantele ornamentale. 
 Comparativ cu plantele ornamentale sau alte plante de cultura, plantele legumicole au pretentii mai ridicate fata de elementele nutritive iar acest aspect este determinat de un sistem radicular slab dezvoltat, raspandit in stratul superficial al solului  unde umiditatea este mai prezenta determinand o capacitate redusa de absorbtie. Totodata legumele saracesc solul repede de elementele nutritive datorita productiilor mari realizate pe unitatea de suprafata. 

 Elementele nutritive si rolul lor 
 Trebuie sa stiti ca elementele nutritive se impart in: 

 macroelemente: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu si sulf 
 microelemente: bor, cupru, mangan, molibden, zinc, fier si aluminiu 

 Macroelementele au rolul principal si au o pondere mai mare in hrana planteleor decat microelementele dar nici unul nu poate lipsi sau sa se afle in exces in hrana plantelor, ambele cazuri provocand modificari nedorite in plante. 

 Azotul - N 
 Favorizeaza (in cantitate corespunzatoare) desfasurarea normala a metabolismului si influenteaza cresterea masei vegetative si a fructelor. Plantele legumicole pretentioase la azot sunt cele de la care consumam frunzele, petiolii, mugurii vegetativi, lastarii. Plantele ornamentale decorative prin frunze sunt si ele consumatoare de azot. 
 In exces, azotul stimuleaza cresterea vegetative in detrimental fructificarii si a calitatii fructelor, prelungesc perioada de vegetatie, intarzie fructificarea si maturarea fructelor, reduce rezistenta la boli si la pastrare. 
 Sub aspect general , plantele au culoare verde inchis, crestere haotica, fructificare slaba. Cea mai grava consecinta a excesului de azot este acumularea sub forma de nitrati si nitriti in organele comestibile. 
 Carenta in N se evideantiaza prin cresteri slabe, frunze clorotice (ingalbenite), mai ales cele batrane (de la baza plantei) care vor cadea datorita translocarii azotului in organele tinere ale plantei. 

 Fosforul - P 
 Stimuleaza inflorirea, fructificarea, depoziteaza substantele de rezerva, fixeaza planta in sol, influenteaza maturarea fructelor si calitatea legumelor. Impreuna cu potasiul, calciul si magneziul determina rezistenta plantelor la seceta si ger. 
 Carenta apare mai rar si se manifesta prin cresteri slabe  ale plantelor, influenteaza negativ fructificarea determinand intarzierea coacerii, scade rezistenta la atacul de boli si daunatori. 
 Ca aspect general , frunzele au culoare verde inchis, apoi albastrui si mai tarziu purpurii. 

 Potasiul - K 
 Participa la absorbtia apei in radacini, stimuleaza acumularea glucidelor si contribuie la cresterea si rezistenta la ger si seceta a plantelor. Influenteaza pozitiv calitatea fructelor si stimuleaza enzimele implicate in fotosinteza. 
 Insuficienta potasiului duce la dereglari fiziologice, dezvoltare insuficienta a tesuturilor mecanice, frunzele se coloreaza in galben- brun, scade calitatea fructelor si scade rezistenta la ger si seceta. Plantele au aspect de vestejit. 
 Exemplu: la tomate, carenta de potasiu determina aparitia pe fructe a unor pete/zone colorate in verde sau galben numite " pete de ceara ". 
 In caz de exces de K , unele specii ca sfecla sau cartoful cresc normal dar dau produse de calitate inferioara caracterizate printr-un procent  redus de glucide in radacinile de sfecla sau exces de suber in tuberculi. 

 Calciul - Ca 
 Se acumuleaza in principal in radacinile plantelor  (aprox. 90 %) dar  rolul lui este de a intari peretii celulari. 
 In exces, Ca , determina reactie excesiv alcalina a solului, nefavorabila multor specii legumicole, determina aparitia clorozei, perturbari in aprovizionarea cu elemente minerale. Frunzele se ingalbenesc fiindca plantele nu mai pot absorbi Fe si Mg (care trec in forme insolubile). 
 Carenta de Ca determina o reactie excesiv acida a solului nefavorabila multor specii, duce la perturbarea unor procese biochimice care au drept rezultat oprirea din dezvoltare a plantelor si mortificarea mugurilor terminali. Lipsa Ca scade rezistenta fructelor la socurile mecanice produse in timpul recoltarii, transportului sau depozitarii, ceea ce duce  la deprecierea productiei si implicit  creste incidenta atacului de agenti patogeni. 
 Exemplu, la tomatele de sera, lipsa Ca provoaca putrezirea zonei pistilare a fructelor. 
 Ca aspect general frunzele tinere sunt rasucite, rigide, limbul se coloreaza in alb-verzui si devin apoi cafenii sau au pete brune. 

 Magneziul - Mg 
 Intra in compozitia clorofilei si impreuna cu K influenteaza cresterea organelor de reproducere, are rol in metabolismul apei, participa la desfasurarea multor procese biochimice. 
 Insuficienta apare pe solurile reci si cu reactie acida determinand incetinirea cresterii plantei, a infloririi si coacerii fructelor. 
 Sodiul si potasiul in exces accentueaza carenta de magneziu. Ingrasamintele cu azot atenueaza carenta de magneziu, favorizandu-i absorbtia. 
 Sub aspect general , frunzele capata nuante caracteristice la inceput galbene apoi cu arsuri - la cartof, purpurii → portocaliu → roscat - la varza creata, conopida, brocoli, pete eliptice de culoare albicioasa pe varfurile frunzelor - la ceapa. Nervurile frunzelor raman verzi iar marginile se curbeaza in sus. 
 Mg in exces este foarte toxic  si daunator putand provoca moartea plantei mai ales in lipsa de Ca care anihileaza efectul nociv. 

 Sulful - S 
 Este utilizat in procese de biosinteza si fotosinteza. 
 Plantele cu cerinte mari fata de S sunt: ceapa, sfecla, pastarnacul, varza. Sulful confera o aroma caracteristica datorita unei substante numita sulfura de alil. 
 Carenta de Sulf determina decolorarea nervurilor si a frunzelor in general deoarece continutul in clorofila scade, intensitatea fotosintezei scade iar plantele sunt debile. 
 Exemplu, la tomate, insuficienta sulfului determina alungirea excesiva a tulpinii. 

 Administrarea ingrasamintelor 
 Elementele nutritive sunt absorbite de catre plante pe doua cai: prin radacina- cele extrase din sol; prin frunze - cele extrase din atmosfera precum si cele administrate sub forma de solutii foliare. 
 Mai trebuie sa stiti ca pretentiile plantelor legumicole fata de elementele nutritive sunt diferite functie de faza de vegetatie, cele mai mari cerinte le au in faza formarii organelor comestibile. Cerintele sunt diferite si fata de concentratia solutiei solului in faza de vegetatie. Aceste cerinte sunt mai mici la inceputul perioadei de vegetatie si cresc odata cu cresterea plantei. 
 Forma de administrare a ingrasamintelor este forma solida pentru fertilizarea de baza si locala iar in vegetatie solida si lichida pentru culturile in camp, protejate si fortate si numai lichida pentru culturile in medii artificiale (culturi fara sol). 
 O atentie deosebita trebuie sa acordati raportului dintre elementele nutritive. 
 Cred ca ati observant cand ati cumparat un fertilizant lichid pentru plante ca pe flacon apare  N:P:K  (2:3:4). Acest raport ne arata ca solutia contine 2% azot total, fosfor solubil 3% si potasiu solubil 4% + ceva microelemente sub forma de chelati. 
 De regula e bine sa achizitionati fertilizantii lichizi functie de acest raport si functie de nevoi, adica, daca am nevoie de un fertilizant pentru plante ornamentale ce decoreaza prin frunze atunci am nevoie de un fertilizant cu concentratie mai mare de azot, daca fertilizez orhidee e bine sa achizitionez fertilizant pentru orhidee, daca fertilizez trandafiri iau din cel pentru trandafiri si tot asa. 

 Cum fertilizam, organic sau chimic? 
 O sa ma intrebati care fertilizanti sunt mai buni? Fertilizam organic sau chimic? 
 Chimicalele ne fac rau si se acumuleaza in legume si fructe? 
 Ei bine, eu cand aud ineptia "eu fertilizez doar cu gunoi de grajd si uite ce rosii frumoase am " ma ia cu fiori pe sira spinarii. 
 Fratilor, fertilizantii chimici dati in doza optima si la momentul oportun nu se acumuleaza in planta!!!!! Sa fie clar! 
 Fertilizantii organici administrati aiurea, fara nici un discernamant pot determina exces de azot si acumulare sub forma de nitrati si nitriti! 
 Planta nu are habar daca azotul  provine dintr-un fertilizant chimic sau unul organic, pentru ea e doar hrana! 
 De ce preferam fertilizantii organici?  Ca sa fim prietenosi cu mediul (in special solul), sa nu poluam panza freatica fiindca poate ajunge in apa potabila ca sa nu spun ca la tara apa din puturi si fantani poate contine nitrati. In plus fertilizantii organici  contin o seama de microorganisme benefice pentru sol pe termen lung. 
 A auzit toata lumea? Si cei din spate, mai carcotasi? 
 De aceea mi-am facut bataturi la degete si v-am scris rolul fiecarui element ca sa intelegeti mai bine cum stau lucrurile. 
 Mai trebuie sa intelegeti ca fertilizantii organici, indiferent ca-i compost, gunoi de grajd, praf de oase sau resturi vegetale au efect diferit asupra compozitiei solului si implicit asupra plantei datorita raportului diferit dintre elementele nutritive. Pentru o fertilizare corecta oganic trebuie sa nu depasiti dozele indicate intr-o tehnologie de cultura, plantele extragandu-si necesarul din ce se gaseste in sol. 
 De retinut! Fertilizantul organic are nevoie de cel putin 3-4 saptamani (functie de starea vremii) pentru a putea fi accesibil pentru plante, adica acestea sa poata absorbi nutrientii. Daca el este administrat in vegetatie, el devine accesibil cand trebuie sa recoltati cultura respectiva. In aceasta perioada ideali sunt fertilizantii minerali care se absorb rapid in planta si au efect imediat. 
 Pentru legumicultura este ideala fertilizarea mixta cu fertlizarea de baza organica si suplimentar minerale fazial. 

 Ingrasamintele organice 
 Ingrasamintele organice ce provin din diverse produse reziduale natural se impart in: 

 Ingrasaminte de origine locala: gunoi de grajd, paie, mranita, compost, turba, urina si mustul de urina, etc. 
 Ingrasaminte verzi provenite din culturi cu vegetatie rapida care se incorporeaza in sol cu scopul de a creste fertilitatea si a ameliora solul. Se folosesc mustarul alb, ridichea chinezeasca - soiul Clovis, amestec de mazare+mazariche+bobusor (1/4 +1/4 +1/2), hrisca, lupin, trifoi sau resturi vegetale din culturi anterioare (care sunt sanatoase). 

 Ce ingrasaminte puteti folosi 
 Eu utilizez fertilizanti minerali din gama Universol (verde, albastru si violet) si din cel organic Cropmax (100 % natural). 

 Universol 
 Gama Universol este o gama completa pentru orice situatie, formulele NPK sunt echilibrate, contin si microelemente chelate, se dizolva rapid, dau rezultate bune, ele sunt recunoscute dupa culoare. 
 Am utilizat Universol verde (23: 6: 10 +3 MgO + Me) in solutie de 2 g / l pentru a fertiliza plantele de pe balcon , in special cele decorative prin frunze. L-am utilizat si in legumicultura cu rezultate bune dar mai bun mi s-a parut Univerol albastru (18: 11: 18 +2MgO + Me) administrat tot sub forma de solutie 2g/l. 
 Pentru pomii fructiferi am utilizat Universol violet  (10: 10: 30 +2MgO +Me) administrat 50 g / pom sau sub forma de solutie 2g/ l si administrat prin pulverizare cu vermorelul pe toata masa foliara a pomului. 

 Cropmaxul 
 Cropmaxul l-am utilizat in legumicultura si plante de apartament , doza fiind de 10 ml / 10 l apa / 100 m²; pentru culturi legumicole in sere si solarii se face solutie din 20 ml / 10 l apa/ 100 m². Se poate aplica pe rasaduri, cand acestea au 5-7 cm, solutie din 2,5 ml / 10 l apa / 50 m². 
 Pentru pomi fructiferi si vita de vie, solutie din 15 - 20 ml / 10 apa. 
 Tratamentul cu Cropmax se administreaza odata la 14 zile. 
 Plantele de apartament se fertilizeaza incepand din martie si pana in octombrie. 
 Daca vreti sa transplantati plante de apartament si utilizati substrat din comert aveti grija ca acesta are in compozitie si fertilizant deci, nu aplicati fertilizant suplimentar mai devreme de o luna de la transplantare! 
 Pentru arbusti , ferilizarea se face functie de dimensiunea masei de frunze. Se pot aplica in jur de 30 - 50 g de fertilizant/ arbust sau intre 1,5 - 3 l compost / arbust in aprilie iar in iunie se aplica a doua fertilizare cu ½ din doza din aprilie. 
 Pentru fertilizarea arborilor ornamentali trebuie sa facem diferenta intre foioase si conifere intrucat ciclurile lor anuale de crestere sunt diferite. 
 Foioasele se fertilizeaza in aprilie cu 55 % din necesarul anual de fertilizant si in iunie se aplica 45 %. La trandafiri proportia este de 60 / 40. 
 Aplicati 50 - 60 g / m²  / an sau 3-5 l compost / pom. 
 Coniferele se fertilizeaza in mai cu 35 % din doza totala si apoi la sfarsit de iulie - incepit de august cu 65 % din doza. 
 Doza de ingrasamant este de: 35 g /m² / an - pentru coniferele mici si 50 - 70 g/ m² / an - pentru coniferele mari. 
 Trandafirii si rododendronii primesc 100 g/ m²/ an. 

 Osmocote 
 Eu utilizez pentru plantele ornamentale Osmocote 3 - 4  (17: 11: 10 +2 MgO + Me) care elibereaza nutrientii treptat, pe o perioada de 3 - 4 luni, doza fiind de 3 - 3,5 kg /m³ de substrat. Exista Osmocote pentru 5-6 luni cu aceeasi formula si cu doza de 3,5-4 kg/m³ de substrat. Acesta din urma merge foarte bine la conifere. 

 Scotts 
 Pentru gazon va sugerez fertilizantii de la Scotts care au formule pentru diverse etape si faze in care se gaseste gazonul (fertilizari de primavara, vara, toamna, antistres). 
 Retineti ca oadata tuns gazonul se pierd si foarte multi nutrienti (30g N, 10g P, 20g K). 

 Landscape Pro Fullseason 
 Daca nu aveti chef sa fertilizati la 4 - 5 saptamani, atunci Landscape Pro Fullseason cu durata de 8 - 9 luni va scoate din impas. Doza este de 60 - 80 g / m². 
 Indiferent de metoda de fertilizare, nu depasiti dozele si mai ales fertilizati numai atunci cand trebuie! Cititi cu atentie instructiunile de pe ambalajul fertilizantilor sau cereti sfatul unui specialist. 
 Spor la gradinarit! 
 Autor:Diana Chetreanu 
           Inginer horticol 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Regenerarea fertilitatii solului 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### 10 greseli in gradina sau livada usor de evitat, dar pe care si gradinarii priceputi le mai fac
*URL: https://www.cartiagricole.ro/greseli-gradina/*

  

 1. Apa in exces 
 Asta a fost prima mea gresala de horticultor incepator. Exista tendinta sa uzi plantele in exces si mai ales sa nu corelezi udatul cu temperatura de afara. Teoretic intre 2 udari, pamantul trebuie sa se zvante la suprafata. Gresala asta se face, in general, cand temperaturile nu sunt ridicate iar daca mai e si un pic de vant, acesta zvanta pamantul la suprafata si ai senzatia ca planta are nevoie de apa.Trebuie sa inveti nevoile plantei pentru apa functie de stadiul de vegetatie in care se afla planta si sa uzi corespunzator cu aceste cerinte. 

 2. Fertilizarea in exces 
 La fel ca si in cazul irigatului, fertilizarea trebuie aplicata cu mare atentie, respectand momentul optim si cantitatea necesara functie de consumul plantei si de aprovizionarea din sol cu nutrienti. Utilizarea nesabuita chiar si a fertilizantilor organici poate determina acumulare de nitrati si nitriti ! (citeste ghidul de fertilizare ) 

 3. Neglijarea buruienilor 
 Multi gradinari cred ca trebuie sa scape doar de buruienile din cultura sau din stratul cu flori nu si cele de pe langa garduri, casa sau alte zone neplantate. Gresit! Buruienile sunt surse de boli si daunatori. Multe insecte isi depun pontele (ouale ) pe diverse plante ierboase ca apoi adultii sa migreze pe pomii fructiferi, arbori si arbusti ornamentali sau in culturile de legume. Distrugerea buruienilor este un subpunct fiindca am vazut ce greseli se fac atunci cand acestea se vor distruse. Multe din buruieni au in sol  rizomi lungi si adanc infipti in sol. Multi fermieri utilizeaza sapa incercand sa scape de aceste plante nedorite si nu fac altceva decat sa le inmulteasca prin divizarea rizomului. Cele mai frecvente buruieni intalnite sunt: pirul - Agropyron repens (este considerate cea mai daunataore planta pentru agricultura ), coada calului -Equisetum arvense, mohor - Setaria glauca, costrei - Sorgum halepense. O metoda ecologica de a scapa de aceste buruieni ( mai ales pir ) este plantarea suprafetei cu un amestec de plante care intra in vegetatie inaintea acestor buruieni asfixiindu-le. Puteti planta un amestec de trifoi, lolium, festuca care apoi sa-l cositi si sa-l utilizati ca ingrasamint  Dusmanul de temut al pirului este floarea soarelui. O alta metoda de starpire a buruienilor este mulcirea solului pentru a impiedica rasarirea lor. In nici un caz nu utilizati sapa! 

 4. Neglijarea resturilor 
 Acest punct se leaga cumva de cel anterior. O parte din fermieri ce detin livezi, dupa recoltare nu strang resturile de fructe uscate, vatamate, atacate de boli si daunatori din pomi sau de pe sol iar acestea vor fi surse de infectie pentru anul urmator. 

 5. Dezinfectarea uneltelor 
 Foarte multi iau in deradere dezinfectia foarfecelor si cutitelor de altoit dupa utilizare. Habar nu au ca oadata folosita foarfeca pe un pom bolnav si utilizata (nedezinfectata) la alt pom sanatos va transmite acestuia din urma boala. Ar trebui dezinfectata foarfeca dupa fiecare pom astfel se evita transmiterea bolilor cea mai grava fiind Agrobacterium tumefaciens - cancerul pomilor. Odata atacat de cancer, pomul trebuie taiat si eliminat din gradina sau livada. Se recunoaste dupa trunchiul plin de scorburi si ulceratii, scoarta este innegrita, pomul prezinta numeroase deformari. 

 6. Aglomerarea gradinii 
 Unii gradinari in dorinta de a ocupa fiecare petic de pamant, uita ca plantele au nevoie de un anumit spatiu ca sa se dezvolte armonios. De aceea trebuie sa respectati distantele de plantare si sa luati in calcul suprafata ocupata de planta la maturitate altfel, plantele se autoumbresc, nu beneficiaza de lumina suficienta si rezulta plante mici, debile pe care nu vi le doriti in gradina. 

 7. Seminte F2 provenite din F1 
 Unii fermieri pastreaza seminte provenite de la culturi de hibrizi F1 din dorinta de a economisi fiindca aceste seminte sunt scumpe. Daca ati optat pentru infiintarea unei culturi legumicole cu hibrizi F1 si ati fost multumiti, anul urmator cumparati aceleasi seminte, nu opriti seminte din cultura anterioara fiindca nu veti obtine acelasi rezultat. E vorba de genetica. Semintele F1 (adica prima generatie) s-au obtinut prin incrucisarea controlata intre 2 sau chiar mai multe linii de plante cu calitati superioare (rezistenta la boli si daunatori, rezistenta la temperaturi joase sau ridicate, culoare, forma, etc.). Aceste selectii s-au intins pe mai multi ani (chiar 12 generatii) si de aceea sunt si scumpe. Semintele rezultate de la plantele hibrid F1 mostenesc calitatile cele mai slabe ale parintilor, nu au putere de germinatie si colectarea semintelor F2 de la plante F1 e munca in zadar. 

 8. Aplicarea tratamentelor fitosanitare 
 Am vrea sa scapam de ele dar... nu putem. Daca am fi un pic mai constienti si ne-am face curat in gradini, curti (am starpi buruienile - ecologic, am strange resturile, etc), daca nu am  mai lasa suprafete intregi de teren parloaga acest lucru ar fi posibil. Am avea daunatori cat sa se hraneasca fauna utila. Greselile pe care le fac multi sunt: nerespectarea modului de preparare a solutiilor, aplicarea corecta a lor, respectarea intervalului de pauza dintre 2 tratamente, verificarea prognozei meteo pentru urmatoarele 3 zile (nu se fac tratamente pe vant si pe ploaie), nu se gandesc la fauna utila (bine ar fi sa se aleaga produse sistemice in locul celor de contact astfel se previne  in loc sa se combata), nu poarta echipament de protectie, nu-si avertizeaza vecinii ca urmeaza sa aplice tratamente fito, nu se gandesc la mediu atunci cand abandoneaza flacoanele/ambalajele acestor produse pe unde ii apuca. 

 9. Plante "exotice" 
 Multor iubitori de gradini le place cate o planta si si-o doresc cu tot dinadinsul sa o aiba la ei in gradina spre a se fali cu ea si a face in ciuda vecinilor. Scapa din vedere conditiile de mediu si particularitatile biologice ale plantei respective. Inainte de a va achizitiona o anumita planta, verificati daca conditiile de sol si clima din gradina voastra sunt prielnice pentru planta respectiva. Riscati sa dati banii pe o planta care nu se poate adapta in gradina voastra. 

 10. Aplicarea gunoiului de grajd 
 Am vazut cum multi iau balega pur si simplu si o imprastie prin gradina. Gresit! Ea trebuie compostata fiindca contine o multime de seminte de buruieni pe care le veti introduce cu buna stiinta in gradina si mai mult e infestata cu oua de coropisnita care vor inunda gradina sfedelind toate radacinile plantelor. 
 Sper ca sfaturile mele sa va fie de folos sis a aveti spor la gradinarit! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni

---

### Cum obtii cel mai bun pamant pentru gradina: retete pentru amestecuri nutritive
*URL: https://www.cartiagricole.ro/amestecuri-nutritive-gradina/*

Ce este substratul nutritiv 
 Rasadurile sunt plante tinere, la inceputul vegetatiei obtinute in conditii organizatorice si tehnice speciale si care prin transplantare servesc la infiintarea culturilor. 
 Substratul nutritiv joaca un rol extrem de important in reusita obtinerii unor rasaduri de buna calitate. Din acest motiv  substratul trebuie sa aiba anumite caracteristici: sa aiba structura corespunzatoare care sa asigure schimbul de gaze cu atmosfera, sa fie afanat, sa aiba porozitate mare, sa fie permeabil, sa aiba capacitate mare de retinere a a apei, bogat in elemente nutritive, sa contina ciuperci care sa faca micoriza (asociaţie simbiotică realizată între miceliul unei ciuperci şi rădăcinile unei plante ierboase sau  lemnoase) dar care sa nu contina microorganisme fitopatogene. 
 Astfel de substraturi se obtin din amestecarea mai multor componente de natura organica si anorganica  iar raportul dintre ele nu trebuie sa depasasca  3:1 sau 4:1. 

 Principalele componente ce alcatuiesc substratul nutritiv sunt: turba neagra si rosie, mranita, pamantul de telina, pamantul de frunze, nisip, perlit iar in ultima vreme se folosesc si composturi forestiere din rumegus de rasinoase, composturi gospodaresti, resturi vegetale, substraturi din ciupercarii, namol din statiile de epurare a apei. 
 Trebuie sa avem grija ca in aceste amestecuri componentele organice sa nu fie prea uscate, turba contine 60 - 70% apa, mranita 50 - 60%, compost 40 - 50%. 

 Componentele substratului nutritiv 
 Mranita provine din descompunerea avansata, timp de 1 - 2 ani, a gunoiului de grajd folosit ca biocombustibil pentru incalzirea rasadnitelor. Nu trebuie sa depasasca 50% dintr-un amestec altfel creste concentratia solutiei amestecului cu consecinte nefaste pentru plante. Poate contine seminte de buruieni si germeni de agenti patogeni deci, trebuie dezinfectata. 
 Turba este provenita din descompunerea unor depozite natural de muschi de turba (Sphagnum). Are o mare capacitate de retinere a apei (peste 200%) si cedare a acesteia in teren in maxim 20 zile. Se recomanda turba rosie care are un pH acid (pH 3,5 - 4,5) dar care echilibreaza reactia amestecului care contine componente neutre sau alcaline. Turba nu contine agenti fitopatogeni deci, nu trebuie dezinfectata. 
 Pamantul de telina provine din stratul superficial  (10 - 12 cm) al unor terenuri inierbate, terenuri necultivate, izlazuri. Brazdele se aseaza in platforme de 1 m inaltime si se uda periodic. Este lipsit de boli si daunatori. 
 Pamantul de lucernarie sau terenuri cultivate cu cereale paioase si leguminoase (plante din fam. Fabaceae sau Leguminosae ca mazare, mazariche, bobusor). Se evita terenurile erbicidate! 
 Nisipul are rolul de a creste permeabilitatea substratului pentru aer si apa. Trebuie extras numai din cariere de pe cursurile de apa nepoluate. Se recomanda nisipul cu granulatie grosiera, fara resturi vegetale sau componente aluvionare. 
 Compostul forestier provine din aschiile de lemn rezultate din prelucrarea trunchiurilor de conifere. Se maruntesc, se composteaza si se adauga ingrasaminte cu azot. Se obtine un material cu pH usor acid, lipsit de boli si daunatori si cu continut scazut in elemente nutritive accesibile plantelor imediat. 
 Compostul gospodaresc este folosit in fermele private de tip familial si se obtine din fermentarea tuturor resturilor organice din gospodarie. 
 Perlitul este un component inert din punct de vedere chimic, provine din tratarea rocilor vulcanice la temperaturi foarte mari (peste 700 º C), rezultand particule granulare spongioase avand porozitate ridicata, capacitate mica de retinere a apei, pH neutru, nu contine elemente nutritive si nici agenti patogeni si este un material usor (110 kg /m³). 
 Inlocuieste cu succes nisipul. 
 Stabilirea proportiilor in care diferite materiale intra in alcatuirea substratului nutritiv este foarte importanta si se reflecta in calitatea rasadului produs. 

 Retete de amestecuri nutritive pentru rasaduri si semanat 
 Amestecarea componentelor se face toamna sau primavara devreme, in perioade mai putin solicitate de alte lucrari. Se maruntesc si se cern componentele amestecului, se masoara in volume folosind galeti, roabe, etc., conform retetei si se rastoarna pe platforma (loc drept betonat sau pe care se pune o folie mai mare) in straturi succesive si se amesteca prin lopatare si greblare pana la omogenizare perfecta. 
 Ca si amestec universal puteti folosi 75% turba + 25% mranita   sau 60% turba si 40% mranita. 
 D-na profesoara Gheorghita Hoza ne-a sugerat o reteta care determina scurtarea perioadei de obtinere a rasadurilor: 75% turba, 23% compost forestier si 2% perlit. 

 40% turba + 30% mranita + 20% pamant de telina + 10% nisip - substrat foarte bun pentru repicat si umplerea ghivecelor. Poate fi utilizat la orice tip de plante dar cu precadere la ardei si vinete. 
 50% mranita + 40% pamant de telina + 10% nisip - substrat pentru repicat la tomate (pH 6,5 - 7). 
 20% mranita + 30% telina +50% turba - substrat repicat castraveti (pH 7). 
 50% mranita + 25% telina + 25% nisip - substrat repicat varza, conopida, salata (pH 6,5 - 7). 
 30% mranita + 20% telina + 30% turba + 20% nisip - substrat pentru semanat la tomate (pH 6,5 - 7). 
 40% mranita + 50% telina + 10% nisip - substrat pentru semanat la ardei si vinete (pH 6 - 6,5). 
 40% mranita + 40% telina + 20% nisip - substrat pentru semanat la castraveti. 
 25% telina + 50% turba + 25% nisip - substrat pentru semanat salata, varza, brocoli. 
 45% mranita + 45% telina + 10% nisip + 5% balegar - ptr. cuburi nutritive la tomate 
 20% telina + 60% turba + 5% nisip + 15% balegar - ptr. cuburi nutritive destinate ardeilor si vinetelor. 
 50% mranita + 20% telina + 20% turba + 5% nisip + 5% balegar - cuburi nutritive ptr. castraveti. 
 30% mranita + 30% telina + 30% turba + 10% nisip + 5% balegar - cuburi nutritive pentru varzoase, salata. 

 PONT: Indiferent de reteta utilizata, inaintea folosirii, este obligatoriu dezinfectia amestecului nutritiv. Puteti face aceasta operatiune inainte de amestecare, doar la componentele care necesita acest lucru sau puteti face dupa amestecare la cantitatea intreaga. 
 Pentru rasaduri bio amestecul se dezinfecteaza cu vapori supraincalziti la 80 º C. 
 In gospodarie, utilizati Previcur 607 SL - 300 ml / m³  (nu este necesar timp de pauza) sau Formalina 40 CS-2 ml/m³ (timp de pauza 10 - 30 zile functie de temperatura solului) 
 Pentru o buna dezinfectie chimica, trebuie sa intindeti amestecul intr-un strat uniform de 25 - 30 cm, se aplica tratamentul si se inveleste cu o prelata sau folie din polietilena timp de 3 zile. Dupa dezvelire, se lopateaza amestecul pentru a inlatura vaporii de pesticide care sunt toxici pentru semintele de rasaduri. 
 Pentru a evita acest neajuns e bine  sa efectuati operatiunea cu 15 - 20 zile inainte de utilizare. 
 In unele amestecuri se adauga nutrienti suplimentari (la o galeata de 10 l): 

 10 g azotat de amoniu, 100 g superfosfat si 30 g sare potasica - pentru solanacee 
 30 g azotat de amoniu, 50 g superfosfat si 10 g sare potasica - pentru varzoase 
 10 g azotat de amoniu, 75 g superfosfat si 25 g sare potasica pentru cucurbitacee 

 Dintr-un m³ se obtin: 

 5000 ghivece  5 x 5 x 5 cm 
 2000 ghivece  7 x 7 x 7 cm 
 700 ghivece 10 x 10 x 10 cm 

 Pe o suprafata de  un m² se pot aseza: 

 400 cuburi  5 x 5 x 5 cm 
 204 cuburi  7 x 7 x 7 cm 
 100 cuburi  10 x 10 x 10 cm 

 Sper sa va ajute si aceste informatii si va urez spor la gradinarit ! 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticol 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Regenerarea fertilitatii solului 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Care sunt uneltele de gradinarit de care ai nevoie si cum le alegi corect
*URL: https://www.cartiagricole.ro/alegere-unelte-gradinarit/*

Mi-am propus azi sa va ajut sa va achizitionati uneltele de baza  pe care ar trebui sa le aiba orice om care are o mica gradina pe langa casa.
Pe langa aceste unelete de baza am sa dau sugestii si celor mai experimentati care vor sa investeasca in gradina lor. 

 Cumpara unelte de gradinarit online 

 Cum ne imbracam - haine si manusi potrivite pentru gradina 
 In primul rand , atunci cand vreti sa va apucati de lucru in gradina trebuie sa purtati niste haine destinate acestui scop. Purtati haine lejere care sa nu va ingreuneze miscarile si de preferinta dintr-un material natural cum este bumbacul. In picioare e bine sa aveti cizme din cauciuc sau galosi de gradina pentru a va proteja de umezeala si noroi. 

 Manusi pentru gradinarit 
 In maini e obligatoriu sa aveti o pereche de manusi care sa va protejeze mainile. E bine sa utilizati din cele din panza peste care s-a impregnate un strat din silicon. Acestea sunt ideale pentru lucrarile de taiere la trandafir  sau alti arbusti cu spini. 

 Sort de gradina 
 Peste haine e bine sa aveti un sort cu buzunare in care sa tineti foarfeca de gradina, sfoara sau alte ustensile  care sa va fie la-ndemana. 

 Unelte de gradinarit esentiale 
 In orice gradina cat de mica trebuie sa existe o cazma, o sapa, o furca, o grebla, un fierastrau, o toporisca, o foarfeca universala pentru taiat ramuri si o roaba sau macar un cos pentru adunat resturile. 
 De la acest set de baza putem adauga diverse unelte si scule functie de necesitatile din gradina. 

 Cazmaua, Sapa, Furca si Grebla 
 Cazmaua   este destinata pentru sapaturi adanci in sol si nicidecum pentru a fixa pari in sol sau a scoate lespezi din piatra dintr-un anumit loc. 
 Sapatul este o munca extenuanta si care va solicita spatele mult. De aceea atunci cand alegeti cazmaua  aveti grija ca manerul sa fie indeajuns de lung astfel incat spatele vostru sa fie in permanenta drept. 
 Sapele sunt destinate spargerii crustei formata in urma udarii sau tasarii terenului. 
 Sunt de diverse dimensiuni ale lamei , mai late sau mai inguste. Daca aveti spatii mici e bine sa aveti o sapaliga , pentru spatii mari luati o sapa cu lama lata. Exista sapaligi 2 in 1 , la un capat sapa iar la celalalt cultivator  (ca o furca cu 2 sau 3 coarne. 
 Eu o prefer pe acesta din urma fiindca ma ajuta sa sparg bulgarii de pamant  ramasi in urma sapatului la cazma si afanarea se face foarte bine cu acest cultivator. 
 Furca de gradina se foloseste  pentru a scoate plantele perene si arbustii din sol (la despartirea tufelor sau pur si simplu transplantari pe un alt amplasament). Tot cu furca puteti aera pamantul compact si plin de pietre, puteti rasturna o movila de compost sau puteti dizloca un volum mare de pamant  atunci cand recoltati morcovii, cartofii sau alte radacinoase. La fel ca si la cazma, exista si pentru furci mai multe tipuri de manere  cu lungimi diferite. 
 Deci, e bine sa achizitionati una pe potriva inaltimii si constitutiei voastre. 
 Grebla are rolul de a strange frunzele cazute sau alte resturi din gradina dar mai este folosita si pentru afanarea solului si mai ales pentru nivelarea lui. 
 Adesea, in urma sapatului solul este neuniform si plin de bulgari  de pamant si pietre. Cu grebla spargeti bulgarii , nivelati solul si creati o textura ideala pentru cultivarea plantelor tinere sau pentru semanat. 
 Si greblele sunt de mai multe tipuri: cea in forma de evantai care este destinata exclusive pentru frunze si cea clasica, de gradina. 
 Daca aveti nevoie de ambele , atunci e bine sa aveti un maner universal  si astfel schimbati doar capetele  functie de nevoi. 

 Unelte pentru taiat 
 Fierastraul are rolul de a taia ramurile groase sau pomii uscati. Si aici aveti diverse optiuni functie de marimea lamei,maner sau daca este pliabil sau nu. Alegerea va apartine. 
 Toporul este o ustensila de baza pentru intretinerea sau amenajarea unei gradini. Este utilizat la taierea pomilor , ramurilor groase, lemnelor sau la ascutirea tutorilor si pichetilor din lemn. 
 Alegeti toporul functie de fiabilitate, usurinta in exploatare, scop (taiat, cioplit, universal), greutatea lui, materialul din care este confectionat si nu in ultimul rand de buget. 
 Calitatea produsului este data de materialul din care este confectionat si tratamentele la care a fost supus. 
 Manerul este foarte important  si trebuie sa fie confectionat din lemn de esenta tare: fag, frasin, stejar . Manerul trebuie vopsit sau lacuit pentru a-l proteja in timp. 
 Foarfeca de taiat ramuri . Chiar daca nu aveti pomi fructiferi in gradina o foarfeca este necesara. Va ajuta sa taiati tufele de trandafiri , bujori sau alti arbusti ornamentali ce necesita toaletare. 
 De aceea e bine sa va alegeti o foarfeca universala, nu foarte scumpa si care sa taie ramuri  de minim 12 mm in diametru. 
 La acest set de baza se mai adauga o roaba sau un cos de strans resturi vegetale dar si un kit de unelte de mana pentru lucrul in stratul cu flori sau chiar in gradina de legume. 
 Kitul este compus dintr-un plantator, un scormonitor, 1-2 linguri de plantat, o sapaliga mica si o grebluta. Aceste mici unelte au manere scurte si le gasiti si sub forma de set sau individual. Nu uitati cand stati in stratul de flori sa va protejati genunchii cu genunchiere sau sa utilizati o pernita din burete. 

 Unelte speciale pentru livada 
 Pentru cei ce au arbori si arbusti fructiferi in gradina,   foarfeca de taiat ramuri nu trebuie sa lipseasca din "arsenalul" de unelte. 
 Sfatul meu este sa investiti intr-o foarfeca profesionala , gasiti o oferta bogata (Gardena, Fiskars, Black & Decker), de preferat cele cu mecanisme de forta (care sa nu va solicite foarte mult mainile in procesul de taiat ramuri). 
 Daca nu puteti investi intr-o foarfeca cu mecanism de forta, investiti intr-una cu clichet. În funcţie de diametrul crengii, funcţia de clichet poate fi activată  astfel încât crengile mai puternice să poată fi tăiate la fel de uşor şi de confortabil. 
 Alegeti o foarfeca care sa taie ramuri pana la 49 mm in diamentru , care sa aiba un maner ergonomic ce se pliaza perfect pe mana voastra, este usor de manevrat, lamele sunt din otel de buna calitate si acoperite cu un strat neaderent.. Nu faceti rabat la calitate in detrimentul bugetului. Aceasta foarfeca e mai scumpa dar o aveti pentru mai multi ani. 
 Tot pentru detinatorul de pomi fructiferi e bine sa aiba foarfeci cu manere lungi  si chiar telescopice pentru a-l ajuta sa taie ramurile inalte fara a folosi scara. 
 Aceste foarfeci au avantajul ca sunt confectionate cu falci foarte puternice pentru a taia ramuri groase la care se ajunge mai greu. 
 Lungimea manerelor este variabila  (530 mm, 680mm, 740 mm, 1000 mm)  asa ca va alegeti foarfeca cea mai potrivita pentru voi. 
 O alta ustensila necesara este saculetul de adunat fructe . Acest dispozitiv tip saculet, este de mare ajutor atunci cand vreti sa culegeti fructe. Il puteti fixa pe un maner din lemn de lungime variabila. Datorita dispozitivului cu zimti, fructul recoltat cade imediat in saculet, nu pe jos si nici nu se deterioreaza cand este cules. Are avantajul ca nu obositi si faceti economie de timp. 
 E bine ca in magazia unde depozitati sculele sa se gaseasca si un flacon cu mastic special pentru taiat pomii. Cu acest mastic se acopera taieturile mari in diamentru (cele produse ramurilor groase) sau ranile de pe scoarta pomilor si are rolul de a proteja taietura de patrunderea unor agenti patogeni dar ajuta si la calusarea mai rapida a ranii. 

 Unelte pentru vita de vie 
 Detinatorilor de vita de vie le recomand   foarfeca de vie , se gaseste in toate magazinele de specialitate sau pot opta pentru o foarfeca profesionala de taiat ramuri de grosime pana la 20 mm. 

 Unelte pentru ingrijirea gazonului si a gardului viu 
 Cei ce au garduri vii in curte le recomand   foarfeca mecanica de taiat gard viu , cea cu lame lungi de 20 cm care taie eficient si uniform gardul viu. 
 Daca va permite bugetul iar lungimea gardului viu este una destul de mare atunci nu ezitati sa va achizitionati un trimmer . Este mult mai eficient si mai rapid decat foarfeca. 
 Optati pentru trimmerele care va ofera autonomie in timpul lucrului si nu cele  care sunt legate de intrerupatorul electric. 
 Pentru detinatorii de gazon, le recomand sa-si achizitioneze un aerator pentru gazon, arata ca o masina de tuns iarba clasica prevazuta cu dintii subtiri si ascutiti. 
 Daca vreti sa aveti un gazon de invidiat aerarea gazonului este o operatiune obligatorie si constanta. Se mai poate face aerarea si cu furca, infingand furca din loc in loc dar e treaba de sisif. 
 O alta unealta este dispozitivul de imprastiat fertilizanti,. Acesta nu este destinat numai detinatorilor de gazon ci tuturor celor care au gradina de legume sau chiar mica livada. Cu ajutorul lui puteti fertiliza suprafete mari de teren dar puteti si insamanta, gazon, lucerna, trifoi si ce mai vreti voi, fiindca are dispozitiv de dozare incorporat functie de granulatie. 
 Pentru tunsul ierbii oferta este si mai bogata, de la trimmere electrice, pe benzina pana la masini de tuns iarba, care mai de care mai sofisticate. 
 Va alegeti una dupa buget si mai ales dupa suprafata ce o aveti de intretinut. 
 E clar ca la o suprafata mare, masina de tuns iarba este eficienta. 

 Unelte pentru aplicarea tratementelor si fertilizantilor 
 Pentru aplicat  tratamente si fertilizanti foliari e bine sa aveti un vermorel/ atomizor de minim 5 l ,ca sa nu stati sa preparati de mai multe ori solutia. Daca chiar vi se pare ca un atomizor de 5 l e prea mare pentru gradina mica din fata casei, atunci unul de 2 l este suficient. 

 Cum pastram uneltele de gradina 

 Sa nu uitam ca toate aceste scule si unelte au nevoie de un spatiu unde sa fie depozitate in buna regula daca vreti sa le aveti disponibile in fiecare an. 
 De aceea e bine sa aveti un loc destinat special pentru depozitare. Exista acele dispozitive  de tip rastel care se fixeaza in perete si apoi toate uneltele se pun frumos in rastel. 
 Toate uneltele se curata de pamant si se sterg, astfel incat sa pastrati lamele cazmalelor, sapelor cat mai mult timp. 
 Foarfecele si uneltele de tip trimmer se intretin cu spray-uri speciale pe baza de ulei pentru mecanisme fine ce se gasesc in magazinele de specialitate. 
 Nu uitati sa dezinfectati bine uneletele dupa fiecare utilizare si apoi sa le ungeti cu acest ulei (e valabil pentru foarfeci, trimmere, drujbe, etc). 
 Sper ca sfaturile mele au fost utile si acum stiti exact ce va trebuie in gradina iar cand ajungeti la magazin nu bajbaiti printre rafturi. 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer  horticultor 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni

---

### Afla ce tip de sol ai in gradina: profilul, textura sau pH-ul solului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/tip-sol-gradina/*

Inainte sa va apucati sa plantati ar trebui sa stiti ce tip de sol aveti in gradina voastra pentru a putea creste plantele potrivite in solul potrivit. Abia apoi puteti decide daca veti aduce vreo imbunatatire  solului si ce plante doriti sa rasara in gradina voastra. 

 Cum se identifica tipul de sol din gradina si cum se face analiza solului 

 Pentru a face testele de sol nu va trebuie decat putina bunavointa, hartie de pH, un tutore/pichet/ bat din lemn si o cazma.  Majoritatea testelor se pot face in orice perioada a anului exceptand testul de drenaj  care se face numai la sfarsitul iernii. 
 Intr-o gradina mai mare sau acolo unde exista diferente de nivel, e necesar sa faceti test de sol in mai multe locuri. Luati mostre din colturile terenului, de pe diagonale si apoi din mijloc. 

 Profilul solului 
 Sapati o groapa adanca in pamant si examinati marginile gropii. Ar trebui sa vedeti straturi de diferite culori si texturi de sol.  Practic veti vedea un strat de sol mai inchis la culoare in partea superioara a profilului (la suprafata) iar in adancime un strat mai deschis. 
 Solul fertil se afla in primii 30 cm  (adancime) si majoritatea plantelor isi formeaza radacinile in acest sol fertil, unde se afla material organic, microorganisme si rame. 
 Solul din adancime  nu este fertil si de aceea el nu trebuie adus la suprafata prin sapare altfel, calitatea solului va scadea. 
 Verificarea solului va avertizeaza ce masuri trebuie sa luati  pentru eventualele probleme din viitor. 
 Daca solul argilos a fost tasat de-a lungul timpului (prin neantretinerea lui corespunzatoare) stratul de la suprafata se compacteaza si devine de nepatruns pentru radacini. 
 Acest strat trebuie spart prin sapare sistematica altfel, plantele nu se pot fixa in sol.  Uneori semintele semanate nu pot rasari fie pentru ca solul de la suprafata a fost distrus  (resturi adunate la suprafata datorate excavarilor) fie pentru ca e rarit (in cazul solului calcaros). 
 Sfat: Daca in gradina voastra solul de la suprafata nu este unul de calitate, merita sa cumparati saci cu pamant sau chiar o remorca de pamant de calitate inaintea unei plantari majore. De obicei se face o decapare (decopertare a solului  pe o adancime de 15 cm) si inlocuire cu sol proaspat si de buna calitate. 

 Textura solului 
 Pentru a testa textura solului sapati o groapa cam de 10 cm si luati o mana de pamant pentru a observa daca solul contine nisip, argila de calcar alb sau gri, pietre. 
 Textura solului sau compozitia granulometrica = proportia in care intra in alcatuirea solului particule elementare de diferite marimi  nisip, pietris, praf, argila. 
 Pentru majoritatea gradinarilor argila grasa (humusul) reprezinta solul ideal, acesta este o mixtura intre particule de nisip si noroi de granulatie diferita. 
 Humusul este un amestec de substante organice amorfe si este cea mai importanta componenta a solului, el asigura elementele pentru hrana plantelor, este un factor de protectie impotriva bolilor, mentine umiditatea pe timp de vara si permite apei sa se scurga pe timp de iarna. 
 Humusul se gaseste la o adancime de 20 - 30 cm si functie de cantitatea continuta in sol acestea se impart in: 

 Soluri foarte sarace de culoare galben cenusie cu un continut in humus de sub 2 % 
 Soluri medii 
 Soluri bogate , de culoare neagra si cu un continut in humus de peste 7 %. Asta inseamna ca plantele au acces la apa necesara cresterii si dezvoltarii fara riscul ca radacinile sa putrezeasca datorita excesului de umiditate din sol. 

 Strangeti in pumn o bucata de pamant umed.  Daca este ca muschiul sau turba (are un miros de reavan) atunci solul are un continut organic ridicat. 
 Frecati putin sol in palma, intre degetul mare si varful degetelor.  Daca e nisipos la pipait inseamna ca are nisip in compozitie.  Framantati solul si incercati sa modelati din el o minge. Daca reusiti, solul contine putin lut, daca se tot desprinde inseamna ca are in compozitie foarte putin lut. 
 Rulati mingea sub forma unui baton si apoi incercati sa-l indoiti si sa obtineti un cerc.  Un sol moale, namolos, nu are suficient humus pentru a se lega si a forma un cerc dar un sol cu multa argila poate sa formeze un cerc. 
 Trebuie sa stiti ca functie de textura , solurile se clasifica in: 

 soluri nisipoase 
 nisipo-lutoase 
 luto-nisipoase 
 lutoase 
 luto-argiloase 
 argilo-lutoase 
 argiloase 

 Ce plante cultivam pe solurile nisipoase si nisipo-lutoase 
 Primele 2 categorii de sol sunt soluri cu texturi usoare , cu un continut mare de nisip si pe care se poate cultiva morcov, fasole oloaga, mazare, gulii, salata, spanac, tomate, andive, sparanghel, sfecla rosie, ridichi, revent (rubarba). 

 Ce plante cultivam pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase 
 Urmatoarele 3 categorii sunt considerate soluri cu textura mijlocie (ideale pentru legumicultura si nu numai). Pe aceste tipuri de sol se pot cultiva toate speciile de planete  legumicole cu exceptia sparanghelului. 

 Ce plante cultivam pe solurile argilo-lutoase si argiloase 
 Ultimile 2 categorii apartin solurilor grele, imbibate mai mereu cu apa iar vara, pe timp de seceta se intareste ca o caramida si prezinta crapaturi adanci. 
 Pe  acest sol se poate cultiva bobul, reventul, brojba si varza alba, varza rosie. 
 Solurile cu structura glomerulara ideala sunt cele care au un raport optim intre fazele lichida (apa), solida (particule de sol)  si gazoasa (aer). 
 Sfat:   Pentru a imbunatati sau mentine structura solului destinat legumiculturii (unde se aplica irigatii cu cantitati mari de apa) este necesar  ca afanarea adanca  a solului sa nu se faca la aceeasi adancime in fiecare an ci sa se faca afanari mai adanci sub straturile compacte iar apoi sa lasati solul sa se aeriseasca  bine inaintea pregatirii patului germinativ  pentru infiintarea unei noi culturi. 
 Asolamentul joaca un rol important in structura solului, alegeti culturi care sa reduca la minim lucrarile solului pe perioada vegetatiei. 

 Cum aflam pH-ul solului 
 Pentru testarea "profesionista" a pH-ului solului aveti nevoie de hartie de pH si putina apa distilata. 
 Atentie: Apa de la robinet  (plina de tot felul de chimicale si foarte calcaroasa) va poate influenta rezultatul. 
 Se ia o mostra de sol (bine ar fi sa luati mostre din mai multe locuri din gradina si sa le testati pe fiecare in parte, sunt sigura ca veti gasi rezultate diferite), cam 15-20 g, o cerneti, o puneti intr-un borcan curat sau alt recipient si turnati 100 ml de apa distilata. 
 Amestecati preparatul din cand in cand iar dupa 30 minute filtrati lichidul (utilizati hartie de filtru de cafea).  Luati hartia de pH, o imbibati in apa filtrata si asteptati 30 secunde reactia, apoi comparati culoarea rezultata cu cea martor de pe ambalajul hartiei de pH. 
 Important: pH-ul ideal pentru majoritatea plantelor este de 6,5 - 7.  Exista specii ca afin, rododendron, trandafir care prefera un sol cu pH mai mic de 6. Varza prefera un sol alcalin, la fel ca si migdalul. 

 Cum aflam pH-ul solului, varianta babeasca (fara hartie de pH) 
 Daca nu aveti hartie de pH la-ndemana, puteti testa solul babeste dar fara a sti valoarea exacta a  reactiei lui  ci doar daca este acid sau alcalin. 
 Intr-un recipient curat pune o mostra de sol  (o ceasca) peste care torni o ceasca de otet alimentar obtinut din vin!! Daca apar bule de aer si pamantul sfaraie la contactul cu otetul atunci reactia solului este una alcalina (pH ˃ 7). 
 Daca nu se produce nici o reactie, atunci testeaza aciditatea solului astfel: amesteca o alta mostra de sol cu ½ ceasca de apa distilata pana obtii o pasta moale in care adaugi ½ ceasca de bicarbonat de sodiu. Daca pasta de noroi actioneaza cu bicarbonatul producand bule de aer  atunci solul are reactie acida (pH ˂ 7). 

 Modificarea pH-ului solului 
 Modificarea pH-ului solului din gradina se poate face numai atunci cand cunosti exact valoarea reactiei solului  (testul cu hartia de pH). 
 Procesul este unul de lunga durata (poate dura luni) si trebuie repetat in mod constant pentru a te asigura ca modificarile facute sunt permanente. 
 Daca solul este prea acid, corectia lui se face prin adaos de amendamente calcaroase sau cenusa din lemn. 
 Daca solul este prea alcalin, scaderea pH-ului se face prin adaos de sulf. 
 Atentie! Aveti grija cu ambele amendamente care ard!!! Nu atingeti frunzele plantelor cu el si incorporati-le bine in sol.  Efectele modificarii depind de umiditate si de microorganismele existente in sol. 

 Testul de drenaj 
 La sfarsitul iernii sapati o groapa de 45 x 45 cm. 
 Umpleti groapa  pe jumatate cu apa, apoi infingeti in mijlocul gropii un tarus/tutore/pichet si faceti un semn pe el ca sa inregistrati nivelul apei. 
 Acoperiti groapa cu un "capac" impermeabil si verificati nivelul peste o ora si din nou in ziua urmatoare. 
 Daca apa s-a scurs inseamna ca ai un sol nedrenat. Apa trebuie sa se scurga peste noapte intr-un sol mediu sau normal. 
 Daca apa a ramas la acelasi nivel a doua zi, acest lucru indica prezenta unui sol argilos, greu, namolos. 
 Trebuie sa stii ca plantele au grade diferite de rezistenta la seceta si la sol argilos. 
 Gradul de umiditate a solului pe timpul iernii poate determina dificultatea de adaptare a unei plante intr-un anumit amplasament. 
 Drenarea depinde de tipul de sol, de amplasarea acestuia si de adancimea panzei freatice din solul respectiv. Imbunatatirea unui sol greu este dificila si scumpa in acelasi timp. 
 Sfat: Celor cu suprafete mari de teren, pe care vor sa le valorifice prin infiintarea de culturi legumicole, plantatii de vita de vie, livezi le sugerez sa faca o cartare agrochimica profesionista (asta inseamna sa apeleze la un laborator de specialitate) inainte sa investeasca.  Vor sti astfel cu exactitate ce tip de sol au si ce culturi se preteaza pe el. 
 Sper ca sfaturile mele v-au fost de folos si va urez spor la gradinarit! 
 Autor : Diana Chetreanu 
             Inginer  horticultor 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru solurile destinate viței-de-vie, lucrările specifice diferă față de gradina obișnuită sau de livadă. Ghidul nostru despre lucrările de îngrijire la via de vie intră în detalii pe tăiere, legat, plivit, stropi și cules. 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Regenerarea fertilitatii solului 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Care sunt produsele principale exportate de fiecare tara - harta
*URL: https://www.cartiagricole.ro/care-sunt-produsele-principale-exportate-de-fiecare-tara/*

Europa 
 Romania exporta metale si produse metalurgice, vecinii bulgari exporta in special haine, majoritatea tarilor europene dezvoltate exporta masini, autoturisme si produse ingineresti, iar Grecia si Portugalia exporta produse alimentare si agricole. 

 America de Nord 
Statele Unite exporta in principal tehnologie, precum avioane, motoare, sau echipamente de telecomunicatii. Canada exporta motoare si parti de vehicule, iar Mexic haine si pantofi.

 America Centrala 
Tarile din America Centrala exporta in special textile, cafea, zahar si petrol. Este vorba asadar de produse cu un grad scazut de prelucrare sau resurse minerale neprelucrate.

 America de Sud 
Si in acest continetn intalnim in special exportul de resurse, Venezuela exportand petrol, Chile bazandu-se pe cupru iar Bolivia pe gaze naturale. Argentina si Paraguay exporta in special soia in timp ce Uruguay exporta carne de vita. O situatie notabil diferita este in cazul Braziliei, care isi bazeaza economia pe exportul de echipament de transport.

 Africa 
Covarsitoarea majoritate a statelor africane exporta resurse si materii prime, precum aur, diamante, petrol, uraniu, cafea ceai sau animale vii. Exista doua situatii diferite, ambele in state Nord-Africane. Este vorba de Maroc si Tunisia, care exporta in special haine si produse textile

 Orientul Mijlciu 
Este dominat de departe de exportul de petrol, insa apare si un comert mai putin obisnuit. Este vorba despre Afganistan, care are ca principala marfa de export opiul.

 Asia si Australia 
China isi duce mai departe renumele de fabrica a lunii si exporta echipament electronic si masini, in timp ce japonia exporta in special motoare si vehicule. India se remarca prin exportu de pietre pretioase iar Pakistan exporta in special textile. Australia exporta cel mai mult carbune, fiind printre putinele tari dezvoltate care are ca principal export materii prime si nu produse cu inalt grad de prelucrare.

 Concluzii 
Asa cum era de asteptat, exista diferente semnificative intre ce exporta fiecare tara in parte. Tarile cu un nivel de trai ridicat si economii dezvoltate sunt cu precadere exportatoare de produse tehnologice, care incorporeaza multa inteligenta si creeaza bunastare sociala. Tarile sarace exporta cu precadere materii prime. Unele din zonele dominate de exportul de materii prime sunt in acelasi timp si teritorii de razboi.

Unde este Romania? Nici foarte jos, dar nici exceptional de bine. Poate ca este o surpriza ponderea mare pe care o are metalurgia in exporturile tarii noastre. Se pare ca perioada in care industria de lohn era importanta a trecut, semn ca salariile din aceasta zona au inceput sa creasca.

 

 

Sursa:  http://www.globalpost.com/dispatch/news/business/global-economy/140502/world-commodities-exports-map  

---

### Cum iti produci singur compostul: 2 metode explicate pas cu pas
*URL: https://www.cartiagricole.ro/producere-compost/*

Compost = amestec de culoare inchisa, uscat, cu miros specific, compus din materie organica descompusa si care are rolul de a fertiliza si conditiona solul. 

 Ce materiale folosim la prepararea compostului 

 Bogate in azot (materiale umede, bogate in apa) : flori, coji de oua, resturi de legume (de la curatat sau legume depreciate), iarba, resturi vegetale provenite din culturi legumicole, paine, zat de cafea/ poate fi cu tot cu filtru de hartie, boabe de cafea, pliculete de ceai, resturi de ceai, frunze, alge marine, buruieni 

 (dar numai cele care nu au apucat sa formeze seminte), gunoi de pasari, balegar de bovine/ cabaline, urina. 

 Bogate in carbon (material uscate) : paie, fan, aschii din lemn, ramuri tocate provenite din taierile anuale ale pomilor si vitei de vie, hartie, ziare, cutii de carton, rumegus, coji de alune/ nuci, orez, parte fainoase, frunze uscate, ciocalai de porumb, par, scame. 

 Materiale care Nu sunt acceptate 

 Plastic, produse sanitare, materie contaminata, resturi vegetale si lemnoase atacate de boli si daunatori sau tratate chimic, sticla, metal, scutece, buruieni cu seminte (nu veti face altceva decat sa reintroduceti buruienile in sol), carbune si cenusa provenita din arderea lemnelor. 

 Recicleaza cat mai mult din gradina si bucataria ta  pentru a face compost! 
 Cel mai eficient mod de a incepe este prin a colecta tot materialul intr-un cos sau lada din lemn fara fund dar cu capac. 
 Marimea ideala ar fi 1x1 m pentru a pastra materialul cat mai cald iar descompunerea sa se faca cat mai rapid. 
 Asezati cutia undeva ascuns privirii dar nu pe langa casa (nu vreti sa va treziti cu tot felul de mirosuri pe fereastra), pe o portiune de sol fara iarba sau alte plante si eventual aerati un pic solul cu o sapa pentru a permite ramelor si microorganismelor din sol sa intre in masa de compost si sa inceapa descompunerea. 
 Pont:  Amplasati containerul de compost intr-o zona unde sa aveti acces si cu o roaba pentru a transporta mai usor materialele sau compostul. 
 Puteti utiliza butoaie vechi sau orice container sau puteti sa va bricolati voi unul. 
 Mai puteti sa faceti compostul direct pe sol amenajand o rampa de compost undeva, la marginea gradinii, intr-un loc ferit si unde nu se aduna ploaia din precipitatii. 

 Compostare la rece - metoda anaeroba 
 Asezati materialele in straturi de 15 - 20 cm si udati fiecare strat bine de tot. Alternati straturile de materiale bogate in azot cu cele bogate in carbon. Pentru udare puteti folosi ceaiuri de urzici, tataneasa sau chiar must de urina. Acoperiti gramada de compost cu o folie sau un strat de pamant, daca ati ales metoda de compostare in rampa, daca alegeti containerul aveti grija sa-i puneti un capac. 
 O data pe luna e bine sa desfaceti gramada si sa intoarceti straturile pentru o mai buna aerare. Grabiti astfel procesul de descompunere. 
 Procesul de descompunere este unul lent si dureaza intre 6 - 12 luni. Aceasta metoda se numeste " compostare la rece" 

 Compostare fierbinte -  Metoda Berkeley  in doar 18 zile 
 Exista si o metoda foarte rapida de a obtine compost in doar 18 zile. Se numeste "compost fierbinte" sau metoda aeroba si are avantajul ca distruge atat germenii patogeni cat si semintele de buruieni. Rezultatul acestei metode este un compost extrem de fin. 
 Aceasta metoda mai poarta denumirea de " metoda Berkeley " fiindca a fost pusa in practica de universitatea cu acelasi nume din California. 

 Metoda Berkeley presupune urmatoarele cerinte: 

 Raportul C : N (carbon : azot) in materialele folosite este de 25 parti carbon la o parte azot. Consultati materialele de mai sus. 
 Temperatura in masa de compostare trebuie sa fie de 55 - 65º C. 
 Gramada de compost trebuie sa aiba 1,5 m inaltime. 
 Materialele trebuie amestecate intre ele. 
 Materialul pentru compostare mai ales cel lemnos trebuie maruntit foarte bine. 

 Pentru ca materia organica sa fie transformata rapid si sa obtii acelasi volum de compost cu cel de materiale compostate, trebuie sa tii neaparat cont de raportul C : N. 
 Compostarea la rece sau anaeroba, reduce mult volumul compostului obtinut, in plus eventualii germeni patogeni sau seminte de buruieni nu sunt distruse. 
 In cazul in care raportul C :N este prea mare, il puteti micsora adaugand gunoi de grajd sau iarba verde. 
 Daca raportul C : N este prea mic atunci il ajustati adaugand frunze uscate, rumegus, carton. 
 Odata procesul incheiat nu veti mai gasi materiale nedescompuse. 
 Pont:  Cu cat varietatea materialelor folosite la compostare este mai mare, cu atat veti obtine un compost mai bun. 
 Puteti obtine compost dintr-o parte balegar si doua parti materie uscata (bogata in carbon) la alegere important este sa amenajati gramada cu inaltimea de 1,5 m. 
 Faceti in asa fel incat sa alternati straturile si sa obtineti o gramada cu laturile de 1 m iar inaltimea de 1,5 m. 
 Mai puteti incerca si urmatoarea reteta cu un balot de paie, 3 galeti de frunze uscate, 2 galeti de balegar si o roaba de resturi vegetale verzi. 

 Mod de amenajare a gramezii de compost fierbinte 
 Ziua  1: Amestecati materialele si le asterneti in straturi alternative (cele verzi cu cele uscate) de 5 cm fiecare pana ajungeti la inaltimea de 1,5 m. 
 Udati gramada de compostare din belsug cu apa pana ce apa incepe sa se scurga pe la baza gramezii in afara. 
 Se pot utiliza ca activatori (in mijlocul gramezii) ceaiuri de valeriana, coada calului, coada soricelului sau must de urina. 
 Timp de 4 zile lasati gramada in pace. 
 Ziua a 4-a: Desfaceti gramada cu grija astfel incat materialele care au fost la exterior sa ajunga la interior si invers. 
 Intoarceti gramada si puneti partile din exterior pe locul noii gramezi iar cele provenite din interior si care au inceput sa se descompuna sa le asezati de jur imprejurul celor din exterior. 
 Asigurati-va ca gramada este umeda atat cat sa stoarceti o picatura, doua dintr-o mana de material compostat. 
 Nu faceti exces de umiditate ! Bine ar fi daca sub gramada ati pune cateva crengi pe post de drenaj. 
 Ziua a 6-a si ziua a 8-a: Desfaceti partile laterale si construiti o noua gramada alaturi. Puneti materialul descompus la suprafata noii gramezi. 
 In acest moment gramada de compost ar trebui sa atinga temperatura maxima. 
 Daca reusiti sa bagati mana pana la cot in interiorul gramezii (bleah!) atunci temperatura nu a atins 50º C. Daca nu aveti curajul puteti folosi un termometru pentru compost J. 
 Temperatura optima trebuie sa fie de 55 - 65º C. La temperaturi mai mari de 65º C se dezvolta o bacterie anaeroba de culoare alba. 
 Gramada se intoarce la fiecare 2 zile, astfel evitati supraâncalzirea gramezii. 
 Pont:  Ca sa grabiti incalzirea gramezii puteti adauga faina de oase sau faina de sange. Daca compostul se incinge prea tare, miroase urat si scade in inaltime, asta  inseamna ca are prea mult azot si trebuie sa adaugi rumegus (cate o mana de rumegus la fiecare furca de compost) pentru a corecta procesul. 
 Ziua a 18-a: Daca râmele apar in compost, e semn ca procesul s-a incheiat. 
 Obtineti un compost plin de nutrienti de culoare bruna si cu un miros de reavan. 
 Pont:  Intoarcerile frecvente si aerarea sunt secretul unui compost bine facut. 

 Comparatie intre compostarea anaeroba si cea aeroba 
 Cele doua metode prezentate au avantaje si dezavantaje, iata cateva din ele: 

 Metoda anaeroba - compostarea la rece 
 avantaje: 

 metoda accesibila celor cu mai putina experienta intr-ale gradinaritului 
 spatiu mic destinat compostarii 
 consum mic de apa si forta de munca 
 pierderi mici de azot 

 dezavantaje: 

 descompunere lenta si uneori incompleta a materiei organice 
 nu se distrug decat o parte din semintele de buruieni sau agenti patogeni 
 control limitat al descompunerii 
 productie mai mica de compost 

 Metoda aeroba - compostarea la cald 
 avantaje: 

 descompunere rapida si completa a materiei organice 
 distrugere aproape totala a semintelor de buruieni si germeni patogeni 
 control total asupra proceselor de descompunere 

 dezavantaje: 

 consum mare de apa si forta de munca 
 spatiu mare destinat rampei de compostare 
 pierderi mari de azot 

 Cum folosim compostul 
 Folositi compostul la plantarea pomilor fructiferi, arborilor si arbustilor ornamentali si a plantelor decorative. 
 Compostul mai intra in componenta amestecurilor de pamant pentru ghivece sau a amestecurilor pentru producerea rasadurilor. 
 Poate fi folosit ca fertilizant dar cu atentie. Chiar daca este un produs organic excesul se realizeaza la fel ca la fertilizarea chimica. Asa ca, resprectati dozajul! 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Regenerarea fertilitatii solului

---

### Rosii in pom - cum arata cea mai mare planta de rosii din lume
*URL: https://www.cartiagricole.ro/rosii-in-copac/*

The Miracle Tree Octopus F1 creste pana la 4 metrii inaltime iar coroana are o suprafata de aproximativ 40-50 de metri patrati.

Durata de viata este de aproximativ un an si jumatate. In primele 8 luni nu produce rosii, iar apoi atinge o productie de pana la 1,5 tone, adica aproximativ 14 000 de rosii. Productia record se pare ca a fost de 32 000 de rosii.

Planta este un hibrid si nu un organism modificat genetic.

 

Surse:

 http://www.gaiahealthblog.com/2015/01/25/the-octopus-tomato-tree-wow/ 

 http://suburbanvegetablegardening.com/heirlooms-hybrids-and-gmos/ 

 http://www.rollitup.org/t/keeping-tomato-plants-for-more-then-1-season.681909/ 
 Un video cu cea mai mare planta de rosii 

 Este reala? 
Am gasit foarte putine surse de informatii despre aceasta planta de rosii absolut deosebita. In afara de link-urile din articol si de, de poze de clipul postat nu ezista mult mai multe date.

 O posibila explicatie: 

Planta a fost crescuta intro sera experimentala la o expozitie Walt Disney World Resort din Lake Buena Vista, Florida si detine recordul pentru cea mai mare planta de rosii din lume. A fost adusa din China si plantata intro sera speciala din catrul expzitiei Epcot de catre Yong Huang, managerul pavilionului The Land.

Surse:

 http://blog.dvcrequest.com/epcots-record-setting-tomato-trees/ 

 http://forums.gardenweb.com/discussions/2174903/32000-tomatoes-from-one-plant   

 Revenind cu picioarele pe pamant, va invitam sa vedeti cele mai noi carti pentru gradinari : 

 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor

---

### Cum alegem semintele pentru gradina noastra: 15 sfaturi de la specialist
*URL: https://www.cartiagricole.ro/alegere-seminte-sfaturi/*

Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Seminte recent adaugate pe site: 

 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### 10 Sfaturi practice pentru a cultiva rosii de calitate in gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivare-rosii-sfaturi/*

Pentru o cultura de tomate reusita va dau cateva sfaturi pe care sa le urmati si sa va bucurati de legume proaspete si gustoase din gradina proprie. 

 Daca respectati acest minim de cerinte sunt sigura ca veti avea rosii frumoase si gustoase iar de productie ce sa mai spunem? 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru gradinari : 

 Crezi ca sunt utile sfaturile? Da-ne un Like pe Facebook 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Cum se cultiva pepenii verzi
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivare-pepeni-verzi/*

Pepene verde - Citrullus vulgaris - Fam. Cucurbitaceae 
 Origine: Africa de Sud si Centrala, unde creste spontan. In sec. al XVI- lea apare si in Europa. 

 Soiuri de pepeni verzi 

 pepeni timpurii - Timpuriu de Canada, Sugar baby 
 pepeni semitimpurii - Crimson sweet 
 pepeni semitarzii - De Dabuleni, De Minis 
 pepeni tarzii - Favorit, Clausita 

 Gama de soiuri si hibrizi este una bogata functie de conditiile pedo-climatice, de diverse rezistente la boli si daunatori. 

 Tehnologia de cultura a pepenilor verzi 
 Pepenii verzi se cultiva doar in camp , prin semanat direct dar pentru a obtine productii timpurii, infiintarea culturii se face prin rasad produs in spatii cu dubla protejare sau rasadnite calde. 

 Obtinerea rasadurilor de pepeni 
 Obtinerea rasadurilor se face prin semanat direct in cuburi nutritive sau pe brazde de țelina*, in luna martie, fiind necesare 2 kg samanta/ ha iar plantarea rasadurilor in camp se face manual sau semimecanizat (pe suprafete mari) in perioada 10 - 15 mai. 
 * Pamantul de țelina se obtine din stratul superficial al solului (20 cm), de pe terenuri ințelenite cu graminee (golomăț , raigras, festuca) , leguminoase perene (trifoi, ghizdei) sau de pe un loc cu iarba si plante din familia trifoiului (de regula pajisti). Prin putrezirea masei mari de radacini aflate in stratul superior al solului , acesta se imbogateste cu substante nutritive, are o buna structura fizica si este „ casa '' pentru o serie de microorganisme benefice plantelor. Pamantul nu se foloseste proaspat , ci necesita preparare (compostare) in platforme de descompunere o perioada de cel putin 6 - 8 luni. 

 Pregatirea terenului 
 Terenul se pregateste din toamna dupa regulile bine cunoscute. Fertilizarea e bine sa se faca cu gunoi de grajd bine descompus pentru a evita excesul de azot altfel , gunoiul se aplica culturii premergatoare. 
 Sunt necesare 30 - 60 t / ha gunoi de grajd; 200 - 300 kg / ha superfosfat si 170 - 220 kg / ha sare potasica ce se vor incorpora adanc in sol la 25 cm. 
 Primavara se mobilizeaza solul si se mai aplica in jur de 120 - 180 kg / azot, 130 - 360 kg/ha superfosfat si 75 - 175 kg / ha sare potasica. 
 Daca e cazul se erbicideaza cu un produs de tip Balan 8 - 10 l / ha cu 6 - 8 zile inainte de infiintarea culturii. 
 Daca pepenii verzi se cultiva prin insamantat direct in camp, semanatul are loc in perioada 25 .04 - 10 . 05. Pe suprafete mari se face mecanizat. 
 Inainte de semanat , samanta trebuie tratata chimic cu Criptodin 2g / kg samanta sau prin imbaiere in apa calda la 50° C timp de 20 minute pentru prevenirea aparitiei cladosporiozei si a antracnozei. 
 Culturile se pot infiinta pe teren modelat sau nemodelat dupa schema 150 cm (intre randuri) x 30 - 40 cm (intre plante pe rand) sau se mai poate semana in cuiburi (cate 2 - 3 seminte / cuib) dupa schema 200 x 50 cm. 
 Pentru a proteja plantele de pepeni de curentii de aer reci, se recomanda cultivarea unor „perdele '' de porumb sau sorg cate 2 randuri la fiecare 8 randuri de pepeni. 

 Cultura asociata, pepene si cartof timpuriu 
 In unele zone se practica cultura asociata intre pepene si cartof timpuriu. Cultura de cartof timpuriu se infiinteaza intre 15 - 30 martie iar la sfarsitul lunii aprilie se seamana pepenii verzi printre randurile de cartof timpuriu respectandu-se distantele dintre randurile culturii de baza (pepene verde): 

 Pepene verde 210 cm x 60 cm 
 Cartof timpuriu 70 cm x 20 - 25 cm 

 Practic , intre 2 randuri de pepeni voi avea 2 randuri de cartofi timpurii. La sfarsitul lunii mai , pana in iunie cartoful se recolteaza iar pepenele verde ramane in cultura pura , pana atunci fiind in cultura asociata. 

 Lucrari de intretinere pentru cultura de pepene 
 Raritul la distantele stabilite intre plante pe randuri, lasandu-se 1 - 2 plante la cuib. 
 Prasile dar numai pana la aparitia vrejilor caci altfel, exista riscul vatamarii lor. 
 La aceasta cultura se preteaza foarte bine mulcirea cu agrotextil sau folie din polietilena speciala (vezi in magazinele de tip Brico). 
 Acoperirea vrejilor cu pamant , din loc in loc pentru a-i proteja de vant. 
 Udat: 2 - 3 udari cu norma de 300 m³ / ha in special in perioada infloritului si a cresterii fructelor. Se vor evita irigatiile de la inceputul vegetatiei pentru a stimula dezvoltarea radacinilor in profunzime dar si in perioada coacerii fructelor , cand umiditatea abundenta duce la deprecierea gustului fructelor prin neacumularea de zaharuri. Pepenii nu vor fi dulci!! 
 Reducerea numarului de fructe pe planta , in special la soiurile timpurii. Se vor lasa maxim 4 - 5 fructe / planta. 
 Fertilizarea faziala in perioada infloritului in masa cu 100 - 125 kg / ha azotat de poatsiu. 

 Tratamente 
 Combaterea bolilor si daunatorilor se face numai daca este cazul. Frecvent pot aparea mana, alternarioza tratate cu Sumilex 50 WP - 0,1 %; fainare tratata cu Rubigan 12 EC - 0,02%. Daunatori frecventi sunt paianjenul rosu, tripsul, paduchele cucurbitaceelor tratati cu Demitan 200 SC - 0,05 %. Tratamentele se repeta conform instructiunilor si e bine sa combinati 2 -3 produse cu substante active diferite pentru a nu crea rezistenta bolilor si daunatorilor. 

 Recoltarea pepenilor 
 Recoltarea fructelor se face cand acestea au ajuns la maturitatea fiziologica deplina (acestea nu se mai coc dupa recoltare !!!) Momentul recoltarii se recunoaste dupa sunetul infundat cand fructele sunt lovite cu degetul si cand carcelul de la baza s-a uscat , coaja capata un luciu caracteristic si se zgarie usor cu unghia. 
 Fructele se detaseaza prin taierea pedunculului cu un cutit fara a misca sau calca vrejii. 
 Pastrarea fructelor: 3 - 6 saptamani la temperatura 7° ± 3 º C si umiditatea 85 - 90 %. 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor

---

### Cand si cum se cultiva mazarea de gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-mazarei/*

Origine: Mazarea de gradina provine din Asia Mica, Afganistan, nord - estul Indiei. La noi in tara a fost introdusa de catre colonistii germani, in sec. al XVII - lea, in Transilvania si Banat. 

 Tehnologia de cultura a mazarii 

 Exista soiuri cu bob zbarcit numite si zaharate fiindca sunt mai dulci si care predomina sortimentul actual. Soiurile cu bob neted sau amidonate sunt mai putin solicitate (mai ales industrial) si drept urmare sunt mai putin cultivate. 
 In sortimentul mondial exista si soiuri de la care se consuma pastaia intreaga denumite „mangetout" si „asparagus". La noi nu sunt raspandite in cultura desi, se gasesc in amestecurile congelate de legume mai ales in mixurile de tip Asia. 

 Bune premergatoare sunt culturile de castraveti, tomate, ardei, cartof sau cele care lasa terenul liber de buruieni si-l parasesc devreme . 
 Mazarea de gradina se cultiva cu preponderenta in ogor propriu (cultura timpurie ) dar in unele zone (mai ales in cele colinare) se practica si cultura de toamna. 
 Pentru cultura de toamna semanatul se face cel mai tarziu in 20 - 25 iulie si se recolteaza dupa 15 septembrie. Rezultate bune dau soiurile timpurii si semitimpurii (Alaska, Ișalnița 60). 

 Cultura timpurie de mazare 
 Pregatirea terenului 
 Pregatirea terenului se face dupa metodele stiute. Se face o fertilizare de baza cu 30 - 40 kg s.a. / ha P2O5 si 60 - 70 kg s.a. / ha K2O si se incorporeaza adanc in sol, la 28 - 30 cm. 
 Primavara se mai aplica 40 - 60 kg s.a. / ha N si se curata terenul de buruieni, eventual erbicidat cu un produs la alegere (vezi la fitofarmacie). 
 Atenție! Cititi cantitatile de fertilizanti ce trebuie aplicate intr-o tehnologie. Mai sus v-am dat cantitatile de substanta activa (s.a.) ce trebuie aplicata si nu produsul brut!

 Semanatul mazarei 
 Semanatul se face cand in sol se realizeaza temperaturi de 4 - 5 º C, adica 25 februarie - 10 aprilie. Pentru a esalona productia ( a avea mazare pe o perioada mai mare de timp ) e bine sa se faca semanari la 10 - 14 zile diferenta sau sa se aleaga soiuri cu perioada de vegetatie diferita 
 Mazarea pentru cultura timpurie se poate semana si din toamna 20 - 30 noiembrie si va ierna pe camp. 
 Adancimea de semanat este de 4 - 5cm si se seamana in randuri echidistante sau benzi cu distanta intre randuri de 12 - 15 cm. 

 Lucrarile de intretinere 
 Lucrarile de intretinere sunt destul de reduse ca volum la aceasta cultura. 
 Se fac 2 -3 udari cu norma de 250 m³ / ha ( 0,25 m³ / 10 m² ) in fazele critice, adica imediat dupa rasarire, inainte de inflorit si in faza de legare a boabelor.
Plivitul buruienilor sau aplicat de erbicide daca terenul e prea imburuienat si nu s-a facut aceasta lucrare inainte de semanat. 

 Tratamente fitosanitare 
 Combaterea bolilor si daunatorilor cu produse specifice, numai daca este cazul.
 Boli frecvente la mazare sunt: antracnoza, fuzarioza, rugina mazarii, mana, fainarea, putregaiul alb, putregai cenusiu ( Sumilex 50WP - 0,1 % ) 
 Daunatori specifici mazarii sunt: tripsul Kokothrips, gargarita frunzelor, paduchele verde al mazarii ( Mospilan, Actara ) 

 Recoltarea mazarii 
 Recoltarea are loc cand 70 % din pastai au ajuns la dezvoltarea normala si boabele la maturitatea de consum ( boabele trebuie sa fie dulci la gust ). 
 Pastrare: Mazarea este o leguma foarte perisabila si nu se poate pastra mai mult de 24 - 36 ore. 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Rotatia culturilor in gradinile de legume

---

### Cum si cand se cultiva ridichile - tehnoligia de cultura
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-ridichi/*

Raphanus sativus convar sativus - ridichea de luna 
 Convar niger - ridichea de vara si iarna 
 Apartenenta: Familia Brasicaceae ( Cruciferae ) 
 Origine: in genocentrele chinez - japonez si hindustan dar se presupune ca provine din ridichea salbatica ce creste spontan in zona Marii Mediterane. 
 Ridichea de luna este planta anuala iar cea de vara si iarna sunt bienale. 

 Cultivare Ridichilor 

 de luna: Rodos, Redo, Rotunde timpurii ( soiuri cu perioada de vegetatie de 25 - 45 zile ) 
 de vara: Bere de München, Rosie de Iernut, De Dumbraveni ( 80 - 100 zile ) 
 de iarna: negre rotunde ( 100 - 120 zile ) 

 Tehnologia de cultura a ridichilor de luna 
 Ridichile de luna se cultiva prin semanat direct in camp, in cultura de primavara si de toamna, dar si in culturi protejate si fortate. 
 In spatiile protejate, ridichile de luna se cultiva esalonat in perioada octombrie - aprilie la interval de 10 - 15 zile. 

 Tehnologia de cultura a ridichilor de luna in camp - cultura de primavara 
 Se practica in culturi succesive sub forma de cultura secundara anterioara. 
 Bune premergatoare: tomate, castraveti, ardei, fertilizate organic ( cu gunoi de grajd ) in anul anterior. 
 Se pregateste foarte bine terenul prin maruntirea solului, altfel radacinile vor fi deformate sau semintele vor rasari foarte greu sau chiar deloc. 
 Semanatul se face in martie, esalonat la 10 - 15 zile pana in aprilie (astfel aveti ridichi pe o perioada mai mare de timp ). 
 Distantele de semanat sunt: 15 cm intre randuri sau 45 - 50 cm intre benzi a cate 6 randuri. 
 Adancimea de semanat este de 1,5 - 2 cm. 

 Lucrarile de intretinere sunt destul de putine si constau in: 

 Raritul plantelor, lasandu-se 3-4 cm intre plante. 
 Plivit buruieni 
 1 - 2 prasile 
 1 - 2 udari cu norma de 0,2 m³ / 10 m² aplicate numai in perioadele secetoase. Umiditatea prea mare in sol determina craparea radacinilor si deprecierea lor. 

 Tratamente fitosanitare 
 Se vor face doar daca este cazul si se sisteaza cu 10 - 12 zile inainte de recoltare. 

 Recoltarea 
 Recoltarea ridichilor se face dupa 4 - 6 saptamani de la semanat, esalonat in momentul in care radacinile au ajuns la maturitatea de consum. 

 Tehnologia de cultura a ridichilor de luna in camp - Cultura de toamna 
 Este o cultura secundara urmatoare care se poate infiinta dupa mazare, fasole, cartof timpuriu sau alte culturi ce elibereaza terenul in iulie - august. 
 Semanatul se face la sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, in 2 - 3 etape la 4 - 5 zile. 
 Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la cultura de primavara. 
 Recoltarea se face la o luna dupa rasarire. 

 Tehnologia culturii ridichilor de vara 
 Aceasta cultura se practica in sistem de culturi succesive ca anterioara castravetilor sau fasolei de toamna. 
 Pregatirea terenului se face cu sapa prin maruntirea solului foarte bine. 
 Fertilizarea se face doar daca este cazul (de regula se face la cultura anterioara) si in nici un caz administrand gunoi de grajd!!! 
 Semanatul se face la sfarsitul lunii aprilie, inceput de luna mai, esalonat la 10 - 15 zile pe teren modelat sau nemodelat, la adancimea de 1,5 - 2,5 cm, in randuri echidistante la 40 cm ( pe teren plan ) sau 3 randuri la 37 cm ( pe brazde ). 

 Lucrari de intretinere 

 Erbicidare cand plantele au 4 - 5 frunze, utilizandu-se Afalon 1,5 kg / ha in 400 l apa (1,5 g / 10 m² in 0,4 l apa), daca nu s-a facut inainte de semanat. 
 Raritul plantelor la 10 - 12 cm intre plante pe rand 
 Irigat de 3-5 ori cu norme de udare 300 - 350 m³/ ha ( 0,3 - 0,35 m³ / 10 m² ) 
 Prasit de 2 - 3 ori intre randuri sau pe rigole 

 Tratamente Fitosanitare 
 Combatere boli si daunatori cu produse specifice se face doar daca este cazul. 

 Recoltarea 
 Recoltarea incepe in iunie, dupa 8 - 10 saptamani de la semanat.
Ridichile de vara se pot pastra timp indelungat in pivnite, beciuri. 

 Tehnologia culturii ridichilor de iarna 
 Se cultiva in succesiune dupa culturi de salata, spanac, mazare, ceapa verde . 
 Semanatul se face in lunile mai - iunie, pe teren modelat sau nemodelat dupa aceleasi scheme ca la ridichea de vara. 
 Raritul plantelor se face cand acestea au 2 - 3 frunze adevarate si se repeta lucrarea la 20 - 25 zile, lasand distante intre plante de 15 - 20 cm. 
 Celelalte lucrari de intretinere sunt similare cu cele de la cultura ridichilor de vara. 
 Recoltarea are loc dupa 15 octombrie si luna noiembrie prin dizlocare cu cazmaua. 

 Pastrarea peste iarna a ridichilor 
 Se pot pastra peste iarna in santuri, silozuri, pivnite sau alte depozite la temperatura de 0-1° C si umiditate de 90 - 95 %, fara lumina ( 5 - 6 luni ).
Santurile sau silozurile se amplaseaza in zone neinundabile, unde panza freatica este > 2 m adancime, adapostite.
Pe aceste terenuri, santurile sau silozurile se orienteaza paralel cu directia vanturilor dominante. Acoperirea santurilor sau silozurilor se face cu nisip sau straturi alternative de paie si pamant cu grosimea de 25 - 40 cm. Ultimul strat trebuie sa fie de pamant !
Acest mod de pastrare este valabil si pentru alte radacinoase: morcov, pastarnac, patrunjel de radacina, telina, sfecla. 
 Autor: Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Rotatia culturilor in gradinile de legume

---

### Adancimile de semanat legume, distanta intre randuri si intre plante pe rand - tabel
*URL: https://www.cartiagricole.ro/adancimile-semanat/*

Adancimea de semanat 
Depinde de mai multi factori, printre care amintim: marimea semintelor, tipul de sol si textura acestuia, nivelul de apa din sol si perioada in care se face plantarea legumelor. Ca o regula generala, cu cat semintele au dimesiunea mai mare cu atat adancimea de semanat este si ea mai mare. Reciproca este, bineinteles, valabila, astfel ca semintele mici au nevoie sa fie acoperite cu un strat subtire de pamant. Asa se face ca semintele de salata sau patrunjel, de dimensiuni foarte mici, vor fi plantate la adancimi de 1-2 cm, iar fasolea sau pepenii, de dimensiuni mari, la 3-5 cm adancime.

Cand solul este mai tare legumele se vor semana la o adancime mai mica, iar daca este toamna insamantarea va fi mai adanca decat primavara pentru a pastra in bune conditii viitoarea planta.
 Schemele de infiintare - distanta intre randuri si intre plate pe rand 
Printre factorii ce influenteaza distanta dintre randuri si cea intre plantele aflate pe un rand trebuie sa enumeram specia si soiul de legume, fertilitatea si textura solului, tehnologia aplicata si necesitatea asigurarii unor conditii pentru mecanizare.

 * Distantele si adancimile sunt exprimmate in cm 
 * Transplantarea legumelor - prin aceasta operatiune se vor muta rasadurile in locul definitiv 
 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni

---

### Cand se seamana legumele si cand se planteaza rasadurile
*URL: https://www.cartiagricole.ro/perioade-semanat-recoltat/*

Fiecare planta are perioada ei optima de insemantare ce trebuie respectata de orice agricultor. In cele ce urmeaza va vom prezenta ce se poate semana si planta luna de luna. Atentie, ne vom referi la ce cultura incepe in luna respectiva. Multe din culturi se vor intinde pe mai multe zile, saptamani sau chiar luni, dar vor aparea doar la luna de inceput.

Pentru ca lucrurile sa fie mai usor de citit am facut si un tabel cu toate aceste date (perioada de semanat, perioada optima de plantare a rasadului, perioada de recoltare), pe care il regasiti in articol.
 Ce incepem sa semanam in luna Februarie 
In camp:

 Ardei - incepand cu 20 Februarie putem sa semanam ardeiul. Perioada optima este intre 20 Februarie si 1 Martie. 
 Conopida - pentru plantarea direct in camp luna Februarie este optima pentru semanat 
 Mazarea - se poate semana de pe 25 Februarie si pana pe 10 Aprilie 
 Salata - incepand de pe 15 Februarie si pana pe 10 Aprilie putem semana salata 
 Tomatele - incepand cu a doua jumatate a lunii februarie si pana in Martie este perioada optima de semanat in camp 
 Telina - sfarsitul lui Februarie 
 Vinetele - perioada optima este din 25 Februarie pana in 5 Martie 

 Ce incepem sa semanam in luna Martie 
In camp:

 Castravetii - perioada optima este la jumatatea lunii Martie 
 Ceapa arpagic - este bine sa o semanam intre 10 si 20 Martie 
 Ceapa ceaclama (prin seminte) - de pe 1 Martie pana pe 10 Martie 
 Pastarnacul - il putem semana de pe 1 pe 15 Martie 
 Patrunjelul -  1 Martie si pana pe 15 Martie 
 Praz - incepand cu 20 Martie si pana pe 10 Aprilie 
 Ridichii - incepem in jurul datei de 20 Martie si putem semana pana pe 5 Aprilie 
 Spanac - toata luna Martie 
 Sfecla furajera -  de pe 20 Martie si pana pe 20 Aprilie 
 Trifoi - 5 Martie - 25 Martie este perioada in care il putem semana 

Plantare rasad:

 Conopida - in zona sudica a Romaniei se poate incepe de pe 15 Martie. Pentru zona colinara data optima este 25 Martie 
 Gulioarele - cultura timpurie incepe de pe 20 Martie si merge pana pe 10 Aprilie 

 Ce incepem sa semanam in luna Aprilie 
In camp:

 Dovlecel - incepand cu 15 Aprilie si pana pe 10 mai il putem semana fara probleme 
 Dovleac - are perioada optima intre 20 si 30 Aprilie 
 Fasole - de pe 15 Aprilie si pana pe 10 Mai 
 Gulioare - cultura timpurie are perioada optima de insemantare in toata luna Aprilie. Cultura de toamna incepand cu 20 Aprilie si pana pe 5 Mai 
 Morcov, soiuri tardive - incepand cu 20 Aprilie si pana pe 10 Mai 
 Pepeni verzi - ii putem cultiva intre 25 Aprilie si 10 Mai 
 Pepeni galbeni - tot asa, intre 25 Aprilie si 10 Mai 
 Sfecla rosie timpurie - intre 1 si 10 Aprilie 
 Busuiocul - poate fi semanat toata luna 

Plantare rasad:

  Ardeiul - intre 25 Aprilie si 20 Mai 
 Rosii - incepand cu 25 aprilie pana pe 15 Mai 

 Ce incepem sa semanam in luna Mai 
In camp:

 Bamele - intre 15 si 20 Mai 

Plantare rasad:

 Castraveti - intre 10 si 20 Mai 
 Praz - incepand cu 20 Mai si pana pe 10 Iunie 
 Telina - tot asa, 20 Mai si pana pe 10 Iunie 
 Vinete - perioada optima, 1 Mai pana pe 10 Mai 

 Ce incepem sa semanam in luna Iunie 
In camp:

 Morcovi soiuri semitardive - intre 20 Iulie si 15 Iulie 

 Ce incepem sa semanam in luna Iulie 
In camp:

 Morcovi, soiuri timpurii - intre 15 si 30 Iulie 

 Ce incepem sa semanam in luna August 
In camp:

 Lolium Perenne - intre 20 August si 10 Septembrie 

 Tabel: Perioadele de semanat in camp, plantare rasad si recoltare 
In tabelul de mai jos aveti date privind perioada de semanat, plantarea rasadului si recoltare pentru cele mai importante culturi. In partea dreapta gasiti cate un link de unde puteti cumpara seminte de calitate.

 * = perioada optima de semanat pentru obtinerea rasadului 
 Principalele lucrari in camp 
Fiecare cultura prezita particularitatile ei, insa de cele mai multe ori lucrarile necesare vor fi urmatoarele:

 Tabelul a fost realizat de doamna Inginer Horticultor Diana Chetreanu si pe baza lui am realizat prezentul material 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Lucrari in gradina in sezonul rece: uite cum iti pregatesti gradina pe timpul iernii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/lucrari-iarna/*

Chiar daca  pomii si-au pierdut frunzele  iar ultimele culturi au fost stranse demult de pe camp, in gradina sunt multe lucrari de facut chiar si in sezonul rece. 
 Am impartit aceste lucrari in doua categorii : lucrari in exterior desfasurate in gradina si lucrari in interior desfasurate cand vremea nu ne mai permite sa lucram afara. 

 Lucrari in exterior 

 Daca asta toamna nu ati apucat sa strangeti frunzele cazute, acest lucru se poate face acum. Frunzele sanatoase  se aduna si se transforma in compost. 

 Frunzele atacate de boli si daunatori se scot cu grija din gradina si vor fi arse sau ingropate intr-un loc ferit. In nici un caz nu se pun in compost si nici nu se lasa in gradina peste iarna, acestea vor fi sursa de infectie pentru anul urmator! 

 Gazonul se curata de frunzele cazute altfel, acestea asfixiaza gazonul si iarba moare. Nu depozitati zapada pe gazon! 

 Fantanile arteziene si mini - iazurile din vase de lut si piatra trebuie golite de apa, robinetii inchisi, pompele scoase iar accesoriile si tevile sa fie protejate impotriva gerului. Plantele care nu rezista la temperaturi joase ( nuferii) vor fi scoase din iaz si aduse in adaposturi. 

 Ghivecele care nu pot fi introduse in adaposturi vor fi protejate cu mantale groase confectionate din rogojini, saci de iuta sau alte materiale groase. Pamantul de la baza plantelor se va acoperi cu paie, frunze uscate. Trebuie sa stiti ca radacinile plantelor din ghivece resimt gerul mult mai acut decat cele aflate in sol. E bine ca ghivecele sa nu stea direct pe pavajele din piatra ci sa fie puse pe bucati de stiropor, caramizi sau ghivece intoarse. Ancorati ghivecele astfel incat acestea sa nu fie rasturnate de vant, viscol sau furtuni. 

 Plantele sensibile la inghet, vor fi protejate cu folii din rafie sau alte materiale protectoare specifice ce se gasesc in magazinele de bricolaj  la sectiunea gradinarit. Se mai pot utiliza paie, coceni de porumb, cetina de  brad. 

 Daca vremea de afara este blanda ,temperaturile sunt peste 5 º C si pamantul nu este inghetat, se pot planta arbusti vesnic verzi ( conifere, mahonia, ilex, cotoneaster ). Arborii si arbustii  ( din speciile decorative cu frunze cazatoare si pomii fructiferi ) proaspat plantati vor fi tutorati adica vor fi legati de cate un tutore ( arac ). Pentru arborii si arbustii mici este necesar cate un tutore. Pentru pomii de talie mare se utilizeaza cate 3 tutori. Tutorii se vor confectiona din lemn de pin sau molid, se vor trata cu grund impotriva intemperiilor iar baza ( partea care se infinge in pamant ) se va gudrona. 

 Plantele vesnic verzi trebuie udate regulat chiar si pe timpul iernii,  mai ales in perioadele uscate, fara precipitatii. Indiferent cat de frig este afara, plantele transpira si pierd apa. 
 Atentie! Speciile de conifere si cele cu fruze vesnic verzi sunt sensibile la transplantare si se planteaza cu balot, adica cu pamant in jurul radacinilor. Aveti grija cand scoateti plantele din containerele in care au fost produse sa nu distrugeti balotul  (pamantul de pe radacini sa se scuture ) altfel, plantele nu se vor prinde in noul amplasament. 

 Adminitrati ingrasaminte cu potasiu, magneziu si sulf pentru conifere. Acestea cresc rezistenta la inghet mai ales la plantele tinere sau abia plantate. 

 Nu utilizati ingrasamant complex! 

 Straturile de trandafiri se curata de frunzele uscate, ramurile de scurteaza la 20-25 cm deasupra solului si se musuroiesc cu paie, vreascuri, crengi.Trandafirii de tip copacel vor fi protejati cu vreascuri de conifere in zona coroanei si a punctului de altoire. 

 Tot acum se pot planta speciile bulboase ( ghiocei, viorele, zambile, branduse, lalele, narcise, anemone ) cu conditia ca temperaturile sa fie peste 5 ° C, solul sa nu fie inghetat si nici imbibat cu apa. Daca solul musteste de apa, bulbii vor putrezi. 

 Fructele stricate ramase in pomi sau imprastiate pe sol vor fi adunate si arse. Ramase in pomi sau pe sol vor fi sursa de infectie pentru recolta viitoare! 

 Tot in ferestrele de iarna ( temperaturi peste 5 ° C, fara ger, fara precipitatii ) se pot administra tratamentele de iarna pentru pomii fructiferi. Acestia se vor imbaia cu ulei mineral specific (Confidor Oil SC 004 1,5 %, adica 150 ml produs la 10 l de apa)  pe care il gasiti la magazinele fitosanitare. Aceste tratamente se fac numai in perioada de reapus vegetativ ( dupa ce pomii si-au pierdut toate frunzele si inainte de inmugurire) si au drept scop distrugerea larvelor, pontelor (oua) de daunatori  dar si a bolilor instalate pe pomi. 

 Atentie! Cititi  indicatiile de pe flacon si preparati solutia conform prospectului, a numarului de pomi sau a suprafetei. La aplicarea tratamentului utilizati echipament de protectie : ochelari de protectie, masca, pelerina de ploaie cu gluga, manusi din cauciuc.! Dupa fiecare tratament spalati bine vermorelul! Pastrati produsele fitosanitare in ambalajele originale in loc uscat si racoros, sub cheie! Incercati sa utilizati produse prietenoase cu mediul si nu uitati sa va spalati pe maini! 

 Nu uitati in acest sezon de fauna utila ( pasari, arici, etc.) ! Daca aveti arici in curte nu -l alungati, el este doctorul gradinii. Amenajati intr-un colt al gradinii un culcus din pietre sau ghivece mari din ceramica pe care le acoperiti cu paie, vreascuri sau frunze. 

 Ariciul hiberneaza iarna dar e bine ca la intrarea in adapost sa-i fie puse doua vase, unul cu apa si celalalt cu mancare uscata pentru catei. 
 Pentru pasari puteti bricola mici casute din placaj sau orice alt material va prisoseste       prin gospodarie. Ca hrana puteti prepara urmatorul amestec : untura topita ( tot e vremea de Ignat, deci, e din belsug )  peste care puneti mei sau orice alt amestec de seminte. Puneti aceasta pasta in paharele ramase de la iaurt sau in pahare de unica folosinta. Infingeti in fiecare paharel cate o sarmulita lunga de 20-25 cm si dati la rece. 
 Se scot apoi batoanele din pahare si se agata de sarmulita  in pomi . 

 Lucrari in interior 
  Cand vremea de afara nu ne mai permite sa lucram in gradina (ger, zapada, inghet) trecem la lucrarile in interior 

 Verificati uneltele si sculele de gradinarit. Foarfecele, bricegele de altoit si trimarele se ascut, se dezinfecteaza si se ung cu ulei pentru mecanisme fine sau alte tratamente (  sprayuri speciale ) specifice ce se gasesc la magazinele de bricolaj. 

 Dezinfectati bine sculele si uneltele folosind Domestos! O foarfeca utilizata la un pom infestat  si care n-a fost dezinfectata, va transmite mai departe boala altor pomi sanatosi!!! Inlocuiti cozile crapate sau rupte  la uneltele de gradinarit. 

 Sforile utilizate la palisarea tomatelor, castravetilor se vor dezinfecta  sau vor fi inlocuite cu altele noi. 

 Daca va produceti singuri rasadul verificati paletele alveolare, ghivecele, terinele. Acestea se vor spala si se vor dezinfecta. Daca utilizati recipienti din teracota nu dezinfectati cu Domestos ci cu o solutie din apa si otet. 

 Verificati semintele daca au fost pastrate corect, in ambalaje din hartie la loc racoros si uscat. Refaceti stocurile de seminte si alte produse fitosanitare. 

 Pregatiti calendarul pentru anul urmator al noilor culturi. 

 Acestea sunt cateva sfaturi, pe care, daca le urmati sigur veti avea o gradina sanatoasa si frumoasa an de an. 
 Autor :  Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Cultivarea plantelor legumicole perene: menta, macrisul, leusteanul, tarhonul
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-plantelor-legumicole-perene-menta-macrisul-leusteanul-tarhonul/*

Din aceasta grupa fac parte un numar mare de specii  ce apartin unor familii botanice diferite. Desi sunt specii perene s-au adaptat la dezvoltarea vegetativa si generativa anuala pentru o perioada de 10 - 15 ani. Ocupand suprafete de cultura pe mai multi ani, locul in asolament trebuie bine stabilit  astfel incat sa nu stanjeneasca rotatia celorlalte culturi din gradina. 
 Terenul destinat cultivarii plantelor perene trebuie ales astfel incat sa fie usor accesibil pe timp indelungat si sa nu fie expus pericolului de inundare sau poluare. 

 Cand si cum se cultiva Menta 
 Mentha piperita - Fam. Lamiaceae 

 Originara din zona Marii Mediterane, la noi in cultura s-a extins in 1926. 
 Este o planta perena care, in sol, formeaza un rizom scurt cu numeroase radacini adventive fibroase si stoloni albiciosi. 
 Fac aceasta precizare intrucat trebuie tinut cont de acest aspect la plantare !!! 
 Datorita acestei particularitati biologice, an de an stolonii se inmultesc si indesesc tufa in detrimentul formarii de frunze. De aceea cultura de menta e utilizata ca o cultura anuala sau bienala. 
 Bune premergatoare sunt plantele care lasa terenul curat de buruieni si permit intretinerea timpurie in vederea plantarii. 
 Pregatirea terenului consta in mobilizarea solului, se pot administra 25 - 40 kg / 10 m² de gunoi de grajd care se incorporeaza in sol. Terenul trebuie foarte bine maruntit  pentru a acoperi foarte bine stolonii si daca este cazul se pot administreaza ingrasaminte chimice. 
 Infiintarea culturii se poate face prin rasad produs in rasdnite si repicat sau stoloni obtinuti din plantatii vechi. 
 Pentru plantarea stolonilor se deschid rigole distantate la 70 - 75 cm si adanci de 12 - 15 cm. 
 Atentie ! Semintele de menta rasar greu , dupa 18 - 21 zile! 
 Plantarea se efectueaza toamna ( octombrie ) sau primavara ( martie - aprilie ). 
 Rasadurile se  planteaza la distante de 30 - 50 cm intre plante iar stolonii se aseaza pe fundul rigolei cate 2 - 3 , in siruri, realizandu-se o desime de 20 - 25 plante/  m². Rigolele se acopera imediat cu un strat de pamant astfel incat stolonii sa fie acoperiti in totalitate si se uda. 
 Lucrarile de ingrijire constau in plivitul buruienilor, prasile, udari si fertilizari daca este cazul. 
 E bine ca toamna plantele sa fie protejate impotriva inghetului prin bilonare. Primavara se desfac biloanele si desimea culturii este optimizata prin taierea plantelor ce depasesc latimea randului de 25 - 30 cm. 
 Recoltarea se face in perioada aparitiei butonilor florali, prin taierea lastarilor la inaltimea de 8 - 12 cm de la sol; se efectueaza 2 recoltari pe vara. 
 In vederea uscarii , recoltarea se face cand plantele au inflorit in proportie de 15 - 20 % iar pentru extragerea uleiului volatil la peste 25 % plante inflorite. 

 Cand si cum se cultiva Macrisul 
 Rumex acetosa - Fam. Polygonaceae 

 Originar din centrul si nordul Europei, creste spontan pe vaile raurilor si in fanete. 
 Cultivare: La noi in tara se cultiva diverse populatii locale dar in alte tari sunt raspandite soiurile Belle ville, Auriu de Lyon. Francezii prefera soiurile cu frunze mari si carnoase. 
 Macrisul se cultiva prin semanat direct in camp si mai rar prin despartire de tufa. 
 Semanatul se poate face in diferite epoci : primavara devreme; vara, astfel incat la venirea inghetului plantele sa aiba 2 - 4 frunze normale; toamna tarziu, astfel incat la venirea inghetului semintele sa nu incolteasca. 
 Terenul se pregateste dupa metoda clasica ( sapat, maruntit foarte bine solul ) si se poate modela in brazde inalatate. 
 Pe teren nemodelat se seamana randuri echidistante la 25 - 30 cm sau benzi a cate 5 randuri cu distanta intre ele de 25 cm si distanta intre benzi de 50 cm. 
 Pe teren modelat se seamana benzi a cate 2 randuri  ( cate 2 benzi pe fiecare brazda ) la distanta de 20 cm intre randuri si 40 cm intre benzi. Adancimea de semanat este de 1 - 2 cm. 
 Dupa semanat se acopera semintele cu un strat subtire de turba, nisip sau pamant foarte, foarte bine maruntit si se tavalugeste  ( se batatoreste ) semanatura utilizand o scandura lata pe care o punem peste semanatura si calcam bine de-a lungul ei . 
 Se uda usor prin aspersiune fina. 
 Despartirea tufelor se face primavara iar portiunile din planta rezultate dupa fasonare se mocirlesc si se planteaza la 20 - 25 cm intre ele. 
 Mocirlirea = acoperirea radacinilor cu mocirla ( pasta ) facuta de regula din gunoi de grajd si apa sau pamant si apa . Trebuie sa aiba consistenta unei smantani. Are rolul de cicatrizant dar si de prindere a radacinilor. 
 Lucrari de ingrijire : dupa rasarirea plantelor , cand acestea au 2 - 3 frunze normale se face raritul  lasandu-se o distanta de 15 - 20 cm intre plante pe rand. 
 Anual se ingrijesc culturile prin eliminarea frunzelor uscate  de pe plante , combaterea buruienilor prin prasile sau plivit. 
 In anii secetosi se aplica udari la intervale de 10 - 12 zile. 
 Fertilizari cu 150 - 200 g / 10 m² azotat de amoniu cand plantele isi reiau vegetatia. 
 Combaterea bolilor  ( rugina ) si daunatorilor specifici ( purici verzi, musca macrisului , viespea sfeclei ) se face cu produse specifice ce se gasesc in fitofarmacii. 
 Pentru a avea un spor de frunze , e bine sa indepartam, imediat de apar, tulpinile florifere. 
 Recoltarea se face in momente diferite , functie de epoca de infiintare a culturii. 
 Daca semintele au fost semanate in primavara , recoltarea se face dupa 65 - 80 zile de la semanat. Daca s-a semanat vara sau toamna, recoltarea se face in anul urmator. 
 Lucrarea se efectueaza cand rozeta are 4 - 5 frunze mari ( 6 - 8 cm lungime ) si fragede. Se repeta operatiunea de 3 - 4 ori la intervale de 10 - 12 zile. 
 Macrisul poate fi pastrat in stare proaspata , dar nu mai mult de 2 - 3 zile, la temperatura de 1 - 4° C, umiditatea 95 %  si in spatii intunecate. 

 Cand si cum se cultiva Leusteanul 
 Levisticum officinale - Fam. Umbeliferae 

 Originar din Bazinul Mediteraneean, este o planta perena foarte raspandita si consumata. 
 In tara noastra se cultiva populatia locala de Vidra. 
 Se poate infiinta prin semanat direct, rasad sau despartirea tufei. 
 Pregatirea terenului se face toamna prin sapat si maruntit solul , se administreaza 30 - 40 kg / 10 m² gunoi de grajd si se incorporeaza adanc in sol . 
 Semanatul direct se poate face din toamna sau primavara ( 15 - 20 martie ) in zonele de campie si 1 - 20 aprilie in zonele colinare. 
 Se seamana in randuri la distante de 40 - 50 cm intre ele . Dupa semanat se face tavalugirea pentru o rasarire uniforma. Dupa rasarire, se face raritul plantelor si se lasa 25 - 30 cm intre plante pe rand. 
 Se pot face si brazde inaltate cu semanarea a 2 randuri la distanta de 70 cm intre ele si 20 cm intre plante pe rand. 
 Tips: Pentru ca procentul de rasarire sa fie de aproape 100 % trebuie ca patul germinativ sa fie foarte bine pregatit. Daca nu aveti posibilitatea sa lucrati foarte bine solul, pentru a evita golurile din plantatie optati pentru infiintarea culturii prin  rasad sau despartirea tufei. 
 Rasadul se poate produce in terine, ladite, jardiniere , ghivece, etc si se planteaza la locul definitiv toamna sau primavara. 
 Cultura prin despartirea tufelor se infiinteaza in aceleasi perioade si la aceleasi distante ca ca in cazul semanatului  direct in camp. Tufele mari se despart in 3 - 4 portiuni, se fasoneazaa prin scurtarea tulpinii la 6 - 8 cm si a radacinilor adventive la 3 - 4 cm si se mocirlesc. 
 Dupa plantare se uda bine pentru prinderea plantelor. 
 Culturile astfel infiintate sunt mai uniforme si vegeteaza mai timpuriu. 
 Cultura se intretine prin rarit si completarea golurilor ( la semanatul direct in camp ) , prasile, plivit, irigat in verile secetoase si combaterea bolilor si daunatorilor daca este cazul ( cateodata face septorioza ). 
 Fertilizarea se face anual , in toamna, cu gunoi de grajd bine fermentat 15 - 20 kg / 10 m² si primavara cu 200 g / 10 m² azotat ,dupa pornirea in vegetatie a plantelor. 
 Incepand cu anul II de cultura se indeparteaza tulpinile florifere pentru a favoriza cresterea viguroasa a plantelor 
 Recoltarea se face prin ruperea frunzelor ( manual ) sau prin cosire ( pe suprafete mari ). 
 Pastrarea se poate face pe o perioada de 6 - 10 zile la temperatura de 3 - 5° C , 95 % umiditate si in spatii intunecoase. 

 Cand si cum se cultiva Tarhonul 
 Arthemisia dracunculus - Fam . Compositae 

 Originar din Extremul Orient, Siberia, Mongolia , s-a raspandit in principal in Europa si Asia. 
 In  tara noastra tarhonul este mai bine cunoscut si utilizat in Transilvania. 
 Cultivare : In cultura se intalnesc varietati de tarhon care se deosebesc  prin talia plantei, marimea si culoarea frunzelor si nu in ultimul rand intensitatea aromei. 
 Literatura mentioneaza populatii locale de tarhon rusesc sau tarhon frantuzesc, la noi se cultiva populatia de Ilfov. 
 Tarhonul se inmulteste aproape exclusiv pe cale vegetativa  ( prin butasi, drajoni, despartirea tufelor ) si foarte rar prin seminte. 
 Pregatirea terenului se face din toamna, se administreaza  30 - 40 kg/ 10 m² de gunoi de grajd, se incorporeaza adanc in sol ( 30 - 40 cm ) si primavara se aplica lucrari de maruntit si afanat solul si eventual de modelare in brazde inaltate. 
 Obtinerea materialului saditor 
 Butasii se obtin in lunile iulie - august prin recoltarea lastarilor lungi de 20 - 25 cm de la baza tulpinii lignificate. Dupa indepartarea varfurilor, lastarii vor fi fasonati la lungimea de 10 - 12 cm astfel incat dintr-un lastar se vor obtine 2 butasi. 
 Daca timpul e racoros, butasii se pot planta direct in camp la locul definitiv dar pentru o mai buna siguranta de prindere, acestia se pun la inradacinat intr-un amestec, in parti egale de nisip si mranita cu grosimea stratului de 10 - 12 cm. 
 Butasii se planteaza la distante de 8 - 10 cm intre randuri si 5 cm intre butasi pe rand. 
 Lucrarile de ingrijire constau in mentinerea temperaturii la 12 - 17 ° C, aerisiri  frecvente, asigurarea umiditatii substratului si daca este cazul umbrirea. 
 Dupa aprox. 10 - 15 zile butasii au deja 2 - 3 radacini bine dezvoltate si se pot planta in camp. 
 Despartirea tufelor sau obtinerea drajonilor se face in martie - aprilie numai la plantele viguroase si sanatoase. 
 Drajon = lastar al unei plante ce creste din radacina si din care, prin separare , se poate dezvolta o noua planta. 
 Pentru plantare se folosesc 2 - 3 drajoni sau fragmente de plante cu 2- 3 radacini. 
 Producerea rasadului se face in martie - mai in rasadnite, tunele joase, solarii si in luna iulie pe substraturi reci ( direct in gradina se poate utiliza un spatiu pentru producerea rasadului ). 
 Distanta de semanat se face la 5 cm intre randuri . Dupa rasarirea in masa a plantulelor  ( 4 - 5 cm ) se face repicarea ( transplantarea din semanatura deasa la distante mai mari) respectand distanta de 8 - 10 cm intre randuri si 5 cm intre plante pe rand. 
 La 3 zile de la repicat se acopera rasdurile cu rogojini sau alt material de umbrire. Udarea se face moderat, se aerisesc si se fertilizeaza la nevoie . 
 Rasadurile trebuie sa aibe 45 zile pentru a putea fi plantate la locul definitiv. 
 Materialul saditor odata obtinut se planteaza la sfarsit de aprilie - inceput de mai . Se poate face pe teren nemodelat la distanta de 50 cm intre randuri si 25 cm intre plante pe rand sau echidistant la 35 - 45 cm. 
 Pe teren inaltat se planteaza 3 randuri la distanta de 37 cm intre randuri si 12 - 15 cm intre plante pe rand. 
 Imediat dupa plantare se uda cu o norma de udare de 0,25 - 0, 30 m³ / 10 m² pentru a asigura prinderea plantelor, apoi udarea se face cu moderatie. 
 Lucrarile de ingrijire constau in plivit buruieni, prasit si afanat solul. 
 Mulcirea solului cu paie, rumegus sau ramuri tocate (spatiul dintre randuri ). 
 La aparitia tulpinilor florifere, acestea se taie pentru a favoriza aparitia lastarilor destinati consumului. 
 La inceputul iernii tufele se cosesc la cativa cm deasupra solului si se acopera cu paie , frunze, crengi pentru a proteja plantele de inghet. 
 Recoltarea se face inca din primul an , dupa 6 - 8 saptamani de la plantare . Se recomanda recoltarea repetata a lastarilor  tineri ( 15 - 20 cm ) pentru a stimula planta sa lastareasca si sa devina o tufa puternic ramificata. 
 Tarhonul se poate pastra 3 - 5 zile la o temperatura de 0 - 3° C si 85 - 90 % umiditate. 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Seminte Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Uleiuri, creme si unguente din plante medicinale 
 Ghid foto pentru identificarea plantelor medicinale

---

### Cultura cepei prin arpagic si semanat direct in camp
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-cepei-prin-arpagic-si-semanat-direct-in-camp/*

Ceapa - Allium cepa - Fam. Liliaceae  - Isi are originea in Asia Centrala unde creste spontan, in tara noastra soiurile de ceapa ceaclama ( semanat direct in camp ) si ceapa de apa ( obtinuta prin rasad ) sunt bienale iar soiurile de ceapa din arpagic sunt trienale. 

 Sisteme de cultivare a cepei 
 In primul an de cultura, ceapa formeaza bulbul si frunzele iar in anul II emite tije florifere ( la ceapa de apa si ceapa ceaclama ) respectiv in anul III ( la ceapa din arpagic ). 
 Functie de sistemele de cultura si destinatia bulbilor de ceapa , exista mai multe soiuri si hibrizi: 

 Cultivare prin arpagic, soiurile si hibrizii au perioada de vegetatie de 110 - 130 zile si sunt destinati pastrarii pe timpul iernii. Ex. De Stuttgart 

 Cultura prin semanat direct (ceapa ceaclama), soiurile / hibrizii au perioada de vegetatie 130 - 150 zile si sunt pentru consum in stare proaspata . Ex. Diamant, Rosie de Arad sau industrializare soiul Volska. 

 Pentru cultura prin rasad  (ceapa de apa) se recomanda soiurile / hibrizii cu perioada > 150 zile . Ex. Aurie de Buzau. 

 Cand si cum se cultiva ceapa prin arpagic 

 Bulbii de ceapa obtinuti din arpagic au o mare capacitate de pastrare peste iarna. 
 Bune premergatoare sunt culturile fertilizate cu ingrasaminte organice ( gunoi de grajd, compost, etc.) si care lasa terenul curat de buruieni : ardei, tomate timpurii, vinete, varza timpurie, castraveti, cartofi timpurii, dovlecei. A se evita asolamentul dupa fasole si mazare, risc de infestare cu nematozi! 

 Pregatirea terenului pentru cultura de ceapa 
 Pregatirea terenului se executa in 2 etape daca plantarea arpagicului se face in primavara: toamna , cand se desfiinteaza cultura precedenta , se afaneaza si se niveleaza solul. Se face o fertilizare de baza cu 110 g / 10 m² de superfosfat si 70 g / 10 m² sare potasica , incorporate adanc in sol. 
 Primavara se administreaza  150 - 200 g / 10 m² azotat de amoniu. Se erbicideaza daca este cazul. 

 Plantarea arpagicului 
 E bine sa faceti plantarea din toamna in intervalul 10 septembrie - 1 octombrie pentru a avea loc inradacinarea. 
 Plantarea de primavara are loc in perioada 10 - 20 martie. 
 Inainte de plantare arpagicul se trateaza cu Germisan 50 g / kg arpagic si pentru a evita formarea tulpinilor florifere este recomandat sa fie tinut la temperatura de 35 - 40° C. 
 Durata tratamentului : 10 zile pentru bulbii cu ɸ = 8 - 10 mm 
 20 - 25 zile  pentru bulbii cu ɸ = 14 - 16 mm 
 55 - 60 zile pentru bulbii cu ɸ = 20 - 22 mm 
 Plantarea se face pe teren modelat cate 4 randuri la distanta de 28 - 30 cm intre ele si 3 - 3,5 cm intre plante pe rand . Adancimea de plantare este de 2 - 3 cm pe solurile compacte si 4 - 5 cm pe solurile nisipoase sau la plantarile de toamna. 

 Lucrari de ingrijire la cultura de ceapa prin arpagic 
 Prasile si plivit buruieni, la nevoie erbicidat cu produse specifice. 
 Fertilizarea in vegetatie se realizeaza cand sunt 3 - 5 frunze formate si la inceputul ingrosarii bulbului cu 150 g / 10 m² azotat de amoniu si 70 g / 10 m² sare potasica. 
 In conditii normale se aplica 3 udari dar se sisteaza cu 2 - 3 saptamani inainte de recoltat. 

 Combaterea bolilor si daunatorilor 
  Patogeni frecventi ai cepei sunt: putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa, mana cepei, alternarioza, putregaiul alb, putregaiul cenusiu. 
 Exemplu de tratament: 

 Acrobat Mz 69 OWP - 0,2% 
 Bravo 500 SC - 0,2 % 
 Rovral - 0,05 % 
 Dithane M45 - 0,2% 

 Daunatori frecventi : nematodul bulbilor, paianjenul bulbilor, gandacul rosu al cepei, musca cepei, carabusul de mai. 
 Exemplu de tratament: 

 Diazol 60 EC - 0,15 % 
 Zolone - 0,2 % 
 Sinoratox - 0,15 % 

 Tratamentele se repeta la 10 - 12 zile si e bine sa alternati produsele pentru a nu crea rezistenta daunatorilor la substanta activa. Aplicarea produselor se face foliar si se recomanda ca in solutia de stropit sa amestecati aracet sau alt adeziv ( il gasiti la farmaciile fitosanitare ) pentru ca solutia sa adere pe frunze si nu sa se prelinga pe sol. 

 Recoltarea cepei 
 Recoltarea se face prin dizlocarea bulbilor cu o furca avand grija sa nu vatamati bulbii altfel isi pierd capacitatea de pastrare. Se realizeaza la sfarsitul lunii iulie - ½ august . 
 Dupa recoltare ceapa se lasa pe teren cateva zile pentru a se zvanta , apoi se aduna, se curata de frunze , se sorteaza si se depoziteaza. 

 Cand si cum se cultiva ceapa ceaclama (semanata direct in camp ) 

 Avantajul culturii cepei prin semanare directa in camp este ca se obtin bulbi pentru consum inca din primul an iar cheltuielile cu cultura sunt mult mai mici. 
 Rezultate bune se inregistreaza in zonele umede si cu infiintarea culturii toamna sau primavara cat mai devreme. 

 Pregatirea terenului 
 In cazul semanatului in toamna este necesar ca terenul sa fie eliberat cat mai devreme de catre cultura premergatoare pentru a permite pregatirea solului in conditii optime si la timp. 
 Solul trebuie lucrat cu multa atentie pentru a realiza un pat germinativ propice semanarii in camp. Asta inseamna o mobilizare adanca a solului, maruntirea este absolut necesara mai ales ca semintele de ceapa sunt destul de mici si germineaza un pic mai greu. 
 Se lasa solul cateva zile sa se aseze apoi se tavalugeste. 
 Daca semanatul se face primavara, toamna doar se mobilizeaza solul si se lasa in brazda cruda peste iarna, urmand ca in primavara sa se execute celelalte lucrari. 
 Fertilizarea se face doar daca este absolut  necesar si aceasta nu s-a aplicat la cultura premergatoare. 

 Semanatul cepei 
 Semanatul se face toamna tarziu , in ultima decada a lunii noiembrie, sau primavara devreme 1 - 10 marte. 
 Pe strat inaltat se seamana 2 benzi a cate 2 randuri distantate la 20 cm iar intre benzi 40 cm. 
 Adancimea de semanat este de 2 - 3 cm. 
 Dupa semanat tavalugiti cultura si o udati prin aspersiune usoara. 
 Puteti infiinta cultura si pe teren nemodelat. O sa ma intrebati de ce va tot pun sa modelati solul si sa dati la sapa? 
 Ei bine, sa stiti ca aceste brazde inaltate va aduc o oarecare timpurietate a culturii, o mai buna expozitie la lumina si evident puteti intra mult mai usor intre straturi ca sa nu zic ca udatul pe rigole va usureaza viata daca nu ati apelat la udarea prin picurare. 

 Lucrarile de ingrijire 
 Lucrarile de ingrijire sunt urmatoarele: daca ati infiintat cultura toamna atunci trebuie sa luati masuri de retinere a zapezii prin instalarea unor parapeti ( parazapezi ) iar apa care balteste in zonele joase sa o evacuati neantarziat. 
 Primavara devreme, cand terenul s-a zvantat si se poate intra in gradina, aplicati o prasila de spargere a crustei pentru a permite plantelor sa rasara. 
 La acest tip de cultura atentia cea mai mare cade asupra combaterii buruienilor fie prin plivit, fie erbicidat cu Dual 3 ml / 10 m², Ramrod 6 g / 10 m² cand plantele au deja 2 - 3 frunze. 
 Cand plantele au deja 3 - 4 frunze se aplica raritul plantelor pe rand la distanta de 3,5 - 4 cm. 
 Se fac 1 - 2   fertilizari in vegetatie cand plantele au 1 - 2 frunze si la ingrosarea bulbului ( 150 g / 10 m² azotat de amoniu si 70 g / 10 m² sare potasica ). 
 Se aplica 6 - 8 udari cu cantitati mari de apa la 10 - 12 zile. 
 Combaterea bolilor si daunatorilor se face daca este cazul ( vezi cultura prin arpagic ). 
 Cu 3 - 5 saptamani inainte de recoltare se sisteaza irigarea, fertilizarile si orice tratament fito pentru a evita remanenta substantelor active in bulb. 

 Recoltarea 
 Recoltarea se face manual in prima ½ a lunii septembrie cand bulbii au ajuns la un grad de maturitate specifica soiului / hibridului. 
 Intarzierea recoltarii are efecte negative asupra calitatii bulbilor si a perioadei de pastrare. 
 Se pot obtine 15 - 20 kg / 10 m² sau chiar mai mult daca se practica o tehnologie corecta. 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Seminte Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Rotatia culturilor in gradinile de legume

---

### Cum se cultiva fasolea in camp si in gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-fasolei-camp-si-gradina/*

Fasolea ( Phaseolus vulgaris ) - Fam. Fabaceae - Specie originara din America Centrala si de Sud, a fost introdusa in Europa de spanioli si portughezi. In Romania, fasolea se cultiva din sec. al XVIII -lea si ocupa suprafete mari in zonele de campie si colinare din mai toate judetele. 

 Particularitati biologice si ecologice ale fasolei 

 Fasolea este o planta anuala, erbacee, termofila. In cultura se disting 2 convarietati : 

 convarietatea nanus sau fasolea pitica (oloaga) cu crestere determinata 
 convarietatea vulgaris cu crestere nedeterminata 

 Fiind o planta originara din zone calde, fasolea este foarte pretentioasa fata de caldura. Temperatura minima de germinare a semintelor este de 15° C si rasarirea are loc in 12 - 14 zile. 
 Temperatura optima de germinare este de 20 - 27° C  iar rasarirea se face in 4 - 8 zile. 
 In perioada de vegetatie la temperaturi mai mici de 10° C cresterile inceteaza. 
 Fata de lumina, cerintele sunt moderate dar au nevoie de o intensitate luminoasa ridicata in perioada de vegetatie. 
 Pretentiile fata de umiditate sunt moderate, cu exceptia perioadei de inflorire si legare a pastailor cand umiditatea crescuta favorizeaza aceste procese. 
 Fazele critice pentru apa sunt la: germinarea semintelor, inflorire si legarea pastailor. 
 Cultivarele de fasole urcatoare au cerinte mai mari fata de apa decat cele pitice. 
 Fasolea urcatoare da rezultate mai bune in zonele colinare. 
 Avand perioada scurta de vegetatie, consuma putine substante nutritive dar reactioneaza foarte bine la fertilizarea cu fosfor si potasiu. 
 Pe solurile sarace in nutrienti e bine sa se faca o fertilizare  cu azot in primele faze de vegetatie, la inflorit. (0,025 kg substanta / 10 m² ) 

 Soiuri de fasole pitica 

 semitimpurii ( 50 - 55 zile ) - Aurelia ( pastaie verde ) , Cristina ( p. Galbena ) 
 timpurii ( 55 - 58 zile ) - Ișalnița ( p. verde deschis ) ,  Lena ( p. verde ) 
 semitarziii ( 60 - 65 zile ) - Bergamo ( p. verde ) 
 tarzii ( 67 - 73 zile ) - Xera ( p. verde ) 

 Soiuri de fasole urcatoare 

 timpurii ( 46 - 53 zile ) -  Costela ( p. verde ) 
 semitimpurii ( 54 - 61 zile ) - Clujana ( p. galbena ) 
 tarzii ( 62 - 65 zile ) - Aurie de Bacau ( p. galbena ) 

 Cand si cum se cultiva fasolea in camp si in gradina 
 In ogor propriu, se cultiva dupa legume fertilizate cu gunoi de grajd ca tomate, vinete , ardei. 
 In succesiune , cultura poate urma dupa salata, spanac, cartofi timpurii, varza timpurie. 

 Pregatirea terenului pentru cultivarea fasolei 
 Pentru cultura in ogor propriu, pregatirea terenului se face din toamna cand se sapa terenul, se fertilizeaza cu 75 kg/ ha  (0,075 Kg / 10 m² ) de superfosfat si 75 kg/ ha sare potasica , care se vor incorpora adanc in sol. 
 Primavara se sapa si se marunteste bine solul si se mai aplica 50 kg/ ha azotat de amoniu (0,05 kg / 10 m² ). 
 Pe solurile imburuienate se aplica erbicidare cu diverse produse  ( ex. Dual 500 EC - 3-5 l/ ha ; Treflan 24 EC - 3-5 l/ha ). 
 Daca utilizati samanta necertificata sau produsa in gospodarie, e bine ca inainte de semanat cu 2 - 3 zile , sa tratati samanta impotriva unor ciuperci patogene cu Dithane 4 g/ kg samanta ; Tiuran 75 PU - 4 g / kg samanta sau varianta Eco , hrean 100 g radacina la 1 l apa ( macerat cu care se trateaza semintele ) 
 Semanatul se face cand in sol sunt temperaturi cuprinse intre 14 - 16 ° C, adica in perioada 15 - 20 aprilie in zonele de campie si 25 aprilie - 10 mai in zonele colinare. 
 Pentru cultura succesiva, semanatul se face in perioada 10. 06 - 01. 07 in zonele colinare si 10 - 20 . 07 in zonele de campie. 
 Cultivarele pitice se seamna la distanta intre randuri de 40 cm si la 4 - 5 cm intre plante pe rand iar cele urcatoare se seamana in cuiburi ( cate 2-3 seminte la cuib ) la 90 cm intre randuri si 40 - 50 cm intre cuiburi pe rand. 
 Adancimea de plantare este de 3 - 4 cm. 
 Se obtine o desime de 55 - 60 plante / 10 m² la cultivarul pitic 
 20 - 30 plante / 10 m² la cultivarul urcator 
 Cantitatea de samanta utilizata  - 1 - 1,4 kg / 10 m² la fasolea oloaga 
 - 0,6 - 0,8 kg / 10 m² la fasolea urcatoare 

 Lucrari de intretinere la cultura de fasole 
 Se aplica 2 -3 prasile , cu sapa, pentru distrugerea buruienilor  si spargerea crustei. Ultima prasila se face inainte de inflorit! 
 Pentru asigurarea unei rasariri uniforme, la cultura succesiva, se aplica o norma de udare de 0,3 m³ / 10 m² 
 La  fasolea urcatoare se face raritul plantelor pe rand lasand cate 2 plante / cuib. 
 In zonele secetoase se aplica 3 - 4 udari prin aspersiune cu norma de 0, 3 - 0,4 m³ / 10 m² in perioada infloritului si la legarea pastailor. 
 Atentie! Irigarea se face dimineata in intervalul orar 6 - 8 si seara  18 - 19 pentru a nu provoca arsuri plantelor! 
 Pentru cultivarele urcatoare este necesara lucrarea de tutorare / palisare . Pe suprafete mai mari plantele se paliseaza pe spalier inalt format din araci distantati la 4 - 5 m intre ei si o sarma fixata la partea superioara a acestora. La baza fiecarei plante se leaga o sfoara lunga care se intinde si se leaga la capatul celalalt de sarma spalierului. Plantele se vor infasura  ( pe masura ce cresc ) pe aceasta sfoara care le va sustine. 
 Pe suprafete mici se utilizeaza araci de 2 - 2,5 m pentru fiecre planta in parte. 

 Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor fasolei 
 Ca si boli fecvente , in cultura fasolei intalnim: 

 Ca tratamente se pot utiliza urmatoarele  substante: 

 Turdacupral - 0,5 %, 
 Captadin 50 PU - 0,2 % 

 Macerat de coada calului ( Equisetum arvense ) 1kg planta la 10 l apa la care se poate adauga 0,3 % sapun de casa  ( facut din uleiuri vegetale sau grasimi animale )!!! Nu utilizati sapun din comert, facut din chimicale !!! 
 Maceratul de mai sus se dilueaza de 5 ori si se administreaza cu o pompa pe toata planta , tot timpul anului. Se poate utiliza si la alte culturi. 
 Acest macerat fortifica plantele si tine bolile criptogamice la distanta. 
 Dintre daunatori ai fasolei paduchele negru al sfeclei ( Aphis fabae ) colonizeaza frunzele , lastarii, florile si pastaile, le inteapa si le suge seva debilitand planta. 
 Ca si substante folosite: Carbetox 37 EC - 0,4 % , Fastac 10 EC- 0,03 % , maceratul de coada calului combate si el bine afidele si acarienii. 
 Insecticid facut din 150 - 300 g sapun de casa ( fara chimicale in el , nu confundati cu soda caustica ce este absolut necesara la prepararea sapunului dar care nu se regaseste in produsul final !!! ) la 10 l apa. 

 Recoltarea fasolei 
 Recoltarea se face manual , pe masura ce pastaile se formeaza. Recoltarea se face dimineata devreme sau seara deoarece pastaile se deshidrateaza foarte usor. 
 Se pot pastra timp de 12 - 14 zile la o temperatura de 7 - 10 ° C si o umiditate de 85 - 90 %. 
 Atentie! Cititi  indicatiile de pe flacon si preparati solutia conform prospectului , a      numarului de plante sau a suprafetei. La aplicarea tratamentului utilizati echipament de protectie : ochelari de protectie, masca, pelerina de ploaie cu gluga, manusi din cauciuc.! Dupa fiecare tratament spalati bine vermorelul! Pastrati produsele fitosanitare in ambalajele originale in loc uscat si racoros, sub cheie! Incercati sa utilizati produse prietenoase cu mediul si nu uitati sa va spalati pe maini! 
 Autor : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Seminte Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Cultura plantelor aromatice: marar, cimbru, busuioc, coriandru
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-plantelor-aromatice-marar-cimbru-busuioc-coriandru/*

Sfaturi generale pentru cultivarea plantelor aromatice 
 Grupa plantelor aromatice si condimentelor cuprinde un numar foarte mare de specii ce apartin  unor familii botanice diferite si pot fi plante anuale, bienale sau perene. 
 Pentru cei ce-si doresc sa-si cultive aceste plante in gradina, jardiniere am sa dau cateva sfaturi  cu caracter general pentru reusita culturii. 
 Trebuie mentionat ca aceste plante se pot cultiva prin insamantat direct in camp, prin plantare de rasad sau prin despartirea unei tufe din planta respectiva. 

 Semintele acestor plante sunt foarte mici , de aceea patul germinativ ( solul, terenul ) trebuie pregatit foarte bine . Solul trebuie maruntit, grapat, tavalugit, sa fie fara bolovani, altfel semintele se pot pierde printre acestia si procentul de rasarire scade. Daca nu aveti posibilitatea sa lucrati solul foarte bine, optati pentru infiintarea culturii prin  divizarea tufei sau chiar rasad .  Puteti sa aveti plante aromatice si  in jardiniere , ghivece. 

 Foarte important este stabilirea locului in asolament ( in special al plantelor perene ) pentru a efectua o rotatie corecta a celorlalte culturi. 

 Atentie la fertilizare! Aceasta trebuie aplicata corect  astfel incat sa nu creati exces de substante nutritive in plante. Daca plantele se amplaseaza pe un teren care a fost fertilizat  organic ( gunoi de grajd, compost , etc. ) in anul precedent, dozele cu substante chimice se reduc cu 20 % pentru azot, 40 % pentru fosfor si 60 % pentru potasiu. 

 La combaterea bolilor si daunatorilor se respecta timpul de pauza indicat, functie de durata de remanenta in planta a produselor. Daca plantele aromatice sunt utilizare in scopuri fitoterapeutice ( extrase de uleiuri volatile , etc.) , timpul de pauza se dubleaza evitandu-se concentrarea de substante reziduale in produsul finit. 

 Cand si cum se cultiva Mararul 
 Anethum graveolens - Fam Umbeliferae 

 Originar din sudul Europei , este o planta anuala cu perioada scurta de vegetatie 25 - 30 zile  ( pana la recoltarea frunzelor ) si 90 zile  ( maturarea semintelor ). 

 Cultura in camp a mararului 

 Se cultiva prin semanat direct in camp, toamna  tarziu ( noiembrie ), in ferestrele de iarna ( cand temperaturile sunt pozitive , pamantul nu este inghetat ), primavara foarte devreme si chiar in timpul verii, esalonat pana in 15 iulie. 
 Fertilizarile se fac doar daca este cazul si in genral se fac toamna. 
 Ca si lucrari de ingrijire ar fi afanarea solului, plivitul buruienilor, irigarea si combaterea bolilor si daunatorilor ( numai daca este cazul ). 
 Daca terenul este imburuienat se face o erbicidare cu Afalon 50WP 1,2 g / 10 m² cand plantele au 5 - 6 cm inaltime. 
 Recoltarea se face cand plantele au 10 - 15 cm inaltime. Pastrarea in stare proaspata o saptamana se face la t = 0 - 1 ° C si umiditate 95 %. 

 Cand si cum se cultiva Cimbrul 
 Satureja hortensis - Fam Lamiaceae 

 Originar din sudul Europei , se poate cultiva direct in camp sau prin producere de rasad. Se cultiva asociat cu alte culturi . 

 Pregatirea terenului se face in toamna, se aplica o fertilizare cu 50 g / 10 m² de superfosfat si 60 g/ 10 m² sare potasica. 
 Semanatul in camp se face la inceputul lunii aprilie cand in sol se inregistreaza  5- 6 ° C. 
 Distanta de semanat  este de 35 cm intre randuri pentru straturile inaltate si 15 - 20 cm pe terenul nemodelat. Adancimea de semanat este de 1,5 - 2 cm. E bine ca samanta sa se amestece cu putin nisip , gris sau cafea pentru a obtine o uniformitate la semanat, altfel semintele fiind mici pot fi semanate foarte des. Dupa semanat , se acopera semintele cu un strat fin de nisip, turba sau pamant foarte fin maruntit, se tavalugeste  solul ( se batatoreste usor solul ) si se uda usor prin aspersiune fina. 
 Cand plantele au 4-5 perechi de frunze, se face raritul plantelor , adica se inlatura plantele din cultura deasa astfel incat intre plante pe rand sa fie 18 - 19 cm. 
 Daca se opteaza pentru  infiintarea cultulturii prin rasad, acestea se planteaza in camp in luna mai si se respecta distantele de plantare de mai sus. 
 In perioada de vegetatie se aplica 2 udari iar ferilizari si tratamente fitosanitare se fac doar daca este cazul. 
 Recoltarea incepe odata cu infloritul cand se detasaza varful lastarilor cu un cutit sau foarfeca de gradina. 

 Producerea rasadului se face in terine ( vase din teracota sau plastic de forma dreptunghiulara ) , jardiniere, ladite din lemn, ghivece. Se seamana in luna martie, sunt necesare 3 - 5 g / m² samanta. Rasadul nu se repica, adica plantele nu sunt transplantate  din semanatura deasa la distante mai mari pentru a li se asigura un spatiu de nutritie mai mare. 
 Se pune turba in vasele respective, se batatoreste bine, se  face cu un betisor mici santuri paralele la distante de 4 - 5 cm si in aceste santuri se seamana semintele. Se acopera semintele cu un strat fin de nisip, turba sau vermiculit ( substrat inert ) se gaseste in magazinele de tip Brico, se taseaza usor si se uda prin asperiune. 

 Cand si cum se cultiva Busuiocul 
 Ocimum basilicum - Fam Lamiaceae 

 Originar din India, China de unde s-a raspandit in toata lumea. 
 Cultivare : Se gasesc mai multe forme de busuioc  deosebindu-se prin culoare ( verde sau violaceu ), forma ( frunze basicate sau indoite pe margini ) , marime ( frunze mari sau frunze mici ) a frunzelor si talia plantelor ( forme pitice sau plante inalte ). 
 Bune premergatoare sunt fasolea , mazarea sau cereale de primavara. 
 Atentie! Cultura de busuioc poate reveni pe acelasi teren, dupa 10 - 12 ani, altfel exista riscul de infestare cu fuzarioza! 

 Pregatirea terenului incepe din toamna cu traditionala sapa, fertilizare cu 0,4 t / 10 m² de gunoi de grajd, 0,4 kg / 10 m² superfosfat si 0,15 kg/ 10 m² sare potasica. 
 Cultura se poate face prin semanat direct sau prin producere de rasad. 
 Semanatul in camp se face primavara , dupa ce a trecut pericolul brumelor tarzii. 
 Distanta de semanat: 

 20 cm intre randuri pentru soiuri pitice si mari 
 35 - 70 cm intre randuri pentru soiuri  semiinalte si inalte 

 Plantarea  rasadurilor in camp se face in perioada 25 aprilie  - 20 mai respectand distantele de plantare de mai sus iar intre plante pe rand se lasa 10 - 12 cm pentru soiurile pitice si 20 - 25 cm pentru soiurile inalte. 
 Se mentine cultura curata , fara buruieni, fie prin prasile fie prin aplicare de erbicide ( ex. Treflan 8 ml/10 m²). 
 La cultura semanata direct in camp se face raritul plantelor cand acestea au 6 - 8 cm inaltime. Distantele dintre plante vor fi cele de mai sus. 
 Se pot administra 2 fertilizari in vegetatie cu cate 0, 1 kg / 10 m² de azotat de amoniu si superfosfat. Prima fertilizare se aplica la 3 saptamani de la semanat iar a doua fertilizare se face la 2 saptamani dupa prima. 
 Se fac 5 -6 udari si tratamente fitosanitare doar daca este cazul. 
 Recoltarea se face manual prin taierea lastarilor , in perioada infloritului in masa a plantelor ( iunie → toamna tarziu ). 

 Cand si cum se cultiva Coriandrul 
 Coriandrum sativum - Fam. Umbeliferae 

 Originar din zona estica a Bazinului Mediteraneean , unde creste in stare salbatica si de unde s-a raspandit in intreaga Europa si mai apoi pe tot globul. 
 Este o planta anuala , creste foarte bine si da rezultate excelente de recolta in zonele unde precipitatiile depasesc 400 mm anual. 
 Atentie! Nu suporta fertilizarea directa cu gunoi de grajd si nici cantitati prea mari de azot! 

 Pregatirea terenului se face dupa regulile binecunoscute , sapat si maruntit foarte bine solul, fertilizare cu 40 - 50 g / 10 m² de superfosfat si 30 - 35 g / 10 m² sare potasica toamna , cu incorporare in sol. Primavara se aplica 30 g / 10 m² azot. 
 Semanatul se face primavara  devreme sau toamna tarziu, in randuri dese la 12 cm distanta intre ele. 
 Ca lucrari de ingrijire  amintesc combaterea buruienilor prin plivit , prasit si erbicidat  imediat dupa semanat cu un produs erbicid ( apelati la tehnicianul din fitofarmacii ). 
 In vegetatie se fac udari repetate iar tratamente pentru boli si daunatori sunt practic inexistente. 
 Pentru a stimula productia e bine ca in perioada infloritului sa beneficiati de 1 - 2 stupi in cultura. 
 Recoltarea se face inainte ca fructele sa ajunga la maturitate completa pentru a preveni scuturarea lor. Incepand cu luna august, cand 70 - 75 % din fructe sunt de culoare galben - aurie , acestea pot fi culese. 

 Autor : Diana Chetreanu 
             Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru gradinari: 

 Seminte Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Uleiuri, creme si unguente din plante medicinale 
 Plante cu proprietati antibiotice

---

### Cultivarea vinetelor in camp si in gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-vinetelor-camp-si-gradina/*

Cateva informatii generale despre vinete 
 Patlagica vanata ( Solanum melongena ) - fam. Solanaceae 
 Patlagelele vinete sunt originare din India si Birmania unde cresc in stare salbatica. Au patruns in Europa ( Grecia, Italia ) la inceputul sec. al XVII -lea.cum 
 La noi in tara au aparut in sec. al XVIII-lea dar cultivarea lor s-a raspandit pe suprafete mari dupa 1918. 

 Cetintele ecologice ale culturii de vinete 

 Au pretentii ridicate fata de caldura. Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14 - 15° C iar temperatura optima este de 27 - 30º C . Planta tolereaza temperaturi ridicate de 38 - 40° C. 
 Foarte pretentioase la lumina mai ales in perioada de inflorire si legare a fructelor. In lipsa luminii polenul nu este viabil , florile avorteaza, plantele stagneaza in crestere iar fructele raman mici. 

 Au nevoie de minim 12 - 13 ore/ zi de lumina. 

 Pretentii mari fata de umiditate. Insuficienta apei in sol conduce la caderea in masa a butonilor florali, a florilor si a fructelor abia legate. 
 Consumul de elemente nutritive este si el unul ridicat si depinde de faza de vegetatie. 
 Rezultate bune se obtin pe soluri fertile, cu 5% humus, bine structurate si drenate, cu un pH = 6,5 - 7. 

 Soiuri de vinete 
 Exista o gama larga de soiuri si hibrizi destinati diferitelor tipuri de cultura ( in camp, in sere, in solarii, etc.) 
 Va sugerez sa optati pentru soiurile romanesti  care sunt foarte bine adaptate conditiilor pedo-climatice din tara noastra. 
 Pentru cultura in camp se disting cateva soiuri cu rezultate foarte bune: 

 Vinete Bucurestene  - greutate 0,4 - 0,5 kg/ buc., talia plantei 70 - 85 cm 
 Vinete Danubiana  - greutate 0,240 - 0,3 kg/ buc., talia plantei 55 - 65 cm 
 Vinete Viorica - greutate 0, 2 - 0,3 kg/ buc., talia plantei 40 - 50 cm 

 Cand si cum se cultiva vinetele 
 Plante bune premergatoare culturii de vinete sunt : fasolea , mazarea, radacinoase, lucerna. Se vor evita premergatoare din grupa solanacee  ( ardei, tomate, cartofi ), si ceapa daca aceasta a fost erbicidata cu Afalon. 

 Pregatirea terenului 
 Toamna se sapa terenul dupa desfiintarea culturii anterioare si se administreaza 40 - 50 t/ ha gunoi de grajd, 300 kg/ ha ( 0,3 kg / 10 m² ) superfosfat si 150 kg/ ha sare potasica. Se incorporeaza adanc in sol , la 30 cm ,  cu cazmaua sau motocultorul acolo unde exista. 
 Atentie! Calculati necesarul de fertilizant functie de suprafata d-vs. prin regula de 3 simpla. 

 Primavara se administreaza 100 kg/ ha azotat de amoniu si se erbicideaza cu Balan 8 l/ ha cu incorporare in sol la 5-6 cm. 
 Terenul se modeleaza in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm. 
 Pentru a cruta solul de atatea chimicale, va sugerez, mai ales pe suprafete mici, utilizarea agrotextilului - material textil ce se gaseste la metraj in magazinele de tip Brico la sectiunea „gradinarit" . Acest material se intainde pe suprafata ce urmeaza sa fie cultivata, se fixeaza cu agrafe  (facute din sarma ) in sol si cu caterul se fac incizii in forma de X la distantele unde urmeaza sa se planteze rasadurile. Acest material are proprietatea ca absoarbe foarte usor razele soarelui, pastreaza umiditatea din sol si inabusa buruienile distrugandu-le  iar lucrarile de erbicidat si plivit dispar. Se poate reutiliza. 

 Plantarea vinetelor 
 Cultura vinetelor se realizeaza prin rasad . Varsta rasadului este de 60 zile. 
 Plantarea are loc cand temperatura solului atinge 14° C la o adancime de 15 cm, adica in jurul datei de 5 - 15 mai ( in sudul tarii ). Se face manual cu lingura de plantat. 
 Pe terenul modelat se planteaza 2 randuri la 80 cm iar intre plante pe rand  40 - 45 cm , realizandu-se o densitate de plantare de 30.000 plante/ ha ( 30 plante / 10 m² ). 
 Vanata nu suporta autoumbrirea, asa ca, functie de talia soiului din cultura alegeti distante de plantare mai mari intre plante pe rand. 

 Lucrarile de ingrijire pentru vinete 
 Lucrarile de ingrijire constau in: 

 Udarea la plantare cu norma de 150 - 200 m³ /ha 
 La 4 -5 zile de la plantare se completeaza golurile cu rasad din acelasi soi si aceeasi varsta cu cel utilizat la infiintarea culturii. 
 Irigarea culturii se face prin 8 - 10 udari la intervale de 7 - 10 zile cu norma de udare de 300 - 350 m³ / ha pentru primele 3 - 4 udari , dupa care norma creste la 400 - 500 m³ / ha. 
 Se aplica 2 - 3 fertilizari faziale cu ingrasaminte foliare ( se gasesc in fitofarmacii ). Prima fertilizare se face la 15 - 20 zile de la plantare iar a doua fertilizare se face la 10 - 15 zile dupa prima. Cantitatile si concentratiile le respectati functie de indicatiile fertilizantului ales. 

 Bolile vinetelor 
 Combaterea bolilor si daunatorilor se face cu multa atentie. Frecvent pot aparea boli ca: . 

 Exemple de produse ce pot combate bolile: Dithane M 45 WP 0,2 %,  Topsin M70 WP  0,5 % , Turdacupral 50 PU  0,4 %, etc. 

 Daunatorii vinetelor 
 Printre daunatori vinetelor se numara: 

 Dintre produsele pentru tratament amintim : Sinoratox 35 CE 0,15 % ; Omite 57 EC 0,1 % ; Actellic 50 Ec 0,15 %, Omite 570 EW 0,1 %. 
 Atentie! Cititi  indicatiile de pe flacon si preparati solutia conform prospectului , a numarului de plante sau a suprafetei. La aplicarea tratamentului utilizati echipament de protectie : ochelari de protectie, masca, pelerina de ploaie cu gluga, manusi din cauciuc.! Dupa fiecare tratament spalati bine vermorelul! Pastrati produsele fitosanitare in ambalajele originale in loc uscat si racoros, sub cheie! Incercati sa utilizati produse prietenoase cu mediul si nu uitati sa va spalati pe maini! 

 Alte lucrari necesare cand cultivati vinete 

 Copilitul ( indepartarea lastarilor ce se formeaza la subsuoara frunzelor) se practica rar, de obicei in zonele mai racoroase si se indeparteaza lastarii fara rod. 
 Carnitul ( indepartarea varfului de crestere ) , la culturile timpurii se face in cursul vegetatiei cu scopul de a limita numarul de fructe iar la restul culturilor se aplica toamna cu 15 - 20 zile inaintea primei brume . Se executa cu foarfeca sau briceagul. 
 Recoltarea fructelor  se face la maturitatea de consum , cand fructele au culoarea specifica soiului si sunt elastice la apasare. 

 Productia variaza functie de soi si tehnologia aplicata dar se pot obtine 30 - 40 t/ha. 
 Autor  : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 
 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 Seminte Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica

---

### Cultivarea rosiilor in camp si in gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cutivarea-rosiilor-camp/*

Cateva informatii generale despre rosii 
 Tomatele  (Lycopersicon esculentum )  - Fam. Solanaceae ( plante legumicole solano-fructoase) 

 Specia Lycopersicon are 2 subspecii : specii cu crestere determinata si soiuri cu crestere nedeterminata. 
 Soiuri cu crestere determinat a -  se seamana direct in camp, pe suprafete mari si presupun o buna mecanizare cu masini de precizie. Recolta este destinata , in general, industrializarii. 
 Soiuri cu crestere nedeterminata  - planta creste ca o liana si are nevoie de sustinere ( araci sau spalier ). Sunt cel mai des folosite in cultura in sere, in solarii si in mici gradini. 
 Din familia Solanaceae mai fac parte ardeii, vinetele , cartofii si păpălăul. 
 Atentie! Cand faceti asolamentul (rotatia culturii ) sa tineti cont ca pe aceeasi parcela plantele din aceeasi familie nu pot reveni decat peste 3-4 ani. Monocultura duce la scaderi de productie si un teren infestat cu boli si daunatori. 
 Originea tomatelor este in America Centrala si de Sud iar in Europa au fost aduse de conchistadorii spanioli. 
 In tara noastra tomatele se comporta ca plante anuale desi, in zona de origine ele sunt plante perene. 
 Tomatele cresc si fructifica normal in conditii de mediu asemanatoare cu cele din zona de origine. 

  Cateva caracteristici ale rosiilor 

 In cultura se gasesc numeroase soiuri si hibrizi. La noi in  tara sunt omologate peste 40 de soiuri iar in lume se cunosc peste 500 de soiuri. 
 Toate aceste soiri sunt clasificate in diverse moduri functie de conditiile geografice ( grupa sud-americana si grupa vest-europeana ), de tipul de cultura ( cultura in camp, sere, solarii, tunele , rasadnite ), perioada de vegetatie , tipul de consum (consum in stare proaspata, industrializare ). 

 Soiuri de rosii dupa dupa perioada de vegetatie : 
 - soiuri timpurii ( 95 - 120 zile ) 
 - soiuri semi- tarzii ( 120 - 130 zile ) 
 - soiuri tarzii ( peste 130 zile ) - cel mai des utilizate in tara noastra. 
 Tinand cont de criteriile de mai sus va sugerez sa va alegeti cu atentie semintele , daca va produceti singuri rasadul si nu ezitati sa cereti sfatul specialistului in acest sens! 
 Hibrizii F1 sunt, in general , destinati culturii in spatii protejate ( sere , solarii, etc.) . 
 Sortimentul este in continua schimbare si anual apar soiuri si hibrizi cu caracteristici superioare. 

 Cand si cum se cultiva rosiile timpurii 
 Plante bune premergatoare culturii de tomate  sunt: fasolea , mazarea, bulboasele, cucurbitaceele, radacinoasele, lucerna. 

 Pregatirea terenului 
 Incepe din toamna, dupa desfiintarea culturii anterioare si consta intr-o mobilizare a solului cu cazmaua in vederea nivelarii. 
 Exista si varianta mecanizata , mai eficienta si mai rapida , utilizand motosape. Exista acum masinute ( Suzuki sic! ) care executa 4 operatii la o singura trecere a masinii , inclusiv modelarea solului in brazde inaltate. 
 Se aplica  30 t/ ha ( 30 kg / 10 m² ) de gunoi de grajd nefermentat, 250 - 300 kg / ha superfosfat  si 100 -150 kg / ha sulfat de potasiu. 
 Ingrasamintele le gasiti la orice magazin fitosanitar 

 Cum se calculeza cantitatile de fertilizant pentru rosii 
 Calculati cantitatile de fertilizant necesare pentru suprafetele d-vs. prin regula de 3 simpla. 
 Exemplu: 
 daca ptr. 10.000 m³ ( 1 ha ) sunt necesare    250 kg  superfosfat 
 ptr.         10 m²             sunte necesare      X kg superfosfat 
 X = (250 x 10 ) : 10.000  = 0,250 kg superfosfat / 10 m² 
 Ingrasamintele vor fi incorporate in sol la adancimea de 28 - 30 cm cu cazmaua. 
 Primavara , cand terenul s-a zvantat, se intretine solul cu sapa sau cu un cultivator  si se mai administreaza 150 kg / ha azotat de amoniu, 150 kg / ha  superfosfat si 75 kg / ha sulfat de potasiu. 
 Pe terenurile imburuienate se poate face o erbicidare cu un erbicid sistemic , la alegere si care se gaseste in magazinele fitosanitare. 
 Pentru a cruta solul de atatea chimicale, va sugerez, mai ales pe suprafete mici, utilizarea agrotextilului - material textil ce se gaseste la metraj in magazinele de tip Brico la sectiunea „gradinarit" . Acest material se intainde pe suprafata ce urmeaza sa fie cultivata, se fixeaza cu agrafe  (facute din sarma ) in sol si cu caterul se fac incizii in forma de X la distantele unde urmeaza sa se planteze rasadurile. Acest material are proprietatea ca absoarbe foarte usor razele soarelui, pastreaza umiditatea din sol si inabusa buruienile distrugandu-le  iar lucrarile de erbicidat si plivit dispar. 
 Inainte de intinderea agrotextilului e bine sa modelati solul in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm. 

 Plantarea  rasadurilor in camp 
 Se face cand pericolul brumelor tarzii a trecut iar temperatura se stabilizeaza la 10 - 12 ° C adica in jurul datei de 15 - 25 aprilie in sudul tarii si 1 - 10 mai in zonele mai nordice. 
 Pe stratul inaltat de 104 cm se planteaza 2 randuri distantate la 60, 70, 80 cm iar intre plante pe rand distanta este de 25, 30 sau 40 cm realizand o densitate de plantare de  40.000 - 50.000 plante / ha ( 40 plante / 10 m² ). Distantele de plantare se aleg in functie de soi/ hibrid dar si de densitatea de plantare care se doreste. Daca zona de cultura  nu beneficiaza de lumina corespunzatoare , alegeti distante de plantare mai mari. 
 Plantarea se face manual cu lingura de plantat / plantator iar adancimea de plantare este pana la prima frunza adevarata. 
 Dupa plantare , fiecare planta se uda cu 1 - 2 l apa  / planta pe suprafete mici sau pe rigole cu norme de udare de 150 - 200 m³ / ha  pe suprafete mari. 

 Lucrari de intretinere la cultura de rosii 
 Lucrarile din timpul vegetatiei se impart in :  lucrari cu caracter general si lucrari cu caracter special 

 Lucrari cu caracter general 
 La 3-5 zile de la plantare se verifica cultura si se completeaza golurile  ( daca este cazul ) cu rasad din acelasi soi si aceeasi varsta cu cel folosit la infiintarea culturii. 
 Afanarea solului se realizeaza prin 3 - 4 prasile cu sapa. Scopul acestei lucrari este de a combate buruienile si spargerea crustei care se formeaza de regula, dupa udare. 
 Daca s-a folosit agrotextil, aceaste lucrari nu mai sunt necesare. 
 Udarile se fac astfel : prima udare se face la plantarea rasadului , a doua se face la 4 -5 zile de la plantare , apoi dupa aparitia primelor 2 inflorescente si  regulat la intervale de 8 - 10 zile. 
 Norma de udare este de 200 - 400 m³ / ha . Udarile sunt mai frecvente in faza de formare si crestere a fructelor. 
 Udarea se face dimineata in intervalul orar 6 - 8 sau seara dupa ora 18 - 19. 
 Ferilizarea rosiilor  in faza de vegetatie  se face : 
 - imediat dupa aparitia primelor fructe cu cantititatea: 

 50 kg / ha azotat de amniu 
 50 kg / ha  sulfat de potasiu 

 - la 15 - 20 zile dupa prima fertilizare cu cantititatea: 

 120 kg / ha azotat de amoniu 
 100 kg / ha superfosfat 
 75 kg / ha azotat de potasiu 

 Combaterea bolilor si daunatorilor la culturile de rosii 
 Bolile tomatelor 
 Cele mai frecvente boli la tomate sunt : 

 Substantele  pentru combaterea bolilor le gasiti in fitofarmacii si e bine sa cereti ajutorul angajatului descriind simptomele bolii. Exista o sumedenie de substante cu care se poate trata , important este sa respectati doza optima , perioada de tratament si mai ales sa alternati produsele utilizate pentru a nu crea rezistenta patogenului la aceeasi substanta activa utilizata . 
 Exemple de produse : Dithane M 45 WP 0,2 %,  Topsin M70 WP  0,5 % , Turdacupral 50 PU  0,4 %, etc. 

 Daunatori la tomate 
 Principalii daunatori pentru cultura de rosii sunt: 

 Dintre produsele pentru tratament amintim : Sinoratox 35 CE 0,15 % ; Omite 57 EC 0,1 % ; Actellic 50 Ec 0,15 % 
 Atentie! Cititi  indicatiile de pe flacon si preparati solutia conform prospectului , a numarului de plante sau a suprafetei. La aplicarea tratamentului utilizati echipament de protectie : ochelari de protectie, masca, pelerina de ploaie cu gluga, manusi din cauciuc.! Dupa fiecare tratament spalati bine vermorelul! Pastrati produsele fitosanitare in ambalajele originale in loc uscat si racoros, sub cheie! Incercati sa utilizati produse prietenoase cu mediul si nu uitati sa va spalati pe maini! 

 Lucrari cu caracter special 
 Lucrarile de ingrijire cu caracter special sunt cele de dirijare a cresterilor si fructificarii : 
 Copilitul ( indepartarea lastarilor formati la subsuoara frunzelor ) se face radical lasandu-se doar tulpina principala. 
 Cârnitul tulpinii ( indepartarea varfului de crestere ). Se face dupa 3 - 4 inflorescente , la 2 frunze deasupra ultimei inflorescente. 
 Sustinerea plantelor se face pe araci sau pe spalier cu sarma. 
 Recoltarea se face esalonat dupa data de 15 - 20 iunie. 
 La desfiintarea culturii, daca plantele nu au fost atacate de boli si daunatori,  resturile vegetale se toaca si se incorporeaza in sol ca ingrasaminte verzi. Aveti , astfel, posibilitatea sa aveti un sol bogat in nutrienti naturali. 
 Autor  : Diana Chetreanu 
 Inginer horticultor 

 Seminte Recomandate 

 Cele mai recente carti pentru horticultori: 

 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Subventii APIA in 2015: cat sunt si cum se platesc
*URL: https://www.cartiagricole.ro/subventia-apia-in-2015-cat-este-si-cum-se-plateste/*

Totul despre subventiile in agricultura - Ce se schimba din 2015 
 Politica Agricola Comuna are la baza noi reglementari europene pentru accesarea platilor directe catre fermieri in perioada 2015-2020, iar Guvernul propune, in paralel, unele modificari la nivel national. Site-ul www.CartiAgricole.ro a realizat o analiza a celor mai importante schimbari ce vor avea loc in 2015 si a discutat cu oficialii APIA pentru a afla calendarul de depunere a cererilor, cuantumul subventiilor din acest an si bilantul platilor din 2014. 

 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a anuntat ca va mentine platile unice pe suprafata pana in anul 2020, insa procedura de acordare a subventiilor va fi simplificata in sensul unei recompensari mai corecte a fermierilor activi. Ca si pana acum subventia va fi platita fermierului activ, indiferent daca acesta este sau nu proprietarul terenului. 

 Fermier activ 

 Astfel, agricultorii care vor respecta conditiile de ecoconditionalitate vor beneficia de plata de baza si de plata redistributiva, la care se poate adauga si plata de inverzire in cazul in care fermierul aplica normele specifice pentru acest tip de plata. In plus, fermierii pana in 40 de ani pot beneficia si de plata pentru tinerii fermieri . De asemenea, fermierii care desfasoara activitati agricole cuplate de productie beneficiaza de plati specifice aditionale. 
 Toate aceste plati insumeaza pachetul total al platii unice pe suprafata de care poate beneficia din fonduri europene un fermier activ, iar la el se pot adauga si Ajutoarele Nationale Tranzitorii (vezi Ghidul Solicitantului pentru Ajutoare Nationale Tranzitorii ), alocate din Bugetul National, dar care nu poate depasi 1250 de euro. 
 Asa cum a fost descrisa propunerea guvernamentala in perioada dezbaterilor publice, pe durata participarii la schema pentru micii fermieri, acestia vor trebui sa pastreze hectarele eligibile declarate in 2015 si sa indeplineasca cerintele minime ce trebuie respectate pentru a primi plati directe; 
 Dupa cel putin un an, fermierii pot opta sa treaca la schema pentru micii fermieri din PNDR , numita si Transferul intre piloni, care prevede acordarea a 120% din nivelul platilor directe la care fermierul are dreptul, daca acesta se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lui exploatatie. 
 In vederea reducerii birocratiei, noul PAC ofera posibilitatea de a stabili o schema simpla destinata micilor fermieri care sa inglobeze toate platile directe intr-o singura plata care sa cumuleze cuantumul total datorat fermierilor in fiecare an. Astfel, sunt reduse unele obligatii impuse micilor fermieri, precum cele legate de depunerea cererilor pentru sprijin si unele practici agricole. 
 Printre propunerile pe care MADR intentioneaza sa le implementeze, se mai numara Plata redistributiva, o plata facultativa, care se poate acorda pentru primele 30 de hectare, indiferent de marimea exploatatiei si anume 50 euro/ha pentru primele 5 hectare si 40-45 euro/ha pentru restul de 25 de hectare. 
 Pentru a primi plata pentru inverzire , circa 30% din plafonul national anual, fermierii trebuie sa respecte o serie de conditii precum diversificarea culturilor, mentinerea pasunilor permanente sau prezenta zonelor de interes ecologic pe suprafata agricola. 
 Plata pentru tinerii fermieri se acorda timp de 5 ani, agricultorilor de pana la 40 de ani, care se stabilesc pentru prima data intr-o exploatatie ca sefi de exploatatie. 

 Cand se depun cererile pentru subventii pentru anul 2015 
 Cererile de plata unica pentru anul 2015 se depun pana la data de 15 mai la centrele APIA , iar dupa aceasta data, agricultorii mai au la dispozitie 25 de zile calendaristice, dar cu penalizari ce reprezinta 1% pe zi lucratoare din sumele la care fermierul ar fi avut dreptul daca cererea de plata ar fi fost depusa pana la data de 15 mai. 

 Ce valoare vor avea subventiile APIA in 2015 
 Desi APIA nu a prezentat oficial cuantumul subventiilor in agricultura pentru anul 2015, ministrul Agriculturii, Daniel Chitoiu a facut cateva precizari la finalul anului trecut. 
 Astfel, cei care dețin intre 1 si 5 hectare de teren agricol vor primi in acest an 170 de euro pe hectar. La categoria 5-30 de hectare s-ar putea introduce plata redistributiva de 40 de euro suplimentar fata de plata de baza de 170 de euro. 
 In 2014, cuantumul subventiei pe hectar a fost de 157 de euro, plata separata pentru zahar de 379 de euro si plata pentru orez de 300 de euro. 
 In cadrul campaniei 2014, au depus cereri de plata pe suprafata peste un milion de fermieri. 

Sursa: APIA
 Plafonul financiar alocat anul trecut pentru subventia agricola pe suprafata a fost de 1,3 miliarde de euro, cel pentru plata separata pentru zahar s-a ridicat la 8 milioane de euro, iar alocarea pentru ajutorul specific pentru zonele defavorizate a fost de 53 de milioane de euro. 

 Sursa: APIA

---

### 7 unelte de gradinarit esentiale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/7-unelte-esentiale-gradina/*

Indiferent ca este vorba de o gradina de legume sau de una de flori vei avea nevoie de urmatoarele unelte esentiale pentru oricare gradinar. Pe masura ce dimensiunea gradinii creste se vor adauga si altele, la fel de importante, menite sa iti usureze munca. Noi ne-am oprit la cele mai uzuale si ne-am hotarat sa le prezentam intr-o forma deosebita. Speram sa iti placa pozele noastre cu unelte de gradinarit!
 1. Lopata 
Imposibil de imaginat munca intr-o gradina sau o livada fara lopata. Defapt un gradinar care se respecta are chiar mai multe, de diverse tipuri si pentru diferite munci. Una este sa sapi pamantul si cu totul alta sa dai zapada la o parte iarna.

Sursa poza: http://angiestock.deviantart.com/art/girl-with-shovel-104983989
 2. Roaba 
Ori de cate ori trebuie sa cari ceva mai mare sau mai greu roaba devine indispensabila. In prezent se pot cumpara diverse modele de roaba facute din diferite materiale. Principiul ramane acelasi, o roata, o lada si doua brate de care o poti ridica si impinge. Roaba isi gaseste locul bine meritat printre uneletele de gradina esentiale.

Sursa: http://nation.foxnews.com/bar-refaeli/2013/01/08/hardest-job-world
 3. Galeata 
Nu are sens sa mai explicam la ce e buna o galeata. Poti sa cari apa, nisip, pamant sau orice ai nevoie. Nu exista gradina fara cel putin o galeata, fie una de metal, fie de plastic.

Sursa: https://www.flickr.com/photos/mwilkes/9057260213/
 4. Grebla 
Vrei sa cureti frunzele de pe jos sau sa dai la o parte buruienile? Atunci vei pune mana pe grebla si vei trece la treaba. Simpla si nelipsita din arsenalul gradinarului.

Sursa: https://www.flickr.com/photos/stewartgibbs/14401668978/in/photostream/
 5. Stropitoare 
Plantele de orice fel au nevoie de apa, dar uneori e necesar sa o poti doza cu grija, sa uzi doar in anumite zone. La asta e buna o stropitoare si de-aia avem mereu cel putin una la noi in gradina. Nu puteam sa nu o trecem printre uneltele ne nelipsit intr-o gradina.

 6. Furtun de stropit 
Ce s-ar intampla daca nu ai uda legumele sau florile atunci cand trebuie? S-ar ofili. Probabil ca vremea furtunelor simple a trecut, acum avem aspensoare care distribuie mai bine apa si automatizeaza procesul plus alte sisteme inteligente de irigat. Cu toate astea furtul este partea esentiala a procesului de irigatie, de aceea nu lispeste din nicio gradina.

 7. Masina de tuns gazonul 
Nu suntem noi britanici, dar asta nu ne impiedica sa avem un gazon perfect. Desigur, nimeni nu mai pune mana pe coasa clasica sa taie iarba. Avem coase electrice, motocoase si masini de tuns iarba. Masinile pot fi manuale, electrice sau pe benzina. Ce alegem depinde de buget si nevoi. Daca ai doar 20 de metrii de gazon in spatele casei poti sa cumperi linistit una manuala, dar altfel stau lucrurile cand ai de tuns cateva sute sa mii de metrii de teren. Masina de tuns gazonul si-a facut loc in arsenalul gradinarului modern si a devenit o unealta de neinlocuit pentru multi dintre noi

 Concluzie 
Acestea nu sunt decat uneltele de baza care ne trebuie in gradina. Cu ele putem sa ne facem lucrarile importante si esentiale. Pe masura ce incepem sa cultivam tot mai multe plante va trebui sa ne largim si inventarul de scule si unelte. Am lasat de-o parte cateva categorii importante de unelte pentru gradina. Lipsesc din lista noastra uneletele de mana, cum ar fi foarfecele de gradina precum si unelete mai moderne dar importante. Unii poate ca nu concep munca fara o suflanta sau o masina de curatat sub presiune, altii poate ca vad ca fiind esential un ferastrau electric. Poate ca si aceste unelte de gradina isi vor gasi locul intr-un articol viitor, unul plin de poze la fel de interesante.

Pentru un articol mai serios si sfaturi profestioniste despre cum alegi uneltele de gradinarit apasa aici 

 Ti-au placut pozele? Crezi ca si alti prieteni de-ai tai le-ar aprecia? Da-ne un like pe Facebook, ai buton in partea dreapta a paginii! 
 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni

---

### Cat se castiga dintr-o padure in Romania. Secretele afacerilor cu lemn
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cat-se-castiga-dintr-o-padure-romania/*

Considerata o resursa importanta, suprafata impadurita din Romania a fost de 6380 hectare in 2013, cu o usoara crestere fata de anul precedent. Din acestea, 64% sunt proprietate publica a statului, 31% sunt in proprietate publica si privata alta decat a statului iar 5% reprezinta vegetatie forestiera situata pe terenuri neforestiere. Aceste date ne plaseaza destul de bine comparativ cu alte state din Uniunea Europeana. Acesta este si motivul pentru care afacerile cu lemn reprezinta o sursa importanta de castig pentru multe firme si persoane din Romania. Cei mai multi investitori sunt interesati de exploatarea lemnului ca materie prima, desi un randament mult mai bun este adus de afacerile in care lemnul este prelucrat si vandut sub forma de mobila, ambalaj, paleti, europaleti sau alte produse similare.

 

Vom analiza in continuare care sunt costurile si veniturile unei afaceri cu lemn primare, adica exploatarea unei paduri.
 Care sunt cheltuielile si veniturile pentru un hectar de padure 
Este greu sa spunem cat poti castiga dintr-un hectar de padure fara a lua in calcul particularitatile fiecarui tip de padure.

Exploatate rational, padurile pot genera un profit consistent an de an si pentru mai multe generatii. Cheltuielile si veniturile difera in functie de tipul de material lemnos, varsta padurii si alti factori de care trebuie tinut cont. Ca principale cheltuieli vom avea investitia initiala, plantarea, paza, impozitul pe proprietate, lucrarile de intretinere. La venituri putem distinge doua tipuri principale, venitul din materialul lemnos scos la intretinere si venitul din taierea principala, "la ras". Se pot adauga si castigurile din exploatarea fructelor de padure sau a trufelor.

In modelele de calcul urmatoare vom analiza situatia unei investitii de la zero, ce presupune plantarea padurii pe un teren agricol neporductiv, destinat activitatilor forestiere. In practica acesta situatie nu se intalneste mereu, investitorii preferand achizitionarea unor paduri mature. In acest sens vom prezenta si un model de costuri si venituri pentru o padure matura.
 Padure de stejar 

 viteza de regenerare: 100-120 ani 
 masa lemnoasa la hectar: 200-300 mc lemn /ha 
 pret masa lemnoasa stejar: ~100 Euro/mc 

 Cheltuieli pe ciclu exploatare de 100 ani: 

 paza ~20 Euro/ha/an 
 impozit pe proprietate ~10 Euro/ha/an 
 plantare ~800 Euro/ha 
 lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza cu venitul din materialul scos la intretinere) 
 recoltare = 0 (pretul de 100 Euro/mc este pret net, pt lemn vandut in picioare) 
 investitie initiala: presupun 1000 Euro/ha, pret teren agricol neproductiv alocabil plantatie forestiera 

 Venit pe ciclu de exploatare de 100 ani: 

 venit din taieri pe parcurs (raritura sau igiena) =0 (compensat cu cheltuiala de intretinere din intretinere) 
 venit din taiere principala "la ras": ~250mc/ha x ~100 Euro/mc = ~25000 Euro/ha 

 Randamentul investitiei pentru 1 ha teren forestier plantat cu stejar: 

 Total cheltuieli / 100 ani: 2550 Euro/ha 
 Total venituri / 100 ani: 25000 Euro/ha 
 Resursa reciclabila (terenul): 1000 Euro/ha 
 Venit net/ha/an: ~230 Euro/ha/an 

 Padure de plop 

 viteza de regenerare a unei paduri de plopi: 20-25 ani 
 masa lemnoasa la hectar: 200-250 mc lemn /ha 
 pret masa lemnoasa plop: ~30 Euro/mc 

 Cheltuieli pe ciclu exploatare de 25 ani: 

 paza ~20 Euro/ha/an 
 impozit pe proprietate ~10 Euro/ha/an 
 plantare ~600 Euro/ha 
 lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza cu venitul din materialul scos la intretinere) 
 recoltare = zero (pretul de 30 Euro/mc este pret net, pt lemn vandut in picioare) 
 investitie initiala: presupun 1000 Euro/ha (pret teren agricol neproductiv alocabil plantatie forestiera) 

 Venit pe ciclu de exploatare de 25 ani: 

 venit din taieri pe parcurs (raritura sau igiena) = 0 (compensat cu cheltuiala de intretinere din intretinere) 
 venit din taiere principala "la ras": ~225mc/ha x ~30 Euro/mc = ~6500 Euro/ha 

 Randamentul investitiei pentru 1 ha de teren forestier plantat cu plop: 

 Total cheltuieli / 25ani: 2350 Euro/ha 
 Total venituri din exploatare /25 ani: 6500 Euro/ha 
 Resursa reciclabila (terenul): 1000 Euro/ha 
 Venit net/ha/an: ~205 Euro/ha/an 

 Padure de salcam 

 viteza de regenerare a unei paduri de salcam: 20-25 ani 
 masa lemnoasa la hectar: 150-200mc lemn /ha 
 pret masa lemnoasa salcam: ~40 Euro/mc 

 Cheltuieli pe ciclu exploatare de 25 ani: 

 paza ~20 Euro/ha/an 
 impozit pe proprietate ~10 Euro/ha/an 
 plantare ~600 Euro/ha 
 lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza cu venitul din materialul scos la intretinere) 
 recoltare = 0 (pretul de 40 Euro/mc este pret net, pt lemn vandut in picioare) 
 investitie initiala: presupun 1000 Euro/ha, pret teren agricol neproductiv alocabil plantatie forestiera 

 Venit pe ciclu de exploatare de 25 ani: 

 venit din taieri pe parcurs (raritura sau igiena) =0 (compensat cu cheltuiala de intretinere din intretinere) 
 venit din taiere principala "la ras": ~175mc/ha x ~40 Euro/mc = ~7000 Euro/ha 

 Randamentul investitiei pentru 1 ha teren forestier plantat cu plop: 

 Total cheltuieli / 25ani: 2350 Euro/ha 
 Total venituri / 25 ani: 7000 Euro/ha 
 Resursa reciclabila (terenul): 1000 Euro/ha 
 Venit net/ha/an: ~225 Euro/ha/an 

 Venituri si cheltuieli pentru o padure matura de stejar 
Cei mai multi investitori in terenuri forestiere prefera sa achizitioneze padure matura pentru o amortizare mai rapida a investitiilor. Vom analiza care este randamentul unei paduri de stejar de 94 de ani, padure aflata aproape de incheierea ciclului de exploatare.

 virsta de exploatare: 100-120 ani 
 varsta in 2015: ~90 ani 
 masa lemnoasa la hectar in 2015: ~225 mc lemn /ha
calitate arbori: densitate uniforma, arbori fara ramuri (noduri), procentaj teoretic lemn lucru peste 70% (busteanul de stejar se vinde cu ~250 Euro/mc) 
 pret masa lemnoasa stejar "pe picior": ~100 Euro/mc 

 Cheltuieli pe actualul ciclu de exploatare de (~15ani): 

 paza ~20 Euro/ha/an 
 impozit pe proprietate ~10 Euro/ha/an 
 plantare ~0 Euro/ha 
 lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza cu venitul din materialul scos la intretinere) 
 recoltare = 0 (pretul de 100 Euro/mc este pret net, pt lemn vandut in picioare) 
 investitie initiala: pretul de achizitie a padurii 2750 Euro/ha, din care ~100 Euro/ha pret teren si ~1750 Euro/ha pret masa lemnoasa din teren 

 Venit pe ciclu de exploatare de 100 ani: 

 venit din taieri pe parcurs (raritura sau igiena) =0 (compensat cu cheltuiala de intretinere din intretinere) 
 venit din taiere principala "la ras": ~250mc/ha x ~100 Euro/mc = ~25000 Euro/ha 

 Randamentul investitiei pentru 1 ha de teren forestier plantat cu stejar: 

 Total cheltuieli / 15 ani: 3200 Euro/ha 
 Total venituri / 100 ani: 25000 Euro/ha 
 Resursa reciclabila (terenul): 1000 Euro/ha 
 Venit net/ha/an: ~1500 Euro/ha/an 

 Cum se administreaza o padure 
Managementul unei proprietati de tip padure poate fi exercitat direct, sau prin administrator. Actiunile importante ce trebuie gestionate sunt:

 paza 
 exploatare 
 regenerare (replantare) 

Intr-o prima etapa (minim 10 ani) administratorul va avea de supravegheat paza. Atributiile acestuia pot fi relativ mici si se pot baza pe o imputernicire anuala prin care este delegat sa supravegheze paza si sa aiba grija de plata impozitelor.

O varianta des folosita de administrare a unei paduri este acordarea unui procent de pana la 50% din veniturile anuale ocazionale, venituri ce depind in mare masura de eficienta cu care administratorul isi exercita activitatea. Suplimentar acesta poate primi si un procent de pana la 10% din veniturile de exploatare. In acest fel se pot administra eficient suprafete relativ mici de padure.

In cazul unor suprafete mari se poate recurge la un alt tip de contract, cu plata unei sume fixe/ha plus a unui procent din venitul net anual.

 Important: oficial paza este facuta de Ocolul Silvic din zona, in realitate padurea trebuie vizitata macar odata pe an pentru a preveni furturile cu complicitatea padurarului si petru a suprveghea realizarea eventualele venituri ocazionale ce ar fi posibile in aceasta perioada. Printre aceste venituri se numara:

 pasunat sezonier (oi sau mistreti la ghinda, posibil un venit de 20 Euro/ha/an) 
 exploatari de tip "igiena" (posibil 1 mc/ha/an lemn de foc, adica ~25 Euro/ha/an. Sunt nerentabile facute anual, fiind de preferat a fi executate de facut anual odata la cinci ani, obtinandu-se minim 100 Euro/ha) 
 fructe de padure (teoretic ar trebui sa existe trufe) 

 Riscurile unei prorietati de tip padure 

 furtul de lemne - reprezinta probabil cea mai mare problema a unui proprietar de padure. In acest sens este importanta si zona in care se afla padurea, ce vecinatati are si cat de raspandit este in zona comertul (ilegal) de lemne. 
 calamitati naturale - rafale de vant sau torenti de apa. O influenta majora o poate avea panta terenului, padurile aflate cu o panta pronuntata fiind mai expuse la astfel de riscuri. 

 Concluzie 
Investitiile in paduri sunt atractive, dar presupun o buna documentare atat inainte cat si dupa achizitia propriuzisa. Este bine sa faceti calculele inainte pentru a putea sa intelegeti daca pretul cerut este convenabil si daca veti reusi sa administrati corect si eficient padurea. De regula o suprafata mai mare face exploatarea mai eficienta, asa cum se intampla in aproape orice ramura a agriculturii. Este bine sa va uitati si la alte modalitati de organizare a afacerilor cu lemn si poate un mai mare grad de prelucrare inainte de vanzare va poate aduce profituri considerabil mai mari
 Carti recomandate

---

### Cu tractorul asta poti sa faci raliu! 19 milioane de oameni l-au vazut deja
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cu-tractorul-asta-poti-sa-faci-raliu-19-milioane-de-oameni-l-au-vazut-deja/*

La prima vedere pare un banal tractor vechi si vai de el. Ce il face deosebit este motorul pe care il are, Volvo 240 turbo. Acesta este la randul lui modificat in asa fel incat sa dea si mai multa putere. Ideea i-a venit unui suedez pe nume Rickard Nilsson. Plictisit probabil de munca la ferma s-a hotarat sa isi faca o jucarie deosebita, si a reusit. Micutul tractor are acum 400 de cai putere si poate sa faca drifturi atat pe camp cat si pe sosea. Probabil ca este absolut inutil in muncile agricole, dar cu siguranta este foarte distractiv.

 In partea dreapta a pagini avem butonul pentru Facebook. Da-ne si tu un like! 

Cateva date despre motor: Volvo 240 B21FT a fost introdus pe piata de producatorul auto in 1981 si avea in varianta originala intre 127 si 157 de cai putere. Este evident ca motorul folosit pentru a propulsa tractorului din film este o generatie mai noua si are modificari considerabile care il fac mult mai puternic.

Tu ce crezi? Cum ti se pare ideea suedezului? Cunostii si tu persoane care si-au modificat in acest fel tractorul?

Este adevarat, in Romania nu stam prea bine la dotarea cu masini agricole, iar parcul nostru de tractoare este subdimensionat, dar exista destule tractoare vechi ce s-ar putea modifica in acest fel. Spune-ti parerea mai jos, in comentarii!

---

### Uite cel mai mare tractor din lume. Este cat o casa! (Video)
*URL: https://www.cartiagricole.ro/acesta-este-cel-mai-mare-tractor-din-lume-e-cat-o-casa/*

Cel mai mare tractor din lume se cheama Big Bud 747 sau 16V-747 si a fost fabricat in 1977 in Montana, SUA. Nu este vorba despre un proiect produs in masa, acesta fiind unicul exemplar de acest fel. A fost construit de Wilbur Hensler si Northern Manufacturing pentru un cost de 300,000 de Dolari.

 Istorie 
Nu doar un utilaj agricol extraordinar, Big Bud a devenit in scurt timp o adevarata vedeta. S-au facut filme, reportaje, ba chiar s-au scris si carti despre el. In acest timp uriasul tractor a fost folosit la ferme din Statele Unite, avand performante exeptionale.

Primii stapani ai acestui monstru mecanic au fost niste fermieri de bumbac din California, Fratii Rosii. Acestia au utilizat tractorul timp de 11 ani. Urmatorii proprietari, Fermele Willowbrook, au dus tractorul in Florida si l-au folosit pana in 1997. Din acest moment cel mai mare tractor din lume revine in Montana, unde este adus de fratii Williams, fermieri din Chouteau County.

 Prezent 
Astazi Big Bud 747 se afla la muzeul  Heartland din Clarion, Iowa. Din cand in cand participa la diverse expozitii de profil unde continua sa impresioneze prin prezenta sa impunatoare.

 Date tehnice: 
Lungime: 8,2 m

Latime: 6,2 m

Inaltime: 4,3 m

Motor: 24,140 cc, 16 cilindri

Putere: 900 cai putere la 1190 Rpm

Cuplu: 3100 Nm la 1401 Rpm

 Cum ti se pare? Ar putea fi folosit si in Romnia? 

 In partea dreapta a paginii avem buton pentru Facebook. Da-ne si tu un Like! 

 

---

### Ghid de crestere a iepurilor de casa
*URL: https://www.cartiagricole.ro/ghid-crestere-iepurilor-casa/*

Multi fermieri cresc iepuri de casa, dar deseori se simte lipsa informatiei despre acest subiect, si astfel, apar multe intrebari despre aceasta activitate si modalitatea de crestere a iepurilor mai sanatosi. In aceast articol, vom da raspuns la unele intrebari mai frecvent adresate referitor la cresterea iepurilor. Si anume: 

 Care sint avantajele si problemele principale in cresterea iepurilor? 
 Care sint incaperile cele mai potrivite pentru iepuri? 
 Cu ce plante se pot hrani iepurii si care dintre ele sint contraindicate pentru ei? 
 Cum trebuie protejati iepurii de casa de boli infectioase? 
 Care este metoda cea mai eficienta si sanatoasa de inmultire a iepurilor? 

 Avantajele cresterii iepurilor 
 · Carnea de iepure este gustoasa, dietica si are putina grasime. 
 · Blana poate fi folosita ca subprodus. 
 · Alimentatia iepurilor nu este costisitoare - pot fi hraniti cu iarba care se gaseste pe cimpuri sau finete si care poate fi cosita, de exemplu, nu mai des de doua ori pe saptamina. 
 · Cusca destinata cresterii iepurilor nu ocupa mult loc. 
 · Ciclul rapid de inmultire. 
 · Pe piata pot fi vinduti atit iepurii vii, cit si carnea sau blana lor ca produse auxiliare. 
 In cresterea iepurilor mai exista unele momente, in care este necesar sa se acorde o atentie deosebita pentru a avea succes in aceasta activitate. 
 Momentele acestea sint urmatoarele: 
 · Cusca destinata cresterii iepurilor trebuie sa fie curata si bine construita. 
 · Unele plante si legume obisnuite pot cauza aparitia maladiilor si pot provoca chiar moartea animalelor. 
 · Iepurii sunt sensibili la boli, care se raspindesc foarte rapid la intreaga populatie. 
 · Daca endogamia (incrucisarea intre descendentii acelorasi parinti) nu este facuta corect, pot rezulta defecte genetice, de exemplu, la oase sau dinti, precum si boli reproductive. 

 Intretinerea iepurilor 

 Iepurii pot fi crescuti cel mai bine in incaperi cu mai multe niveluri, numarul nivelurilor putand sa ajunga pina la 3-4 etaje. Astfel faceti economie de spatiu. Aceasta incapere se construieste usor daca acordati atentie urmatoarelor aspecte: 
 · Incaperea destinata intretinerii iepurilor trebuie sa aiba podeaua facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1,5-2 cm intre ele. O incapere cu podea plata va fi mai murdara, intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatita mai des. 
 · Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. Intre niveluri, distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. 
 · Incaperea pentru intretinerea animalelor trebuie sa se afle intr-un loc luminos, dar sa nu fie expusa direct razelor de soare, vintului sau ploii. In cazul cind aceasta conditie este respectata, iepurii cresc mai sanatosi sisint mai bine protejati de diferite boli. 
 · Este important sa aveti o casuta suplimentara care trebuie pusa la o anumita distanta de incaperile initiale. Ea va fi destinata izolarii iepurilor bolnavi sau iepurilor procurati. 
 Este foarte important sa curatiti casutele cit mai des, cel putin o data pe luna. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%. 
 Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: 
 -Scoateti iepurii si mincarea din casuta. 
 - Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. 
 - Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Când incaperea este uscata, puteti sa dati iepurii inapoi. 
 Temperatura ideala in incaperile de intretinereale animalelor este de +18°C. 

 Hrana iepurilor 
 Iepurii sint animale erbivore, dar nu toate plantele constituie o hrana potrivitapentru ei. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile, saptamini sau chiar luni. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor, care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. 
 Mai jos va propunem o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri, cit si cele toxice. In cazul cind nu sinteti sigur daca o anumita planta este buna, nu o folositi si cereti sfatul medicului veterinar in aceasta problema. 
 Plantele cu efect pozitiv 
 Lucerna- Este o planta bogata in proteina si calciu. Poate fi crescuta in gradina si o puteti recolta de 4-5 ori la sezon. 
 Morcovul,Sfecla rosie- Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii 
 Patlagina- Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase. 
 Vetrice- Poate fi data in cantitati nelimitate. Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. 
 Podbalul- Poate fi dat uscat, dar numai de doua ori pe saptamina. Va impiedica aparitia balonarii. 
 Suplimentar la aceste plante, se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri, de exemplu), deorece si ea are unele calitati medicinale pentru iepuri. Se mai recomanda sa dati iepurilor si un amestec de plante, astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. 
 Mai puteti hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau, porumb si orz, de obicei ca nutret combinat. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna, cind nu este masa verde. Mai puteti face fan din iarba cosita vara, pentru a hrani iepurii in timp de iarna. Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor, cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova. 
 Plantele cu efecte negative 
 Tineti minte: 
 · Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. 
 · Dati iepurilor o mincare variata si balansata. 
 · Dati hrana principala seara. De obicei, iepurii maninca mai linistit in timpul serii, deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. 
 · Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila care trebuie schimbata in fiecare zi. 
 · Ceapa 
 · Sparanghelul 
 · Arpagicul 
 · Prazul 
 · Cartofii cruzi 
 · Frunza de cartofi 
 · Resturi de planta de rosii 
 · Resturi de planta de tutun 
 · Plantele conifere 
 · Apa in care a nimerit o planta conifera 
 Gastrointerita, voma,diaree, moarte. 
 · Varza (verde, alba si rosie) 
 · Trifoiul rosu 
 · Conopida 
 · Pentru a stii cita hrana sa dati la iepurilor, trebuie sa experimentati. Daca ei nu termina toata mincarea pe care le-ati dat-o, data urmatoare dati-le mai putin, in asa fel ca la urma veti afla de ce cantitate ei au nevoie. 

 Bolile iepurilor 
 Cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: 
 A. Maladiile infectioase: 
 Hemoragie Septica 
 Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei, creierului, splinei si ficatului. Animalele infectate se nimicesc, iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica, apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. 
 Mixomatoza 
 Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului, in jurul nasului si ochilor. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1,5 m. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice, care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. 
 Scabia, Dermatomicoza 
 Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora, la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. De asemenea, dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A, D sau E. Aveti grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor. Folositi hrana bogata in vitamina A, D si E; locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. 
 B. Maladiile nutritionale 
 Maladii digestive 
 Balonarea, voma, gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. Faceti tot posibilul ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul "Plante cu efecte negative". 
 Osteoperoza, Rahitul 
 Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor, mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D, ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu, lumina solara, sau ambele. Straduiti-va sa-i hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu, de exemplu, cu lucerna sau orz. 
 Hypercalcimie 
 Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie. Pentru a preveni aceasta maladie, incercati sa reduceti nivelul de calciu in dieta iepurilor. Dati mai putin plante bogate in calciu, ca lucerna, de exemplu. 
 Hypoavitaminoze 
 Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. 
 Dati mai multa mâncare bogata in vitamina A, de exemplu - sfecla rosie si morcov. 
    Ingrijirea iepurilor bolnavi 
 Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credeti ca este bolnav, trebuie sa-i izolati pentru a-i proteja pe ceilalti. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi, nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii, altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi prin miinile Dvs. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi, va spalati bine mainile. Când iepurii 
 bolnavi sunt luati din casuta, aruncati toata mincarea care a ramas. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. Altfel si urmatorii iepuri, pusi in aceeasi incapere, se pot imbolnavi. 
 Cand cumparati iepuri noi, ii puneti in casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile, ca sa fiti siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administrati vaccinurile corespunzatoare. 
 Daca credeti ca unul dintre iepuri este bolnav, dar nu sunteti sigur, adresati-va medicului veterinar. Consultatia lui este mai ieftina decit cumpararea iepurilor noi. 
 Retineti: 
 Iepurii care primesc apa curata , mancare buna si sunt intretinuti in incaperi curate, vor fi sanatosi. Ca sa fiti siguri ca ei sunt sanatosi si sa descoperiti bolile la timp, se recomanda sa-i examinati des, cel putin o data la fiecare 2-3 saptamini. Examinati foarte bine ochii, urechile, nasul si organele genitale. Daca observati ca ceva nu este in ordine, izolati animalele ce va trezesc indoieli. 

  Principiile esentiale in cresterea iepurilor 
 Ca specie, iepurele se inmulteste foarte repede si des si in natura are o perioada de inmultire de aproape o luna. Astfel, o femela nu va avea o viata lunga pentru ca fatarea este obositoare pentru organismul sau. La fiecare fatare are de la 4 la 12 iepurasi. 
 Masculul ajunge la maturitatea sexuala la varsta de 5-6 luni. Femela poate fi fecundata la aceeasi varsta. Femela poate fi fecundata iarasi la un interval de 24 ore dupa fatare, daca masculul este lasat cu ea in casuta. Aceasta nu este prea bine pentru femela, deoarece e posibil ca ea va avea probleme la viitoarea fatare. Problemele pot fi urmatoarele: 
 · Femela nu va pregati cuibul pentru iepurasii nou-nascuti si ei vor muri din cauza frigului. 
 · Femela nu va avea lapte sau va refuza sa alapteze puii. Ei pot fi hraniti cu biberonul, dar veti pierde mult timp si majoritatea iepurasilor vor muri. 
 · Daca femela nu este suficient de sanatoasa, se va imbolnavi din cauza stresului alimentar. 
 Ce puteti face pentru o inmultire mai eficienta? 
 · Procesul de inmultire se recomanda de efectuat doar atunci cind femela are o virsta nu mai mica de 7-8 luni. 
 · Se recomanda nu mai mult de 3 fatari pe an la o singura femela. 
 · Intre 2 cicluri de inmultire se recomanda o pauza de 3-4 luni. 
 Aceasta imbunatateste sanatatea femelei. 
 · Folositi numai animale sanatoase pentru inmultire. In cazul cand o femela este sanatoasa, dar nu are grija de iepurasii sai, nu o mai folositi ca reproducator. Aceasta lipsa de grija se poate transmite prin ereditare si urmasilor sai. 
 · Daca folositi endogamia, ea este posibila intre verisori, intre bunici si nepoti, sau intre unchi/matuse si nepoti; intre frati si surori riscul de aparitie a defectelor va fi mai mare, de exemplu a rahitului. Folositi doi sau trei masculi si selectati pentru fiecare ciclu animale diferite. Faceti o evidenta de fiecare data a rezultatelor obtinute. 
 · Intotdeauna aduceti femela la mascul pentru inmultire. Daca aduceti masculul la femela, ea poate fi agresiva . 
 · Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. Daca el este mai mare, iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. 
 · Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi, timp de 2 saptamini inainte de inmultire, sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. Daca acesta nu ajuta, inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. 
 · La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. 
 · La 15-20 de zile dupa nastere, incepeti sa introduceti plante in dieta iepurasilor, iar la 30 de zile introduceti mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei-mame. 
 · Dupa 8 saptamini, iepurasii pot fi intarcati , asigurindu-va ca ei mananca foarte bine. 
 Concluzii: 
 Speram ca acest articol va oferit o informatie utila si practica, desi sunteti un fermier specializat in acest domeniu sau pur si simplu doriti sa va ocupati cu cresterea iepurilor. 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Rase de iepuri

---

### 15 flori si plante de apartament usor de intretinut
*URL: https://www.cartiagricole.ro/plante-apartament-rezistente/*

6 plante de casa care cresc singure 
Urmatoarele  6 plante de apartament cresc singure. De fapt, cea mai mare problema a dvs va fi ce sa faceti cu toti puietii pe care aceste plante ii vor produce. Toate aceste plante pot trai cu lumina putina, indirecta si se simt bine la temperatura camerei. Ca orice alte plante de casa, ele pot fi afectate de paraziti specifici, insa daca sunt ingrijite cum trebuie nu trebuie decat sa va faceti griji pentru putrezirea radacinilor datorate udarii excesive. Deci aceste 6 plante sunt perfecte pentru cei care uita sa ude plantele.

1. Pana cocosului (Aspidistra elatior)  traieste si in cele mai vitrege conditii, chiar si afara in umbra deasa. Prefera lumina putina. Creste in manunchi. Are frunze lungi ca si niste sabii, ascutite. Ocazional infloreste in casa. Exista si o varietate cu dungi albe.

2. Cactusul de Craciun   este o varietate de cactus care produce flori de un roz intens sau rosu, la inceputul iernii. Se pare ca se simte cel mai bine cand este ignorata. Se comporta bine la lumina scazuta, dar va face mai multe flori la lumina puternica. Puteti forta planta sa infloreasca in decembrie tinand-o in intuneric total 12 ore in timpul noptii, de la mijlocul lui Octombrie pana cand apar mugurii. O metoda si mai usoara este sa i tineti la temperaturi joase din Noiembrie. Lasati-o cat sunteti la servici pe balcon sau intr-o zona a casei unde caldura este oprita.

3. Dracena   e folosita de multa vreme in aranjamente de plante stradale. De obicei vedeti o Dracena tepoasa in mijlocul unor plante cu flori. Exista o mare varietate de plante si majoritatea constituie plante de casa excelente si usor de ingrijit. Exista si Dracena Marginata care seamana cu un mic palmier si poate ajunge chiar si la 3 metri inaltime. Cresc cel mai bine in lumina puternica si daca sunt udate atunci cand pamantul s-a uscat. Chiar daca s-a ofilit, isi va reveni imediat ce este udata din nou. Bambusul japonez (Dracena sanderian) creste de obicei in apa, insa atunci cand ii cresc radacinile mai mari se simte mult mai bine in pamant.

4. Limba soacrei (Sansevieria)  numita astfel datorita frunzelor lungi si ascutite si pentru ca nu moare niciodata. Este o planta de casa ce traieste mult si este usor de intretinut. Tolereaza bine, lumina scazuta, puneti-i apa din cand in cand sau va putrezi. Trebuie udata doar de 1-2 ori pe iarna daca sta inauntru, in functie de umiditate. In diferitele forme, necesita uneori mai multa lumina si poate fi mai dificil de intretinut. Exista si o varianta pitica, Sanseveria trifasciata "Hahnii".

5. Epipremnum   este o planta foarte usor de intretinut, aproape imposibil de omorat. Plante care atarna si care continua sa creasca pana la peste 3 m. Tunderea plantelor le va face mai bogate la baza si fiecare bucata taiata poate fi pusa in apa pentru a face mai multe plante. Este bine sa le lasati sa se usuce dupa ce le udati, dar daca le lasati prea mult, in final ele vor putrezi. Tolereaza bine toate tipurile de lumina, chiar si lumina artificiala. Puteti sa le lasati sa atarne sau sa le sprijiniti de un suport. Exista multe varietati.

6. Voalul Miresei (Chlorophytum comosum) , rareori veti vedea o astfel de planta care sa nu aiba puieti atasati. Deseori creste in cosulete atarnate si poate ajunge la 60-75 cm latime si 60-100 cm lungime. Radacinile tind sa umple un ghiveci, astfel ca va trebui replantata o data la cativa ani. Atunci cand puietii incep sa isi formeze radacini, ei pot fi taiati si plantati separat.

 Alte 9 plante de casa usor de intretinut: 
 7. Violeta africana (Saintpaulia) 

 8.  Aloe 

 9.  Aglaonema commutatum 

 10.  Croton (Codiaeum variegatum) 

 11.  Dieffenbachia 

 12.  Palmier (Chamaedorea elegans) 

 13.  Crinul pacii (Spathiphyllum) 

 14.  Maranta 

 15.  Ficus (Ficus elastica) 

 Carti recomandate:

---

### Cultivarea Lalelelor in sere si gradini
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-lalelelor-sere-gradini/*

Cultura lalelelor in gradina 
 Cultura lalelelor in gradina se face pentru obtinerea de flori taiate, bulbi si samanta. 

 Alegerea terenului 
 Bulbii de lalele nu sunt pretentioasi fata de conditiile de sol. Totusi se obtin rezultate mai bune intr-un pamant bine lucrat, argilo-nisipos, bogat in humus si cu o reactie neutra. Solurile nisipoase sau grele pot fi folosite numai in cazul in care li se aplica, in prealabil, anumite tratamente. 
 Terenurile destinate culturilor de lalele trebuie sa fie expuse la soare, deci bine luminare si protejate de vanturile reci, sa aiba suprafata plana, fara adincituri in care sa stagneze apa, fapt care ar provoca aparitia bolilor criptogamice si, in consecinta, stricarea bulbilor. 

 Trebuie evitata vecinatatea constructiilor, gardurilor si a arborilor, deoarece pe terenurile puternic umbrite, bulbii de lalele sunt mici. Totusi, soiurile tardive pot fi amplseate la semiumbra unde infloresc mai indelung. 
 Lalelele se dezvolta foarte bine in terenurile in care apa freatica este aproape de suprafata solului, mai ales in perioada de vegetatie, cu conditia ca orizontul superior sa fie bine aerisit. 
 Pregatirea terenului in vederea plantarii are o importanta foarte mare, deoarece de felul cum se face aceasta pregatire depinde, in mare masura, calitatea bulbilor si a florilor. 
 Una dinrte cele mai importante lucrari este aratura adanca sau sapatul solului cu cazmaua la 40-45cm. In cazul unui sol argilos va trebui imbunatatita compozitia prin adaugarea de nisip de rau, iar in cazul solurilor nisipoase, se va adauga mranita bine putrezita sau pamant de telina. 
 Lalelele nu suporta ingrasarea solului cu balegar proaspat inainte de plantare deoarece aceasta duce la putrezirea sistemului lor radicular. Cel mult ingrasarea se va face cu un an inainte, la planta premregatoare sau la ogorul negru. Chiar cantitatile mici de balegar proaspat dauneaza. Nu este indicat sa fie folositi la inmultire bulbii recoltati de pe astfel de terenuri. In functie de sol si de posibilitatile cultivatorului se poate aplica plantei premregatoare (de preferat o prasitoare), cu 2-3ani inainte de plantarea lalelelor cca 150t balegar la hectar. De fapt, cele mai bune premregatoare sunt leguminoasele. Se va evita cultivarea cartofilor, tutunului, fasolei, mazarii ca plante premregatoare, deoarece acestea sunt, deseori atacate de virusuri fata de care si bulbii florilor sunt sensibili. 
 Plantele premregatoare trebuie sa paraseasca terenul cel mai tarziu pana la sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, pentru a nu se face plantatul tardiv. 
 Dupa efecuuarea plantarii, terenul se acopera cu un strat de cca 8cm turba in stare umeda, care protejeaza bulbii contra inghetului, previne formarea crustei si reduce cresterea buruienilor. 
 Cand suntem nevoiti sa facem o cultura pe un sol la care timpul nu ne-a permis sa aplicam o gunoire plantei premregatoare, recurgem, cu cateva luni inainte de plantarea bulbilor, la aplicarea mranitei bine putrezita. Rolul ei este de a asigura plantei, in timpul culturii, un mediu de crestere bine structurat. 
 Cand solul este prea acid, inafara de ingrasamintele organice, putem folosi, cu rezultate bune,si ingrasamintele chimice, dar cu multa prudenta in respectarea dozelor. 

 Amendamente 
 Dezinfectarea solului este foarte necesara. Se poate face cu aburi, pe cale chimica, ca formalina sau cu preparate organo-mercurice. Cel mai rapid si usor mijloc pentru dezinfectarea solului este, insa, folosirea substantelor chimice ca formalina. 

 Plantarea lalelelor 
 De regula, tuberobulbii se planteaza la o adincime cam de trei ori grosimea bulbilor, deci in medie 12cm adincime, exceptie facind lalelele tarzii, care se pot planta pana la o adincime de 20cm. Pe soluri le mai usoare, plantarea se face mai adanc cu 2cm fata de solurile grele. 
 Operatia de plantare se face toamna, astfel ca bulbii sa aiba timp sa se inradacineze pana la venirea gerurilor. 
 Prima data, se planteaza soiurile timpurii, apoi cele semitimpurii si pe urma cele tardive. 
 Plantatul lalelelor se executa manual. 
 Pentru plantarea manuala ne putem folosi de harlete sau plantatoare obisnuite din lemn sau metal. 
 Ca sa putem realiza plantarea lalelelor la aceeasi adancime trasam santulete, in care se pun cu mana ceple la distanta stabilita pe rand. 

 Intretinerea culturii de lalelele 
 Lucrarile de ingrijiore incep inainte de rasarirea olantelor, odata cu formarea crustei la suprafata solului sau aparitia buruienilor. Afanarea solului si distrugerea buruienilor se fac de cate ori este nevoie si, mai ales dupa fiecare ploaie mai abundenta. 
 Maruntirea pamantului . Se face cu multa grija, fara a se deranja sau rani planta. 
 Udatul , ca si combaterea crustei, se face ori de cate ori este nevoie.Cerinta cea mai mare de apa o au lalelele in perioada cresterii frunzelor si florilor. Se poate folosi udatul prin aspersiune. 
 Modul de aplicare a ingrasamintelor difera de la o faza la alta astfel : in primele faze de crestere cand radacinile sunt putin dezvoltate, pentru a nu dauna plantei, se aplica doze mici, administrate superficial, in jur de 4 cm. Adancime. Cand radacinile devin mai puternice si deci planta mai dezvoltata, se pot aplica doze mai mari, administrate intre randuri si ceva mai adanc. 
 Un element important in viata plantelor este fosforul, un bun regulator al respiratiei, care favorizeaza absorbtia sarurilor minerale si are o influenta buna asupra infloritului. Impreuna cu calciul si potasiul mareste rezistenta plantelor la boli si la indoirea tijelor florale. 
 Un alt element important este potasiul care joaca un rol destul de mare in intensificarea asimilarii de catre plante a azotului si sintezei substantelor azotoase. Lipsa de potasiu a solului face ca plantele sa fie slab dezvoltate, sa apara pete brune pe frunzele mai batrane, de-a lungul nervurii principale, iar in cazuri exrtreme, planta se usuca, capatand la vraf culoarea albastra. De asemenea se observa o slaba ramificare a plantei, infloritul intarzie si calitatea florilor scade simtitor. 

 Cultura lalelelor in sera 
 Pentru cultura lalelelor se poate folosi orice fel de sera care poate fi incalzita. Rezultatele cele mai bune s-au obtinut, insa, in sere de tip inmultitor, care au instalate in interior suficiente tevi de incalzire, atat sub parapet cat si la coama, astfel incat sa se poata obtine o temperatura constanta corespunzatoare si pe geruri mai mari. 
 Daca din diferite motive, geamurile de la sera au inghetat si zapada continua sa se depuna, vom imprastia pe toate suprafata de sticla sare, care are un efect favorabil asupra topirii zapezii si ghetii. Sera inmultitor mai are avantajul ca se poate incalzi si raci repede, dupa nevoie. De asemenea distanta dintre parapet si acoperis este mica, ceea ce permite o crestere normala a tijelor florale. 
 Sera este bine sa fie prevazuta cu sistem mecanic de umbrire si cu instalatie de apa calda si rece, astfel ca udarile sa se faca la temperatura mediului. Lalelelel aduse in sera se aseaza pe parapet. Cele care sunt dezvoltate normal, se lasa cateva zile la o lumina difuza care se realizeaza printr-o usoara umbrire a serei, pentru ca frunzele sa capete treptat, culoarea de verde viu deschis. Cand lastarii sunt prea scurti se recomanda sa fie asezati cateva zile sub parapet, la intuneric, ori se acopera parapetul sau sera cu folii de polietilena neagra. Sera se mai poate acoperi si cu rogojini, obloane sau cand sunt cantitati mai mici de ghivece, aceste se pot acoperi cu altele, puse invers, dupa ce li s-a astupat, mai intai, orificiul de drenaj. 
 Cand plantele ating inaltimea dorita si mugurele floral a iesit in intregime din bulb, materialele folosite la umbrire se indeparteaza treptat si lalelele raman in plina lumina. Umbrirea plantelor in aceasta perioada are drept scop sa accelereze cresterea tijei florale, astfel incat floarea sa nu mai ramana jos, intre frunze. 
 Floarea mai poate ramane jos datorita unei inradacinari defectuase, fortarii soiurilor tarzii prea devreme sau udarii plantelor cu apa rece in timpul culturii. In primele zile, temperatura poate fi, de 13-14°C, urcadu-se treptat la 16-17°C. Daca se observa ca lalelele nu merg destul de bine se poate ridica temperatura pana la 19°C, valoarea maxima la care se poate ajunge. 

 Bolile si daunatorii lalelelor 
 In general bolile lalelelor sunt provocate de diferiti agenti patogeni, ca: virusi, bacterii, ciuperci, etc. 
 Virozele sunt cauzate de virusuri. Boala este transmisa in mod direct prin insecte sugatoare cum sunt: paduchii de frunza si prin cepele infectate. Preventiv se combat insectele daunatoare si se foloseste un material sanatos pentru plantare. 
 Putrezirea coletelor si caderea lalelelor sun provocate de ciuperca Pythium de barynum. 
 Pentru a preveni aparitia bolii trebuie sa se tina seama de urmatoarele sfaturi atat la cultura in sera cat si la cultura in gradina : 
 - sa nu se cultive prea devreme in gradina 
 - sa nu se dea caldura pamantului ; cutiile si ghivecele se vor aseza, cel mai bine, pe parapet sau stalaje in sera 
 - aerul in sera nu trebuie sa fie umed, de aceea este bine sa se aeriseasca seara, udatul se va face numai dimineata si apoi, imediat, se va aerisi in sera 
 - se vor evita diferentel bruste de temperatura in sera 
 - distantele de plantare nu vor fi prea mici in gradina 
 - materialul saditor trebuie sa fie sanatos ; 
 - serele, ghivecele si pamantul, inainte de plantare se dezinfecteaza cu formalina in sera. 

 Principalii daunatori ai lalelelor in sera si gradina 

 Paduchii de frunze ( Aphidae) sunt printre cei mai periculosi dusmani ai lalelelor, deoarece ataca in colonii. Apar pe lalelele in sera, cand umiditatea atmosferica este prea scazuta sugand, in general, partile tinere si moi ale plantelor. 
 Paianjenul de radacina (ryzoglyphus echinopus). Atacul se recunoaste dupa ingalbenirea brusca a frunzelor datorita distrugerii radacinilor si cepelor. 
 Soarecii si sobolanii sunt daunatori foarte periculosi. Primii ataca, in special partile aeriene, iar ceilalti bulbii. Lalelele fiind preferate de acesti daunatori sunt distruse complect. 

 Protejarea impotriva inghetului a lalelelor plantate in gradina in vederea scoaterii la fortat se va face cat se poate de tarziu pentru a nu atrage soarecii cu materialul de acoperire. 

 Intrebuintarile lalelelor 
 Lalelele pot fi folosite ca flori la ghivece, ca flori taiate la buchete, la vase in diferite aranjamente, la vaze, sau in parcuri pentru imbogatirea decorului de primavara. 
 Cu cat temperatura incaperilor este mai scazuta si umiditatea relativa a aerului mentinuta la 75-80 %, cu atat timpul de pastrare a lalelelor este mai mare. 
 Pentru pastrarea prospetimii lor se folosesc mai multe procedee. Cel mai simplu procedeu consta in a taia tulpinile in apa. 
 Unul dintre cele mai eficace procedee de pastrare a florilor taiate este folosirea urmatoarei compozitii : 
 -la 100 g de apa se pun 50 g zahar, se amesteca bine pana ce apa se indulceste, apoi se adauga 1 g nitrat de argint si se amesteca, apoi se introduc florile. 

 Carti Recomandate

---

### Clutura orzului, sorgului si meiului - de la semanat la recoltat
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-orzului/*

Cultura orzului 
 Orzul se numara printre cele mai vechi plante luate în cultura. Sînt mentiuni ca el s-a cultivat din epoca de piatra, o data cu primele începuturi ale agriculturii. Orzul are multiple întrebuintari în alimentatia omului, în furajarea animalelor si în industrie. Orzul este folosit în alimentatia omului sub forma de arpacas, crupele obtinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor si sosurilor, iar macinate se folosesc în hrana sugarilor si la prepararea unor specialitati. Boabele de orz reprezinta un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrasat, cele producatoare de lapte si animale tinere. Paiele de orz depasesc valoarea nutritiva a celor de grîu, ovaz si secara, fiind folosite ca un bun nutret fibros. Coltii (germenii de malt) si borhotul de bere au o buna valoare furajera, contribuind la stimularea productiei de lapte a vacilor. În obtinerea maltului si a berii orzul este folosit înca din antichitate, avînd o larga utilizare si în zilele noastre. Orzoaica datorita uniformitatii boabelor, a continutului mai scazut în proteine si mai bogat în amidon este materia prima cea mai buna la fabricarea berii. 

 Particularitatile biologice ale orzului 
 Temperatura minima de germinare este 3-4 grade C., optima 20 grade C., maxima 28-30 grade C., iar cantitatea de apa circa 48% din masa boabelor. Radacina este mai redusa cu 8,7% din masa totala a plantei decît a grîului. La înfratire fiecare frate formeaza radacini proprii ca si la grîu secara si ovaz. Orzul are puterea de strabatere mai redusa decît alte cereale. Semanat prea adînc (6-7 cm) daca solul formeaza crusta puternica, deseori coltul nu poate sa rasara. Orzul are înfratirea mai buna decît grîul secara sau ovazul. Orzul de toamna are înfratirea mai buna decît orzul de primavara. La orzoaica înfratirea trebuie sa fie mai slaba pentru a nu reduce uniformitatea plantelor si respectiv a boabelor. Orzul si orzoaica de primavara au perioada de vegetatie de 90 - 120 zile. 

 Cerintele fata de clima si sol 
 Sînt în general mai reduse decît la grîu dar aceste cerinte sînt dependente de forma cultivata. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decît grîul, secara si ovazul. Orzul de primavara (furajer) avînd perioada de vegetatie scurta, reuseste în climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea ceruta în fabricarea berii se cultiva în zone mai racoroase si umede, unde continutul proteic în boabe este mai scazut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. Orzul de toamna este mai sensibil la iernare decît grîul sau secara de toamna rezistînd pîna la -15 grade C., la nivelul nodului de înfratire daca a parcurs procesul de calire. Avînd perioada de vegetatie mai scurta orzul evita seceta, maturizîndu-se înainte de secetele de vara, scapînd astfel mai usor de sistavire comparativ cu grîul. Fata de sol orzul este mai pretentios decît grîul avînd sistemul radicular cu capacitate mai redusa de absorbtie si perioada de vegetatie mai scurta. 

 Rotatia 

 În stabilirea plantei premergatoare se are în vedere forma de orz cultivata si scopul culturii. Respectarea unei rotatii corespunzatoare la orz, fara cheltuieli suplimentare asigura sporuri de productie de peste 20%. Cele mai bune premergatoare pentru orzul de toamna sînt leguminoasele anuale si perene, borceagurile, rapita. Orzoaica de primavara se seamana dupa plante care lasa solul curat de buruieni si într-o buna stare de fertilitate, însa nu prea bogati în nitrati. Bune premergatoare sînt cartoful si sfecla de zahar fertilizate, sau porumbul daca resturile organice au fost tocate si bine îngropate sa nu îngreuneze semanatul. 

 Fertilizarea 
 Consumul specific de substante nutritive la orz este apropiat de cel al grîului. Astfel pentru 1000 kg boabe plus productia corespunzatoare de paie, orzul consuma în medie între 24-29 kg N, 11-13 kg P si 21-28 kg K. în substanta activa. Gunoiul de grajd desi asigura sporuri de productie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaica. Deoarece gunoiul de grajd se aplica altor plante, orzul se fertilizeaza în general cu îngrasaminte chimice. Pentru toate formele de orz azotul se aplica primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai dupa premergatoare care saracesc solul (floarea soarelui, porumb). Administrarea îngrasamintelor cu fosfor se face sub aratura de baza. Îngrasamintele cu potasiu se aplica pe terenurile slab aprovizionate în acest element, administrîndu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de t-na. Pentru orzoaica de primavara dozele de NPK recomandate sînt urmatoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K în substanta activa. Amendamentele atît pentru orzul de t-na cît si pentru orzoaica de primavara se recomanda sa se aplice pe solurile acide, constituind o masura necesara pentru a asigura productii ridicate. În functie de aciditatea solului se aplica 3-6 tone/ha îngrasaminte calcaroase o data la 6-7 ani sub aratura de baza, de preferinta nu în anul semanarii orzului de t-na ci în anii anteriori). 

 Lucrarile solului 
 La orzul de toamna lucrarile de baza ale solului si pregatirea patului germinativ sînt similare cu cele pentru grîul de toamna cu mentiunea ca au pretentii mai ridicate la calitatea acestor lucrari. Pentru orzoaica de primavara uniformitatea pregatirii terenului asigura o rasarire uniforma care contribuie direct la marimea si calitatea productiei. 

 Samînta si semanatul 
 Samînta trebuie sa corespunda indicilor de calitate : puritate peste 98% germinatie peste 90%, si sa fie tratata contra bolilor si daaunatorilor specifici. Epoca de semanat a orzului de toamna este cu circa 5 zile înaintea grîului (între 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele sa intre în iarna bine înradacinate si calite. Semanatul prea timpuriu determina o dezvoltare prea puternica a plantelor pîna la intrarea în iarna, favorizînd atacul de fuzarioza, fainare si viroze, iar întîrzierea duce la scaderea rezistentei la ger a plantelor. Orzoaica de primavara trebuie semanata în prima urgenta cînd se poate iesi în cîmp. Întîrzierea semanatului orzoaicei de primavara reduce productia, marimea boabelor scade si creste continutul în proteina, diminuînd calitatea produsului. Densitatea de semanat a orzului de t-na este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de p-vara 450-500 boabe germinabile/mp. Distanta dintre rînduri la orz si orzoaica este de 12,5 cm. Adîncimea de semanat la orzul de t-na este de 3-5 cm, iar la orzoaica de p-vara de 2-4 cm în functie de textura si umiditatea solului. Adîncimile de semanat nu trebuie sa depaseasca limitele indicate, deoarece plantele rasar greu, mai ales daca se formeaza crusta, orzul avînd o putere mai slaba de strabatere. Adîncimea de semanat influenteaza atît intervalul semanat-rasarire, cît si dezvoltarea ulterioara a plantelor. Cantitatea de samînta la hectar, la densitatea amintita, pentru orz si orzoaica este între 160-200 kg/ha, în functie de MMB, puritate si germinatie. 

 Lucrari de îngrijire 
 La orzul de t-na se executa controlul semanaturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate în toamna si primavara si celelalte lucrari de întretinere la desprimavarare în functie de starea culturii (fertilizare, tavalugire în cazul fenomenului de descaltare). Combaterea buruienilor la cultura orzului si orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grîu în functie de spectrul de buruieni care trebuie combatute : Sare DMA 2-2,5 l/ha; Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4 l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan 28 CE 2-2,5 l/ha. Pentru combaterea bolilor foliare între care fainarea si sfîsierea frunzelor, se folosesc fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5 kg/ha aplicate în doua faze primul tratament la aparitia atacului, iar al doilea în faza de burduf înspicare. Pentru prevenirea si combaterea daunatorilor partilor aeriene la orz se fac si tratamente pe vegetatie. Astfel la aparitia larvelor gîndacului ovazului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, produse ce limiteaza si atacul de afide, tripsi, muste, etc. 

 Recoltarea 
 Recoltarea orzului începe la coacerea deplina, cînd umiditatea boabelor este sub 16-17%. Întîrzierea recoltatului provoaca mari pierderi datorita ruperii spicelor si a scuturarii boabelor. Orzoaica pentru malt nu se recolteaza la umiditate mai ridicata de 15%, deoarece numai astfel se asigura o mare capacitate germinativa a boabelor. Daca recoltatul se face la umiditatea boabelor peste 15%, se trece imediat la uscarea acestora pîna la umiditatea de pastrare 14%. Orzul de toamna se coace cu 7-10 zile înaintea grîului. El trece foarte repede în rascoacere, asa încît pericolul pierderilor daca se întîrzie recoltarea sînt mai mari decît la grîu. Capacitatea de productie a actualelor soiuri de orz de toamna cultivate în tara noastra este ridicata permitînd obtinerea unor productii medii de 5000 - 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaica de primavara asigura conditii medii de 4000 - 6000 kg/ha în functie de conditiile de cultura 

 CULTURA SORGULUI 
 Fiind originar din zona caldă sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura minimă de germinatie este 10 grade C., optimă 30 - 32 grade C, maxima 40 grade C. Încoltirea si răsărirea decurg normal la temperatură mai ridicată (peste 15 grade C.). Plantele sînt sensibile la temperaturi negative. Sorgul este o plantă de zi scurtă, iar spre nord ziua lungă si temperatura mai scăzută prelungesc perioada de vegetatie. Fată de apă sorgul are cerinte mai reduse avînd un sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare de apă este în faza de crestere intensă a tulpinii si paniculului precum si la umplerea bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo - lutoase), profunde, fertile cu reactie de la neutră spre alcalină. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu apă freatică la mică adîncime. În tara noastră sorgul poate valorifică solurile sărăturoase, unde nu merg alte cereale. 

 Rotatia 
 Sorgul reuseste după orice cultură si chiar după el însusi. Conditia principală este ca premergătoarele să nu lase solul prea înburuienat, deoarece după cum s-a arătat, sorgul în prima parte a vegetatiei creste încet si se îmburuienează usor. El urmează de regul după cereale păioase însă se cultivă si după floarea soarelui si porumb. După sorg se obtin rezultate slabe cu majoritatea plantelor cultivate, în special cu cele de toamnă, deoarece solul rămîne sărac în apă si elemente nutritive (în primul rînd în azot). Pot urma după sorg plante de primăvară, leguminoase pentru boabe, precum si porumb, floarea soarelui, etc. 

 Fertilizarea 
 Deoarece sorgul pentru boabe se cultivă în conditii de secetă, de obicei factorul limitativ nu-l reprezintă elementele nutritive ci lipsa apei. În aceste conditii sorgul reactionează ceva mai slab la aplicarea îngrăsămintelor. În conditii de umiditate mai bună si pe soluri sărace, sorgul reactionează la fertilizările cu N 50-80; P 30-60; K 40, kg/ha s.a. 
 Lucrările solului 
 Pregătirea terenului pentru sorg este ca si cea prezentată la porumb. De mentionat este faptul că semănîndu-se tîrziu o atentie deosebită trebuie să se acorde combaterii buruienilor primăvara, prin discuiri repetate pînă la semănat. Acestea duc si la aerarea si încălzirea mai bună a solului, foarte necesară, mai ales în conditiile de cultură a sorgului tehnic pe soluri ceva mai grele si cu regimul hidric ridicat. 

 Sămînta si semănatul 
 Sămînta după recoltare se usucă la 14% umiditate si se conditionează. Înainte de semănat sămînta se tratează cu insecto - fungicidele utilizate si la porumb. Epoca de semănat la sorg este cînd se realizează în sol la 5 cm adîncime cca. 14 - 15 grade C. (dimineata la ora 8) iar temperatura este în crestere. Aceasta se realizează în a doua decadă a lunii mai. Densitatea optimă la sorgul pentru boabe este de 150000 - 200000 plante/ha, însă pe soluri sărace, pe nisipuri, pe sărături, densitatea se reduce la 100000 plante/ha. La sorgul pentru mături densitatea este de 40 - 60 mii plante/ha, iar la sorgul zaharat 60 - 80 mii plante/ha. Distanta între rînduri este de 70 - 80 de cm, folosindu-se pentru întretinerea culturii setul de masini de la porumb. Adîncimea de semănat este de 4 - 6 cm, însă pe solurile nisipoase se poate semăna la 5 - 7 cm, iar pe solurile mai rele si reci la 3 - 5 cm. Cantitatea de sămîntă la hectar la sorgul pentru boabe si cel tehnic este de 10 - 15 kg. Semănatul sorgului se face cu semănători universale, folosite pentru cereale păioase sau cu cele pentru porumb. 

 Lucrările de îngrijire 
 Pentru combaterea buruienilor si a crustei, cînd sorgul are 4 - 8 frunze, se poate lucra cu sapa rotativă. Prasilele sînt necesare de cîte ori apar buruienile. În mod obisnuit se fac 2 - 3 prasile mecanice si 1 - 2 prasile manuale. Răritul se face cînd plantele au 4 - 5 frunze. Această lucrare este obligatorie la sorgul pentru mături si cel zaharat. În cultura sorgului sînt eficiente erbicidele pe bază de Atrazin selective pentru sorg aplicate ca si l a porumb înainte de semănat. Unele specii nedistruse de Atrazin (palamida, susai) se pot combate aplicînd pe vegetatie, cînd sorgul are 5 - 6 frunze, erbicide pe baza de 2,4 D sau Icedin în doza de 1,0 - 1,3 kg substanta activa la hectar. Se recomanda ca Atrazinul singur sa se aplice numai în solele în care dupa sorg se cultiva porumb. Combaterea afidelor se poate face cu insecticide specifice. La sorgul pentru maturi si cel zaharat , înlaturarea lastarilor sporeste calitatea productiei. Lucrarea fiind costisitoare se recomanda respectarea densitatilor stabilite la plantat. La sorgul zaharat îndepartarea paniculelor imediat dupa fecundare duce la cresterea zaharozei cu pîna la 3%. 

 Recoltarea 
 Recoltarea este diferentiata în functie de scopul culturii. Sorgul pentru boabe se recolteaza la maturitate deplina (septembrie), nefiind pericolul scuturarii, folosind combina de cereale paioase, cu masa de taiere ceva mai sus si turatia tobei mai redusa. Pentru a grabi si uniformiza maturizarea se poate aplica desicantul Reglone 2 - 3 l/ha, cînd semintele au circa 30% umiditate. Dupa 7 - 14 zile umiditatea boabelor ajunge la 16 - 18%. Sorgul pentru maturi se recolteaza fie la coacerea în lapte cînd se obtin panicule de foarte buna calitate, ramificatii elastice, caz în care se renunta la productia de boabe, fie la coacerea în pîrga. Modul de recoltare este în functie de mersul vremii. Pe timp frumos se taie tulpinile, se lasa pe sol pîna se vestejesc, se leaga în snopi si se aseaza în gluci pentru uscare. Dupa uscare plantele se transporta în soproane sau în sire, urmînd sa se scoata semintele cu piepteni de otel sau cu batoze speciale. Se taie apoi paniculele cu 1 - 2 internoduri, dupa care se claseaza. În anii mai ploiosi se taie din cîmp numai paniculele (cu 1 - 2 internoduri), care se usuca în soproane, magazii, poduri, apoi se scot semintele, se claseaza dupa lungimea si integritatea ramificatiilor si se ambaleaza pentru livrare. Sorgul zaharat se recolteaza la coacerea în lapte, cînd continutul în zahar este maxim. Se taie plantele si se înlatura frunzele si ultimul internod care contin putin zahar. Tulpinile se leaga în snopi urmînd sa fie predate pentru presare. Productia Sorgul hibrid pentru boabe ajunge la productii de 5000 pîna la 10000 kg/ha seminte si productie dubla de tulpini. Sorgul pentru maturi produce1500 - 2000 kg/ha panicule uscate, 1000 - 1500 kg/ha seminte (daca se recolteaza în pîrga) si 5000 - 8000 kg/ha tulpini. Sorgul zaharat realizeaza 4000 - 8000 kg/ha tulpini si 2000 - 3000 kg/ha seminte, prin presarea tulpinilor rezulta 60% suc cu 8 - 15% zahar, iar dintr-o tona de tulpini rezulta 50 - 60 litri 

 CULTURA MEIULUI 
 Meiul a constituit în vechime, la numeroase popoare, o cultura de baza. El era folosit în alimentatia omului sub diferite forme (pîine, mamaliga), dar si în alimentatia animalelor în special a pasarilor. Importanta meiului în Europa a scazut începînd din Evul mediu fiind înlocuit treptat cu grîul, porumbul si alte cereale mai productive si mai valoroase. Paiele pot fi folosite casi furaj grosier. Semanat ca a doua cultura, se poate folosi ca masa verde sau fîn. Meiul are perioada de vegetatie scurta (produce boabe chiar si semanate în iunie) si un coeficient mare de înmultire (cu 1 tona de samînta se pot însamînta 60 - 70 ha) fiind indicata si ca o planta pentru reînsamîntarea culturilor compromise de diferite calamitati. 

 Particularitatile biologice 
 Meiul este o planta anuala cu o perioada de vegetatie scurta, cuprinsa între 60 - 90 zile. La germinatie meiul emite o radacina embrionara apoi formeaza radacinile coronare dispuse în cea mai mare parte în stratul arabil. Tulpina are 50 - 150 de cm, acoperita cu peri, plina în interior sau cu un lumen foarte mic. Frunzele sînt paroase, lipsite de urechiuse cu stomate putine si mici. Inflorescenta este un panicul nearistat de diferite forme. Fecundarea este autogama, existînd si un anumit precent de alogamie (anemofila, entomofila). Înfloreste dupa 45 - 55 de zile de la semanat, iar pîna la maturitate mai necesita 30 - 40 de zile. 

 Cerintele fata de clima si sol 
 Meiul are cerinte termice ridicate, fiind o planta cu rezistenta ridicata la seceta. Se poate cultiva în miriste dupa plante care elibereaza terenul vara (iunie). Temperatura minima de germinatie este 8 - 10 grade C. Cerintele fata de apa sînt reduse, dupa perioade de seceta plantele putînd sa revina usor la functiile vitale normale daca timpul devine favorabil. Radacinile pot absorbi apa din soluri cu umiditate scazuta la fel ca sorgul. Meiul cu panicul rasfirat este mai rezistent la seceta decît cel cu panicul compact. Solul mai favorabil pentru cultura meiului este cel cu textura mijlocie spre usoara, care se încalzeste usor, cu reactie neutra spre alcalina. Nu reuseste pe soluri grele, compacte, umede. 

 Rotatia 
 Meiul da rezultate bune dupa prasitoare care lasa terenul curat de buruieni, deoarece creste încet în primele 3 saptamîni de la rasarire putînd fi usor înabusit de acestea. Cele mai bune rezultate se obtin dupa leguminoase, însa ele sînt folosite ca premergatoare pentru alte plante (cereale de t-na, etc). Meiul se poate semana si ca a doua cultura (cultura succesiva) în miristea unor plante care parasesc terenul devreme, deoarece are perioada de vegetatie scurta si suporta bine temperaturile ridicate. 

 Fertilizarea 
 Pentru 100 kg boabe + paiele corespunzatoare meiul extrage cca : 3,0 kg azot, 1,4 kg acid fosforic, 3,5 kg oxid de potasiu si 1,0 kg oxid de calciu. Aceste elemente se absorb mai lent în prima parte a vegetatiei, ritmul asimilarii lor creste mult în faza alungirii paiului. 

 Pregatirea terenului 
 Pregatirea terenului se face ca si pentru porumb si sorg, acordîndu-se o atentie speciala combaterii buruienilor si mentinerii rezervei de apa în sol. În cultura succesiva terenul se pregateste imediat dupa eliberarea de catre planta premergatoare. 

 Samînta si semanatul 
 Samînta trebuie sa fie conditionata, pastrata în conditii corespunzatoare, cu o buna valoare germinativa si sanatoasa. Contra taciunelui se trateaza cu formalina. Epoca de semanat în cultura principala este cînd în sol se realizeaza 10 - 12 grade C. În cultura succesiva meiul se însamînteaza pîna în 5 iulie în zonele colinare si pîna în 15 iulie în zona de cîmpie. Densitatea de semanat este de 300 - 400 boabe germinabile / mp. Distanta între rînduri este de 12,5 cm. Adîncimea de semanat este de 1 - 2 cm, avînd samînta mica si cu putere de strabatere redusa. Cantitatea de samînta la hectar este de 15 - 20 kg (în cultura succesiva pîna la 25 kg.). 
 Lucrari de îngrijire 
 Tavalugitul dupa semanat asigura un contact mai bun al semintelor cu solul, asigurînd o rasarire mai rapida si uniforma si realizarea unei culturi omogene. În cultura succesiva se iriga la semanat si 1 - 2 udari în timpul vegetatiei cu norme de 300 - 400 mc. apa/ha. Combaterea buruienilor se face cu erbicide pe baza de 2,4 D, SDMA în doza de 1 - 1,5 l/ha, în faza de înfratire a meiului, iar buruienile se afla în faza de rozeta. 
 Recoltarea 
 Coacerea meiului este esalonata începînd de la vîrful paniculului spre baza, iar pericolul de scuturare este mare. Se recolteaza fie în doua etape (taiere + treierare), cînd boabele din mijlocul inflorescentei sînt în faza de pîrga sau direct cu combina, daca maturitatea este mai avansata. Productia de boabe variaza între 1500 - 3000 kg/ha, iar cea de paie este de 2000 - 4200 kg/ha. 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura plantelor pentru ulei 
 Cultura lucernei si a trifoiului

---

### Cresterea caprelor - ghid pas cu pas
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cresterea-caprelor/*

Activitate cu un randament sporit, cresterea caprelor devine din ce in ce mai interesanta pentru multi fermieri. Laptele si mai ales branza de capra au cautare pe piata si asigura desfacerea productiei la preturi atractive. 
 In cele ce urmeaza va vom prezenta mai multe aspecte privind cresterea caprinelor. 

 Cresterea caprelor extensiv, pe pasune 
 Planificarea si organizarea pasunatului 

 Dupa o prima sarja de pasunat primavara, la care se adauga cositul, însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intra pe rand în repaus pentru refacerea ierbii. Caprele sunt lasate mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 zile) si mananca iarba precoce, scurta apoi pe masura ce iarba va creste parcelele se micsoreaza: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie. 
 Pasunatul poate fi facut pe parcele evitandu-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcela (pasunat rotativ) sau se poate pasuna timp de 70 zile pe aceeasi pasune (pasunat continuu). Este greu de apreciat numarul de capre la hectar pentru o anumita perioada, aceasta depinzand de tipul de sol, fertilizare , climat. În perioada de crestere maxima a ierbii, încarcatura pe pasune variaza între 20-40 capre /ha. Decizia în estimare este data de datele oferite în urma masurarii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pasuni naturale (preerii) sau artificiale se practica urmatoarea încarcatura: 
 -pasuni cu un potential foarte mare, fertilizate cu azot, 50-100 unitati la ha primavara: 15 capre/ha cand iarba este mica si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masiva a ierbii (aprilie- mai); 
 -pasuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pasunatului. 
 Trecerea de la stabulatie la pasune cu respectarea tranzitiei alimentare 
 Iesirea la pasune dupa perioada de stabulatie reprezinta pentru capre o dubla bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar. 

 Trecerea de la un regim hibernal pe baza de furaje uscate (80-90% substanta uscata) la iarba foarte apoasa (85% apa), bogata în azot solubil, determina o schimbarea a florei ruminale. Pentru adaptarea florei ruminale este necesara integrarea progresiva a noii ratii. Astfel, o tranzitie prea rapida conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree, tetania de ierba). 
 În prima zi caprele nu vor pasuna decat cateva ore în mijlocul zilei, apoi ziua întreaga si abia mai tarziu si noaptea. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu sunt sensibile la frig uscat, în masura în care pot dispune de un refugiu pentru apararea împotriva ploii. 
 Iarba tanara de pe pasune, bogata în apa, azot si potasiu este saraca în celuloza si magneziu; tranzitul digestiv este accelerat limitand absorbtia magneziului în intestin. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. 
 O buna tranzitie alimentara dureaza aproximativ 3 saptamani, timp în care papilele si populatia microbiana din rumen se adapteaza noilor conditii de alimentatie. 
 Aceeasi recomandare este valabila si cand caprele sunt scoase la pasune mai tarziu. Se va creste progresiv ratia de masa verde: în prima saptamana o treime iarba si doua treimi din ratia veche, în a doua saptamana ratii egale, în a treia saptamana doua treimi masa verde si o treime ratia veche. 
 SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje, care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9, 11, 14 si 19 
 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui 

 FURAJE 
 In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora 
 FURAJE GROSIERE: fanuri 
 FURAJE SUCULENTE: iarba, frunze, lucerna, trifoi, 
 CONCENTRATELE: porumb, grau, orz, secara, mazare furajera, reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere 
 APA: la discretie 

 Reproductia caprelor - Monta naturala 
 Pregatirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie 
 TAPII - trebuie sa fie în stare de întretinere foarte buna, realizata în urma unei alimentari suplimentata cantitativ si calitativ cu doua luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal), altfel, în perioada de monta apetitul lor sexual (libidoul) se diminueaza.
Este necesara o examinare prealabila a testiculelor prin palpare de catre un specialist, pentru detectarea unor eventuale defecte, tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea caldurilor la capre, dupa ce sunt castrati sau prevazuti cu un sort abdominal (tapi încercatori)
CAPRELE. Exista o corelatie înte greutatea corporala si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporara înainte de monta da rezultate bune.
IEDUTELE trebuie sa aiba 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectiva) pentru a fi date la monta, altfel cresterea lor este curmta si întreaga viata a caprelor este compromisa.
Înainte cu trei saptamîni de începerea campaniei de reproductie este bine sa se procedeze la o deparazitare a animalelor si sa li se administreze un aport de vitamine A, D3, E. 

 Sezonalitatea reproductiei 
 Reproductia caprinelor este determinata de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioada-durata zilei, de asemenea si alimentatia, temperatura, factori sociali). Sezonul sexual al caprelor în zona noastra este septembrie-martie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi).
Durata normala a ciclului sexual la capra de 21 zile, este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupa debutul estrului. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (calduri) nu se produce decat în sezonul sexual. 
 DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modifica la intrarea în calduri: devin nervoase, se agita, behaie, îsi misca frecvent coda, vulva se congestioneaza si se observa o scurgere de mucus, încaleca alte capre si accepta sa fie încalecate, apetitul alimentar scade, se imobilizeaza într-o postura caracteristica. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este cea mai buna metoda de detectare a caprelor în calduri cu conditia ca ele sa fie imediat însemnate. 

 Tipuri de monta naturala 
 Metoda libera, fara control este cea mai raspandita si consta în mentinerea în permanenta în turma de capre a unui numar de tapi, i se mai spune si metoda „în harem".
Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comoda pentru crescatori.
Numarul inconvenientelor este mai mare: 
 -daca în turma sunt si iedute, acestea vor fi montate chiar daca sunt subponderale, (nu au 50-60% din greutatea de adulta) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual;
-sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteaza propriile fiice, mama);
-imposibilitatea realizarii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate;
-nu se va sti data montelor si deci, nici a fatarilor.
Monta libera dar controlata: consta în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupa numarul matricol; în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisa. Este o metoda foarte buna de reproductie dirijata care raspunde unui program de selectie si ameliorare, dar este greu de realizat, necesita spatiu pentru lotizarea animalelor, forta de munca. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor, numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv.
Monta la mana - consta în împerecherea separata a unui tap cu o capra; în acest fel se înregistreaza exact nu doar numarul matricol dar si data montei si deci a fatarii, permitand o mai buna organizare a muncii. 

 DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE 
 In Franta, livrarea laptelui catre unitatile procesatoare are loc numai în perioada primavara-vara, toamna fiind sezon mort pentru procesatori. Acestia din urma însa au nevoie de materie prima (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitatii lor si pastrarea fortei de munca fapt pentru care sunt dispusi sa ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon, care sa-i stimuleze pe producatori. La randul lor, crescatorii de capre sunt obligati sa produca lapte non stop , fara sa tina seama de sezonalitatea stricta, naturala a reproductiei caprinelor, care au sezonul de monta toamna. Rezolvarea problemei consta în desezonarea reproductiei. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar exista si o metoda care nu foloseste aport hormonal . Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adapostul caprinelor .Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. 
 Ce legatura exista între lumina si reproductia la capre si tapi?
Referitor la capre, s-a constat ca activitatea lor sexuala demareaza cand începe scaderea duratei zilei lumina, adica din iulie si se continua din ce în ce mai intens odata cu descresterea duratei zilelor. Cele doua curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si caldurilor la capre evolueaza în sens invers, caldurile caprelor demarand cand fotoperioada diminueaza toamna dupa zilele lungi din timpul verii; activitatea sexuala se întrerupe cand incepe cresterea vertiginoasa a zilei lumina, adica primavara. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexuala are evolutie inversa fata de durata zilei, tapii avand un libidou crescut si o productie maxima spermatica de buna calitate toamna pana la începutul sau chiar în mijocul iernii. Cauza este secretia de melatonina, hormonul care stimuleaza activitatea sexuala la toate mamiferele, secretie care are loc numai noaptea. Melatonina provine din transformarea enzimatica a aminoacidului triptofan ,se gaseste în sange si alte tesuturi sau fluide , inclusiv în lapte, fiind degradata în ficat si rinichi. Desi secretia ei are loc numai noaptea, eliberarea ei în sange este intermitenta cu un varf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 5-6, nivelul ei în sange variind între 50-150 pg/ml. 
 În cursul anului, primavara cand noptile sunt scurte secretia de melatonina este scazuta, iar toamna cantitatea de melatonina circulanta în sange este mare durata secretiei fiind mai lunga ca si durata noptilor, fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulata la maxim. O metoda de stimulare a reproductiei primavara este tocmai suplimentarea cantitatii de melatonina prin implanturi artificiale, dar acesta fiind hormon, nu se foloseste pentru cresterea biologica a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. 

 Controlul reproductiei prin fotoperiodism 
 Informatia fotoperiodica (lumina sau obscuritate) este captata de ochi prin retina, transmisa pe cale nervoasa pana la glanda pineala (epifiza) care secreta hormonul melatonina. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei, durata secretiei si deci cantitatea de melatonina secretata functie de lungimea noptii, influenteaza elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH.
Bazat pe acesta constatare stiintifica, protocolul de desezonare a reproductiei prin lumina-întuneric, are urmatoarele etape:
1. Simularea zilelor lungi; zi lunga fiind considerata cea cu mai mult de 12 ore lumina. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturala de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore.
Pana în 15 mai se actioneaza cu perioade luminoase (flesuri); s-a constatat ca în cursul unei zile (24 ore) exista o perioada la care animalele sunt sensibile la lumina, numita faza fotosensibila situata la 16-17 ore dupa rasarit (punctul de reper al ritmului circadian). Prima fractie luminoasa (fles) de aproximativ 3 ore este un rasarit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pana la orele 8-9 cand lumina naturala devine destul de puternica.
A doua fractie luminoasa (fles) începe la 16 ore dupa prima, în acest caz la orele 21-22 si dureaza 2 ore. Aceasta simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 de zile (decembrie, ienuarie, februarie). Între cele doua flesuri luminoase caprele pot sta la lumina sau obsuritate, neavand nici o consecinta asupra animalului.
2. Stimularea zilelor scurte: notiunea de zi scurta implica o perioada de lumina de mai putin de 12 ore din 24. Cea mai scurta zi este la solstitiul de iarna pe 22 decembrie cu 8 ore de lumina din 24; se poate considera ca între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. Realizarea artificiala practica a perioadei de zi scurta implica 2 variante:
a) daca tratamentul luminos se termina înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pana la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adapost sau afara la lumina naturala care pana pe 15 martie este de zi scurta.
b) daca s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lunga mai tarziu si se termina dupa 15 martie atunci este necesara simularea artificiala a zilelor scurte prin crearea obscuritatii adapostului, nelasand caprele sa stea în lumina decat 8-10 ore pe zi. Acest lucru se realizeaza prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic.
Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sa aiba loc între 7-16 sau 8-17, în rest adapostul ramane în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). Daca se respecta programul alternantei lumina-întuneric, caprele pot fi mulse sau scoase la pasune în periada de lumina. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplica si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. Tapii trebuie tinuti în boxa separata dar în acelasi adapost cu caprele, intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul. 
 Dupa terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfarsitul lunii mai începutul lunii iunie, cusperma congelata sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupa 21 de zile de la prima monta. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de sperma în vederea refrigerarii sau congelarii. 
 Aplicand si respectand strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism, caprele vor fata la sfarsitul lui octombrie- începutul lui noiembrie. Alimentand artificial iezii, caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începand din 15 noiembrie. 
 Nu toate caprele vor raspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fata toamna; de aceea se va împarti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fata primavara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fata în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie). 
 Animalele rezultate în urma încrucisarii beneficiaza de un potential genetic superior rasei locale. În conditii de mediu favorabil, încrucisarea permite accelerarea progresului genetic.
La realizarea unui program de ameliorare trebuie sa se tina cont de faptul ca nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul ca pot exista si corelatii negative între caractere. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui exista o corelatie negativa 
 SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte); 
 SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori, dupa performantele pe care le-au avut parintii lor; 
 SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie, dupa performantele obtinute de produsii lor. 
 INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezinta înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizand, generatie dupa ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). Se considera ca absorbtia a fost realizata dupa patru generatii (93,7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96,8%). 
 Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter consta în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale; se introduc astfel gene favorabile. Cand asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A locala, se cheama ca s-a efectuat o încrucisare de întoarcere. 
 INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simpla sau de prima generatie (hibridare). Se efectueaza doar o singura data. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa locala A si rasa amelioratoare B. 
 HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE 

 CALENDAR PENTRU CRESTEREA CAPRELOR 
 ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR - VETERINARE 
 Pentru o buna desfasurare a activitatii de crestere si întretinere a caprelor este necesara cunoasterea principalelor activitati zootehnice si sanitar- veterinare care trebuiesc urmarite si respectate în diferitele faze ale anului. 
 IANUARIE: se iau masuri pentru campania de fatari la capre, se amenajeaza maternitatea cu boxele individuale, pentru caprele fatate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fatarii. Se amenajeaza spatii ferite de curentii de aer si mai calduroase pentru iezii nou-nascuti. Se face bonitarea iezilor nascuti timpuriu, se face clasarea iezilor proveniti din inseminari artificiale cu material seminal de la tapi de rasa curata si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrasare. Din punct de vedere sanitar- veterinar se urnmareste starea de curatenie a adaposturilor. 
 FEBRUARIE: se continua urmarirea campaniei de fatari si bonitarea iezilor. Se fac dehelmintizari la cainii care vin în contact cu turma de capre, pentru combaterea echinococozei si cenurozei, de doua ori pe an, stiut fiind faptul ca acesti caini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueaza tratamente de deparazitare interna (strongilatoza gastro-intestinala, moniezioza, si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie. 
 MARTIE: se continua campania de fatari la capre si se creaza conditii pentru cresterea iezilor. Se continua bonitarea si clasarea iezilor. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar- veterinara ce se efectueaza obligatoriu în aceasta luna este vaccinarea profilactica anticarbunoasa. 
 APRILIE: se supravegheaza fatarile si se continua bonitarea si clasarea iezilor. Se organizeaza stanele si se delimiteaza zonele de pasunat. Se acorda o îngrijire deosebita iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. Se va continua dehelmintizarea pentru fascioloza si moniezioza (la iezi). Se vor examina pasunile pentru identificarea parazitismului, în special cu Fasciola si se aplica tratamente si lucrari de asanare. De asemenea, cainii ciobanesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei. 
 MAI: Se boniteaza întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nascut în anul precedent, în vederea trecerii la turma de baza în acest an a animalelor bonitate. Crescatorii care doresc inseminari artificiale în contrasezon pentru obtinera de fatari toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Animalele sunt tratate pentru raie, prin îmbaieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza. 
 IUNIE: se urmareste starea de sanatate, apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitarii fenotipice si clasarii lor înainte de a intra în stabulatie cand se vor stabili si cardurile pentru prasila. În aceasta perioada se urmareste întarcarea iezilor si se organizeaza turme de iezi ce vor iesi la pasune. Se fac îmbaieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocauloza, strongilatoze gastro-intestinale si moniezioza. 
 IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocauloza. Lucrari de podotehnie. 
 AUGUST: se pregateste campania de monta, prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri, precum si de oua care au efect benefic asupra calitatii spermei. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în martie. Se întocmeste planul de monta în cazul în care se doreste sincronizarea caldurilor si inseminarea artificiala a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu sperma de la rase din import. Se stabileste numarul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre. 
 SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a caldurilor la capre în functie de perioda în care crescatorul doreste sa aiba grupate fatarile. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în aprilie. Ca actiuni sanitar- veterinar de prevenire se executa vaccinarea anticarbunoasa si tratamentele generale antiscabioase, contra monieziozei. 
 OCTOMBRIE: începe campania de monta naturala si se continua sincronizarile pentru inseminarea artificiala a caprelor. Se pregatesc adaposturile pentru fatarile caprelor sincronizate în mai. Se pregatesc adaposturile pentru perioada de stabulatie, se fac deratizari, dezinsectii si dezinfectii. Ca actiuni sanitar- veterinare de preventie se face vaccinarea anticarbunoasa si deparazitarile înainte de perioada de stabulatie. 
 NOIEMBRIE: se continua actiunea de inseminare artificiala si monta naturala. Se organizeaza turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie. Se izoleaza ferestrele, se completeaza geamurile astfel încat sa se asigure adaposturi confortabile, fara curenti de aer. Lucrari de podotehnie. 
 DECEMBRIE: se fac verificari ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor, pregatindu-se pentru etapele urmatoare, respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fata în cursul lunii ianuarie 

 TEHNICA AJUSTÃRII UNGHIILOR LA OVINE SI CAPRINE 
 ÃŽntocmai ca la om, unghiile ovinelor si caprinelor au o cre stere continua si din acest motiv trebuie taiate periodic. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate si la imposibilitatea animalelor de se deplasa si de a se hrani. 
 Viteza de cre stere a unghiilor este diferita si influen teaza direct durata dintre doua ajustari. Astfel, la oile si caprele între tinute pe o pardoseala moale (pamant, nisip etc.) verificarea copitelor se face mai des decat la cele care pa suneaza pe terenuri accidentate si pietroase. Pe de alta parte regimul alimentar influen teaza calitatea cornului, iar unghiile de culoare închisa sunt mai rezistente. Datorita multitudinii factorilor de influen ta, verificarea copitelor se face dupa un interval de timp stabilit de crescator, în func tie de rasa animalelor si de condi tiile de hranire si între tinere existente în ferma. În mod obi snuit aceasta ac tiune se efectueaza periodic, la un interval de 3-5 luni. La capre, cre sterea unghiilor poate fi controlata, într-o oarecare masura, prin aducerea unor bolovani mari în padoc. Acestea se vor ca tara frecvent (le place la înal time) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafa ta abraziva a pietrei. 
 Uneltele necesare pot fi achizi tionate din magazinele de specialitate si sunt reprezentate de: cu tit bine ascu tit, cu unul sau doua margini taioase; cle ste ac tionat manual sau pneumatic; pila sau disc abraziv, (pentru o cura tire superficiala sau finisare); perie aspra; manu si din piele pentru protec tia mainilor împotriva taieturilor. Alegerea materialelor necesare se face u sor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de catre firmele care comercializeaza aceste produse. 
 Daca caprele sunt docile, iar operatorul este destul de robust pentru a le conten tiona, ajustarea unghiilor se desfa soara fara probleme si poate fi efectuata de o singura persoana. În caz contrar, este nevoie de înca o persoana care sa ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mi scarii animalelor. 
 Modul de lucru presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 
 • Dupa ce animalul a fost prins se adopta o pozi tie ca cea prezentata în figura alaturata. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului si cu picioarele de o parte si de alta a corpului caprei astfel încat sa poata controla, prin presare cu genunchii, mi scarile acesteia. Cu mana stanga va ridica si va tine membrul posterior, mana dreapta fiind utilizata pentru manuirea uneltelor. Fa ta de ovine, caprele sunt mult mai agile, mai sperioase si pot reac tiona violent ceea ce face, ca în anumite situa tii, aceasta opera tie sa devina un calvar. Pentru a evita accidentarea caprei si a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încat acesta sa nu poata fi împins în spate si sa loveasca mana în care se tine cu titul sau cle stele. Datorita temperamentului vioi al acestor animale mul ti crescatori prefera folosirea cle stelui în schimbul cu titului care poate provoca taieturi adanci atunci cand mi scarile caprei sunt greu de controlat. 
 La membrele la anterioare se adopta pozi tia ghemuit langa corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia pana deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai u sor. 
 Conten tia ovinelor se face în pozi tia sezand sau în decubit dorsal toate membrele ramanand libere la dispozi tia celui care efectueaza ajustarea. 
 • În etapa a doua se va cura ta interiorul unghiei de balegar sau de pamant cu varful cu titului sau al cle stelui si cu o perie aspra. Daca toaleta ongloanelor nu s-a efectuat de mult timp cornul copitei poate cre ste astfel încat sa acopere cavitatea formata unde s-a strans murdaria, creand condi tii pentru apari tia necrobacilozei. Aceasta afec tiune mai apare în situa tia în care unghiile cresc si nu se îndoaie formand un gol mare în interior unde se va tasa pamant si balegar. 
 • Pasul urmator îl reprezinta îndepartarea prin taiere a cornului copitei crescut în exces. Se va acorda deosebita aten tie unghiului de taiere astfel încat suprafa ta unghiei sa îi permita animalului ca calce uniform pe un teren plan. Pentru a verifica acest lucru se lasa jos, din cand în cand, membrul la care se lucreaza si se apreciaza daca acesta calca corect si daca ajustarea a fost facuta uniform. 
 Uneori cornul poate fi foarte tare. ÃŽn acest caz, este indicata utilizarea uneltelor cu maner, adica a cle stilor, asupra carora se poate exercita mai multa for ta "controlata" decat asupra cu titului. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o por tiune mai mica opera tiunea reluandu-se dupa cateva zile. Copitele sunt mai moi daca animalele s-au plimbat prin iarba umeda anterior ajustarii. 
 Cele mai multe gre seli au loc la ajustarea varfului unghiei. Daca cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat sa taie mai mult pentru a o elimina facand mai dificila men tinerea la nivel a ambelor par ti. Ajustarea calcaiului se face mai u sor. 
 • Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a carei suprafa ta mobila poate fi aplicat un disc abraziv. Se va finisa pana cand, prin por tiunea alba a copitei, se poate zari un tesut de culoare roz. Aceasta e vascularizat si daca este taiat se produc hemoragii. 
 Forma unghiei si modul în care calca un ied sau un miel de cateva saptamani reprezinta modelul ideal dupa care operatorul se poate ghida, atat la ajustare cat si la finisare. 
 Orice gre seala se va manifesta în scut timp prin apari tia defectelor de aplomb care, prin stresul produs, va afecta produc tia ob tinuta indiferent de natura ei (lana, lapte sau carne). 

 Contentia ovinelor 
 Tehnici de castrare la berbeci si tapi 
 Castrarea este o actiune care se aplica la varste diferite în func tie de op tiunea crescatorului si destina tia masculilor: îngra sare sau reproduc tie. 
 Tineretul mascul destinat îngrasarii este castrat în perioada de alaptare, imediat dupa ce testiculele au coborat în scrot, pentru a reduce efectele negative asupra sanata tii si implicit asupra sporului mediu zilnic. Cu cat ac tiunea se desfa soara mai tarziu cu atat stresul este mai mare si cre ste riscul îmbolnavirii animalului. Prin castrarea masculilor destina ti îngra sarii productivitatea muncii cre ste nefiind necesara constituirea unor turme separate pe sexe. Sunt însa si crescatori care pastreaza masculii necastrati pe considerentul ca acestia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). În acest caz, castrarea trebuie efectuata anterior sacrificarii pentru a evita "mirosul si gustul neplacut" al carnii. 
 tapii si berbecii destinati reproductiei vor fi castrati dupa reformare, anterior perioadei de reconditionare. 
 Indiferent de metoda utilizata este necesara vaccinarea contra tetanusului. 

 1. CASTRAREA CHIRURGICALÃ 
 Iedul este conten tionat de membrele posterioare astfel încat spatele animalului sa se afle sprijinit pe pieptul celui care îl tine. Se face o incizie a scrotului, cu un bisturiu ascu tit, se pun în eviden ta testiculele si se smulg fara a taia cordoanele testiculare. Pe rana se aplica un antiseptic. 
 La masculii adul ti vasele sanguine au un diametru mai mare si nu pot fi smulse fara a provoca hemoragii grave. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strange, timp de cateva minute, fiecare cordon testicular, anterior taierii lui. Animalele castrate se introduc într-un tarc curat si vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apari tia infec tiilor. 
 În SUA, tapii în varsta de pana la o luna sunt castra ti chirurgical fara anestezie. În Anglia, legea stipuleaza ca la tineretul ovin si caprin în varsta de peste 2 luni, opera tia de castrare se efectueaza numai de catre medicul veterinar, dupa anestezia animalului. 

 2. CASTRAREA CU AJUTORUL CLESTILOR 
 Se poate utiliza un cle ste special destinat acestui scop (ex. Burdizzo), de forme diferite, cu ajutorul caruia se strivesc cordoanele testiculare. 
 Daca testiculele au coborat în scrot, se strange puternic cle stele la baza scrotului imediat sub jonc tiunea acestuia cu corpul unde exista o zona mai îngusta. Fiecare cordon testicular v-a fi strans separat. 
 Testiculele se atrofiaza în aproximativ 30-40 de zile dupa desfa surarea ac tiunii. Nu se provoaca rani deschise care sa atraga mu stele însa strivirea poate fi incompleta si unul sau ambele cordoane sa ramana func tionale. Metoda este recomandata în cazul fatarilor tarzii cand temperatura mediului înconjurator este mai ridicata. Stresul este minim, cre sterea este influen tata foarte pu tin si se elimina riscul apari tiei infec tiilor. 

 3. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC 
 Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începand cu varsta de cel pu tin 10 zile. 
 Dupa ce ne asiguram ca ambele testicule se simt la palpare se aplica un inel de cauciuc, la baza scrotului, cu ajutorul unui cle ste special. Inelul are un diametru mai mic decat circumferin ta scrotului si va efectua o staza puternica asupra cordoanelor spermatice si arteriale. Testiculele se usuca în 20-30 zile. Nu au loc hemoragii si riscul infec tiilor este redus. Cand apar infec tii, se intervine saptamanal cu iodura de potasiu aplicata local. În cazurile mai grave se administreaza antibiotice. 

 Cleste pentru aplicarea inelelor de cauciuc 
 Inelele de cauciuc pot fi utilizate si pentru a induce criptohidia. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat ca masculii tineri steriliza ti cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvolta mai rapid, depun mai pu tina grasime si mai mult tesut muscular, decat masculii castra ti sau necastra ti. 
 Procedeul consta în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale si aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica sa coboare în pungile testiculare. Temperatura constanta a corpului are efect negativ asupra maturarii spermatozoizilor si induce sterilitatea par tiala sau totala. Dupa efectuarea acestei ac tiuni testiculele produc înca hormonii care au ca efect cre sterea sporului mediu zilnic si a cantita tii de carne în carcasa. Activitatea sexuala este însa redusa sau inexistenta. 
 Metoda se aplica la varsta de aproximativ o luna, animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse). 
 Nu se recomanda a fi utilizata pentru producerea de masculi încercatori. Dupa o perioada mai mare de timp, în testiculele re tinute, unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantita ti reduse de estrogeni si induc apari tia unor caractere feminine. 
 Indiferent de metoda de castrare aleasa ac tiunea este motivata prin cre sterea calita tii carnii care poate fi valorificata la pre turi mai mari atat pe pia ta interna cat si pe cea externa. 

 RETETE DE BRANZETURI DIN LAPTE DE CAPRA 
 Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra. 

 TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA 
 In Franta majoritatea branzeturilor de capra sunt fabricate pe baza unei "paste lactice" si consumate din prima zi de fabricatie si pana dupa mai mult de o luna de maturare. Branzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert, un lapte de calitate trebuind sa îndeplineasca urmatoarele conditii:
- nu trebuie sa contina impuritati vizibile
- nu trebuie sa prezinte miros si gust anormal
- aciditatea sa fie apropiata sau usor superioara laptelui din momentul mulsului, 18o Torner (Dornic)
- nu trebuie sa contina antibiotice, antiseptice, produse de curatat
- nu trebuie sa contina germeni patogeni 

 ETAPELE tehnologiei de fabricatie a branzei din pasta lactica 
 FILTRAREA si determinarea aciditatii laptelui (prin titrare cu biureta) 
 COAGULAREA , adica închegarea laptelui. Se ia temperatura laptelui care trebuie sa fie 20-24oC ; se adauga zer (lactoser) 2-3%, se adauga cheagul în cantitate de 0,6-0,8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozina ) cu o seringa sau eprubeta; se amesteca laptele; se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 18-23oC timp mediu de 24ore (12-36 ore), notandu-se ora cand s-a adaugat cheagul. 
 MODELAREA , se verifica laptele prins care trebuie sa fie tare, neted si dezlipit de marginile recipientului, iar daca este moale se fac 2-3 taieturi cu cutitul si se mai lasa 1-3ore. Se face analiza aciditatii zerului care trebuie sa fie 50-65o T. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale, adica niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atat pe fund cat si pe pereti. Se ia laptele închegat cu polonicul, foarte usor ca sa nu se sfarame prea mult si se umplu aceste forme; se pastreaza 20% din lapte pentru adaugarea lui ulterioara, asa încat branza rezultata sa aiba gramajul dorit. Dupa 2-3ore de scurgere se adauga în forme si cantitatea oprita. 
 SCURGEREA SI SARAREA branzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masa de inox timp de 12-24 ore, la temperatura de 18-23oC. Dupa primele 6-7 ore de scurgere pasta se sareaza, apoi se întoarce în forma si se sareaza din nou. Sararea se efectueaza cu scopul conservarii branzei , formarii crustei, si definitivarii gustului, doza de sare fiind de 1-2gr. la 100 grame cas. 
 ÎNTARIREA SI USCAREA branzei au ca scop completarea scurgerii zerului, stabilizarea branzei si buna implantare a florei de maturare. Întarirea branzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora dorita), timp de 18-24 ore. Pentru întarire, se scot bucatile de branza din forme, se aseaza pe un gratar în sala de fabricatie si se sareaza fata de deasupra. Uscarea este de preferat sa se faca într-o încapere speciala, uscata, prevazuta cu ventilator, cu temperatura de 12-16oC, umiditatea 70-85%, timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). Se cantareste branza înainte si dupa uscare: dupa tipul de branza, se pierde în greutate cam 10-25%. În timpul uscarii se întorc calupurile de branza zilnic 
 MATURAREA : se pun gratarele cu bucatile de branza într-o încapere aerisita, dar umeda, ca sa se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).Temperatura camerei de maturare trebuie sa fie constanta (8-12oC), umiditatea 80-85% sau chiar 90%, depinzand de flora ce trebuie sa se dezvolte. În timpul maturarii se întorc bucatile de branza la 2-3 zile ; durata maturarii (1 saptamana -1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma branza, si anume: proaspata, semiuscata sau uscata. 

 Carti Recomandate 

 Laptele de capră e excelent pentru brânză de casă, având randament bun și aromă specifică. Ghidul nostru despre brânza de casă detaliază procesul pas cu pas, valabil pentru lapte de vacă, oaie sau capră. 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cresterea caprelor 
 Branzeturi pentru casa si piata

---

### Ferma de crap: cum se creste crapul in captivitate
*URL: https://www.cartiagricole.ro/ferma-productie-crap/*

Unde se amenajeaza o ferma de crap 
 Amenajarile pisciole sistematice sunt proprii zonelor de ses necesitand terenuri intinse cu panta relativa mica, dar si in zona de coline, in albiile majore ale raurilor sau afluentii acestora.
Amenajarile sistematice au nevoie de sursa de apa pemanenta cu debit continuu si de preferinta garvitationale.
Amenajarea sistematica din punct de vedere al alimentarii cu apa este posibil de realizat daca aceasta este construita in aval de un lac de acumulare sau daca prin realizarea unei retineri in albia raurilor (stavilare) se va obtine diferenta de nivel utila intre cota apei retinute la punctul de priza si cota maxima proiectata a apei in bazinele amenajarii.
Vor fi preferate terenurile in panta usoara, care ofera posibilitatea scurgerii apei din bazine in conditii usoare asigurandu-se golirea tuturor bazinelor. 

 Cum e amenajeaza bazunele pentru crapi 
 Amenajarile sistematice pentru producerea crapului trebui sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:
- sa fie amplasate in afara albiei minore a apelor curgatoare;
- alimentarea si evacuarea bazinelor este independenta pentru fiecare
bazin;
- reglarea nivelului apei sa se poata face dupa nevoile biologice si de
exploatare ale fiecarui bazin in parte;
- scurgerea completa a bazinelor este necesara anual toamna sau
primavara; 

 Compartimentarea terenului poate fi realizata in trei variante: 
 a) Compartimentarea cu alimentare si evacuare pe partile laterale,
compartimentarea proprie terenurilor de forma alungita, bazinele fiind incadrate de cele doua canale (alimentare si evacuare). Panta terenului trebuie sa fie orientata in doua sensuri; de-a lungul complexului si de la canalul de alimentare spre cel de evacuare.
b) Compartimentare cu alimentare centrala si evacuare bilaterala cu bazine
grupate in doua trupuri separate de canalul comun de alimentare. Compartimentarea aceasta este proprie terenurilor largi, plane (de ses).
c) Compartimentare cu alimentare bilaterala si evacuare centarala-proprie
vailor largi, deschise, cu panta mica si versanti usor inclinati. 

 Modele de ferme de crap 
 I. Ferma de productie de crap - » 10 ha - ciclu productie de 2 ani 
 -se poate realiza in aval de lacuri de acumulare din zona de ses pentru a
asigura un debit de apa continuu - pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluentii acestora. 
 (1) Amenajarea este formata din: 
 (1.1) - bazine crestere marfa: 4 buc x 2 ha = 8 ha
Caracteristici:
Suprafata 100 m x 200 m = 2 ha
Adancime 1 m la 2 m aval
Alimen - evacuare
Durata alimentare - 10 zile
Evacuare - 10 zile
Suprafata din complex 80-85% 
 (1.2) - bazine crestere vara I : 2 buc x 0,32 ha = 0,64 ha
Forma : dreptunghiulara 40 m x 80 m = 0,32 ha
Adancime : 0,5 m - 1,5 m
Alim- evacuare
Suprafata din complex » 8 % 
 (1.3)- bazine de reproducere si predezvoltare : 2 buc x 0,1 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m = 0,1 ha
Adancime : 0,3 m - 1 m
Alimen- evacuare
Durata alimentare : 12 ore, evacuare 12 ore
Suprafata din complex 0,5%
Prevazut cu canal drenor de-a lungul digului de
evacuare pentru inlesnirea pescuitului reproducatorilor 
 (1.4) - Bazine crestere si iernare reproducatori si remonti si parcare pe sexe
4 buc x 0,1 ha = 0,4 ha
Forma dreptunghiulara 25 m x 40 m
Adancime 1 m - 2 m
Alim - evacuare
Durata alimentarii 1 zi
Evacuarii 1 zi 
 Suprafata din complex 

 (2) Materialul de populare 
 a)- materialul de 1 an pentru popularea bazinelor de crestere peste de consum: pentru aceasta se are in vedere urmatoarele aspecte: 
- greutatea materialului la livrare : (G med)
- crap 2 kg/buc
- sanger 1kg/buc
- productia obtinuta la unitate de suprafata:
- crap 5.000kg/ha
- sanger 1.000 kg/ha
-supravietuire in perioada de crestere 90% (S)
-suprafata bazinelor de crestere = 8 ha 
 Productia totala obtinuta (Pa) 40.000 kg crap
80.000 kg sanger
-nr. pui de crap (1an) necesari:
P/Gmed x S = 40.000/ 2 x 0,9 = 22.222 buc 
 - nr. pui de sanger (1an) greut 100 gr/buc necesari:
P /Gmed x S = 8.000/ 1 x 0,9 = 8.890 buc 
 b) - necesar de pui de o vara tinand cont de supravietuirea la iernat » 80% 
- pui de crap (100 gr/buc) » 27.800 buc
- pui de sanger (100gr/buc) » 11.100 buc 
 c) - pui predezvoltati de crap necesari popularii bazinelor de crestere vara I: 
- greutate medie la varsta de o vara (100 gr/buc)
- supravietuire in perioada de crestere 50% (S)
- nr. de bucati necesare : crap 27.800 buc
sanger 11.100 buc
- nr. pui predezvoltati crap = 27.800/0,5= 55.600 buc 1 gr/buc
- nr. pui predezvoltati sanger = 11.100/0,5 = 22.200 buc 1 gr/buc 
 d) - necesar de reproducatori: 
 Tinand cont de prolificitatea crapului si de supravietuirea pana la varsta de 21 zile care este de 10% este necesara doar o familie de crap pentru obtinerea a 55.600 buc de pui predezvolatati de crap. Totusi tinand cont de probabilitatea ca o familie sa nu dea randamentul scontat se folosesc 2-4 familii in bazine de reproducere diferite pentru siguranta obtinerii puilor.
Din aceste motive se pastreaza 4 familii de crap (4 fem+8 masc) in greutate de 5-6 kg reproducatori care trebuie inlocuiti la 2-3 ani cu reproducatori obtinuti din remontii crescuti si selectati fenotipic din BC(R+r) aprox. 200 kg. 
 (3) Necesar furaje : Tinand cont de faptul ca folosind furaje clasice nu se pot obtine productii mai mari de 2.000-2.500 kg/ha pentru atingerea unor productii de 6.000 kg/ha sunt folosite furaje granulate foarte proteice cu indice de conversie 1,5 kg furaje/ 1 kg peste
- necesar furaje pentru crestere in vara II (peste consum)
40.000 kg - 2.222 kg puiet 1 an = 37.778 kg x 1,5 = 56.667 kg
- necesar furaje pentru crestere in vara I (sanger +crap)
(27.800 buc crap + 11.100 buc sanger) x 100gr/buc= 3.890 kg
3.890 kg x 1,5 = 5.835 kg
- necesar furaje pentru reproducatori si remonti :
3 % din 200 kg zilnic x 200 zile » 1.000 kg
- necesar prestarter pui predezvoltati
10 kg/zi/ha = 2 x 17 zile= 35 kg - in zece mese/zi 
 (4) Necesar volume de apa folosita : 1.000.000 m3 /an
-pentru umplere : 140.000 m3
- pentru primenire : 195 m3/h x 24 ore x 180 zile = 842.400 m3/an 

 II. Ferma de productie - crap pentru consum: familiala » 10 ha cu ciclu de productie 1 an 
 - se poate realiza in aval de lacurile acumulare din zona de ses pentru a
asigura debit de apa continuu pe toata perioada ciclului de productie . Se poate realiza pe terenuri plane cu pante usoare sau prin recompartimentarea unor iazuri pe rauri sau afluenti ai acestora. 

 1. Caracteristicile bazinelor de crestere (ingrasare) 
 - suprafata acestora in cresterea intensiva a crapului propunem a fi intre 1
ha si 4 ha in functie si de configuratia terenului pe care se amplaseaza;
- forma bazinelor: se recomanda forma dreptunghiulara;
- adancimea apei: 1 m la alimentare - 2 m la evacuare
- durata de alimentare : 5- 10 zile
- evacuare 2- 3 zile
- bazinele sunt prevazute cu canale drenoare si groapa de pescuit care
poate fi interioara sau exterioara - figura 1
In cazul in care productia de peste (crap) realizata nu poate fi valorificata toamna, bazinele de crestere datorita adancimilor de 2 m spre zona de evacuare pot fi folosite si ca bazine de iernat.
Fiecare helesteu are o gura de alimentare si o gura de evacuare (calugar).
In cazul cand umplerea bazinelor de crestere nu este de debitul de primavara, este recomandabil ca inundarea bazinelor de crestere sa se faca treptat pentru dezvoltarea si valorificarea hranei naturale de catre pesti.
Fundul bazinelor trebuie astfel amenajat incat evacuarea apei sa se realizeze complet. In acest scop, fundul acestora este prevazut cu o retea de canale de pentru scurgerea apei catre gura de evacuare a bazinului.
Aceste bazine conduc in acelasi timp si pestele catre gura de evacuare a bazinului pentru recoltare. Sub aceste aspecte reteaua de canale mentionata are o importanta deosebita, de buna ei intretinere si functionare depinzand in mare parte reusita pescuitului de toamna.
Pentru mentinerea capacitatii de productie naturala a bazinelor este recomandabil ca solul acestuia sa nu fie indepartat prin utilizare la construrea digurilor decat numai in caz de forta majora si in acesta situatie trebuie luate masuri pentru ingrasarea fundului.
Pentru transportul hranei pentru pesti si al pestelui in perioada pescuitului, digurile sunt amenajate in drumuri carosabile. 

 2. Tehnologia de crestere si ingrasare a crapului. 
 a) Pregatirea bazinelor de crestere 
In vederea crearii, in helesteele de crestere si ingrasare a crapului a conditiilor optime pentru dezvoltarea pestilor se impune aplicarea lucrarilor de ameliorare.
De regula bazinele de crestere a crapului in perioada de iarna, sunt lasate pe uscat, daca productia de peste de consum a fost vanduta din toamna.
In perioada in care bazinele sunt pe uscat se asigura repararea digurilor si a instalatiilor hidrotehnice (instalatii de alimentare si evacuare a apei), se curata bazinele de vegetatie uscata se intretin canalele drenoare si gropile de pescuit.
De obicei aceste lucrari se executa in lunile ianuarie, februarie si inceputul lunii martie.
Inainte de inundarea bazinelor de crestere de regula in luna martie (prima decada) se executa lucrarile de mobilixzare a solului ce contituie fundul bazinului, se aplica amendamentele de calciu acestea in urma unor analize a solului si se distribuie ingrasamintele organice sau minerale. Aceste lucrari se executa in amenajarile ciprinicole unde se tine cont si de productivitatea naturala.
In amenajarile ciprinicole intensive unde productiile realizate sunt de 5-6 to/ha productivitatea naturala nu poate fi luata in calcul.
Se monteaza mesele de furajare 8-10 mese/ha avand in vedere densitatea la populare mare si pentru a evita crestrea pestelui pe mai multe categorii de greutati (fig.2)
Inundarea bazinelor de crestere are loc in luna martie in 10 zile. 
 b)Popularea bazinelor de crestere 
Dupa tehnologia clasica, indiferent de ciclul de exploatare adoptat primavara de
regula in ultima decada a lunii martie sau prima decada a lunii aprilie inainte ca pestele sa caute activ hrana se trece treptat la popularea bazinelor de crestere.
 b.1. Necesar material de populare 
Pentru acest gen de amenajare piscicola cu ciclu de productie de 1 an materialul de populare este adus din ferme specializate pentru obtinerea materialului de populare de 1 an (pepiniere).
Pentru ferma de crestere a crapului de consum in suprafata de 10 ha de amenajare cu o productie de 6 to/ha din care 5 to crap + 1 to sanger necesarul de material de populare se calculeaza functie de productia pe unitate de suprafata si de supravietuirea pe timpul perioada de crestere si de greutatea medie a pestelui la finele productiei. 
 Calculul materialului de populare: 
 -Productia obtinuta (preconizata) 5 to crap/ha +1 to sanger /ha
-Greutati medii - crap -2 kg/buc, sanger 2 kg/buc
-Suprafata bazinelor de crestere 10ha
-Supravietuire in perioada de crestere » 90 %
- nr. pui de crap (1an) = ( 10 ha x 5.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg/buc)= 27.780buc
-nr pui de sanger (2ani) = (10ha x 1.000kg/ha) / (0,9 x 2 kg)/buc= 5.555 buc 
 Popularea helesteelor de crestere se face cu 2.778 buc pui de crap 1 an in greutate de 100 gr/buc /ha si 556 buc puiet sanger 2 ani in greutate medie de 250 gr/buc/ha
Necesarul materialului de populare pentru ferma de crestere a crapului:
- crap = 2.778 kg
- sanger = 1.390 kg
La populare pentru cresterea intensiva si superintensiva a crapului se urmareste ca
materialul sa fie uniform din punct de vedere al greutatii/buc si sanatos din punct de vedere sanitar-veterinar. 
 c) Furajarea 
Pentru cresterea si ingrasarea crapului in sisteme intensive si superintensive
furajele folosite sunt cu proteina 25-37% si lipide intre 7-12 % sunt furaje granulate, extrudate distribuite sub forma uscata -furaje speciale pentru cresterea crapului.
Tehnicile de administrare a furajelor la pesti sunt foarte variate, de la distribuirea
manuala pana la utlizarea distribuitoarelor automate si a echipamentelor computerizate.
Distribuirea manuala este utilizata pe scara larga, desi se inregistreaza mari
pierderi de substante nutritive.
Distribuitoarele automate utilizate mai ales in sistemele superintensive si intensive sunt foarte fiabile si simplu de folosit, alimentele putand fi distribuite fractionat sau continuu.
In functie de caracteristicile tehnice, distribuitoarele automate pot fi de mai multe tipuri: mecanice, electromecanice si electronice.
Factorul determinant in alegerea tipului de distribuitor este cel economic.
Furajarea in acest sistem de amenajare(10 ha) se face zilnic si portionat in doua ratii intrucat densitatea este mare.
Furajele folosite in amenajarile sistematice pentru cresterea crapului in sisteme intensive si superintensive au un coeficient de conversie de 1,5 kg furaje la 1 kg peste obtinut. 
 C.1. Necesar de furaje pentru ferma de 10 ha 
- Productia obtinuta : 50.000 kg crap
- Material populare : 2778 kg crap
- Diferenta de crestere : 50.000- 2778= 47.222 kg
- Coeficient de conversie - 1,5
- Cantitate necesara de furaje:
47.222 kg x 1,5 kg furaje/ kg peste= 70.833 kg
Furajarea se face pe o perioada de 180 zile/1 ciclu.
Cantitatile de furaje distribuite zilnic se stabilesc in functie de dimensiunile materialului de poulare, temperature apei si de sporul de crestere planificat.
Pentru fiecare tip de furaj folosit exista fisa tehnica de furajare care indica cantitatea de furaje folosite zilnic la 100 kg de peste in functie de datele enumerate mai sus.
Pentru constatarea sporului de crestere la fiecare doua saptamani se efectueaza pescuitul de control si in functie de constatarile facute se intervine in modul de furajare. 
 d) Alimentarea cu apa 
-Umplerea bazinelor de crestere se face in luna martie, timp de 10
zile
Adancimea medie a apei in bazine= 1,5 m
Volum de apa 150.000 m3 aprox 650 m3/h- debit
Alimentarea amenjarii se poate face prin canal de alimentare de
suprafata sau conducta F= 600 mm ingropata in corpul digului.
-Pentru primenirea apei din bazinele de crestere (obligatorie in
sistemul de crestere intensiv si superintensiv ) este necesar un debit de 6 l/s x ha
Volumul de apa necesar pentru primenire :
Vdebit=6 l/s x ha x 180 zile x 10 ha = 933.120 m3/ciclu »1.000.000
Volumul de apa consumat= Vumplere + V primenire = 1.150.000 m3
Pentru evacuarea apelor de primenire si golirea bazinelor de crestere se folosesc calugari cu 3 pereti (in interiorul bazinelui) sau cu 4 pereti (incastrat in dig) dar care au obligatoriu 3 nise pentru a putea evacua atat apele de fund 9primenire) cat si cele de suprafata (golire). 
 e) Productii realizate 
Pentru ferma de crestere a crapului in suprafata productive de 10 ha
in sistem intensive sau superintensiv productia obtinuta este de : 50.000 kg crap/buc
10.000 kg sanger 2 kg/buc
Pestele produs poate fi pescuit functie de comenzile pentru comercializare cu navodul (pescuit de rarire) sau la gropile de pescuit. 
 f) Necesarul personal 
Pentru astfel de ferme pentru desfasurarea activitatii este nevoie de 2 maxim 3
piscicultori. Doar in cazul pescuirii de rarire cand se face pescuit cu navodul sunt necesare 6 pescari 
 g) Echipamente si dotari specifice 
- instalatii de alimentare si evacuare : 10 buc x 10 buc
- instalatii de aerare a apei; avand in vedere densitatea mare in cresterea
intensive si superintensiva si a consumului de oxigen mare in cazul temperaturilor ridicate (>22 0C) trebuie intervenit cu instalatii de aerare a apei: 2 buc/ha (1kw/h), 20 bucati aeratoare.
- instalatii de furajare automata (optional)
- 5 barci pentru distribuirea furajelor
- Ciutare 1 buc
- Instalatii de producere a ghetii artificiale
- Navod L= 200 M, l= 4 m, a=26mm
- Instalatii de iluminat si siguranta
- Lazi, cutii, navete,cosuri pentru manipularea, conditionarea si livrarea marfii
- 1 autoutilitara 1,5 to
- Sediu administrativ :
§ magazine furaje
§ spatii depozitare materiale
§ spatii depozitare si conditionare peste
§ birouri 

 Cheltuieli si Venituri - productie 
 1. Cheltuieli privind alimentarea cu apa: 
- alimentare 1.150.000 m3 x 25.000 lei/1000 m3=28.750.000 lei
- evacuare 1.150.000 m3 x 12.500 lei/1000 m3=14.750.000 lei
Total = 43.500.000 lei 
 2. Cheltuieli privind materialul de populare 
- crap : 2.778 kg x 100.000 lei/kg = 277.800.000 lei
- sanger: 1.390 kg x 40.000 lei/kg = 55.600.000 lei
Total = 333.400.000 lei 
 3. Cheltuieli cu furajele 
- 70.833 kg x 27.000 lei/kg = 1.912.491.000 lei 
 4. Cheltuieli cu personalul : 
§ 2 salariati x 10.800.000 lei/luna x 12 luni=260.000.000 lei 
 5. Cheltuieli cu energia: 
- 20 instal aerare x 1 kw/ora x 1000 h x 5000 lei/kw= 100.000.000 lei
- instalatia de productie a ghetii :
20 to gheata : 600 kg/ 24 ore = 34 zile x 24 ore x 3 kw/ora
2448 kw x 5000 lei/kw = 12.240.000 lei
- instalatii automate de furajare = 10.000.000 lei
- instalatii de iluminat si siguranta »20.000.000 lei
Total = 142.240.000 lei 
 6. Cheltuieli cu materiale necesare pregatirii bazinleor :20.000.000 lei 
 7. Alte cheltuieli generale 10 5 din cheltuieli totale =270.000.000 lei 
 Total cheltuieli » 2.970.000.000 lei 

 Venituri : 
 50.000 kg crap x 70.000 lei/kg = 3.500.000.000 lei
10.000 kg sanger x 35.000 lei/kg = 350.000.000 lei
Total venituri :3.850.000.000 lei 
 Profit : 3.850.000.000 - 2.970.000.000= 880.000.000 lei 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Curs de baza in acvaristica 
 Pescuitul la copca

---

### Cornata: bautura alcoolica romaneasca
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cornata-bautura-alcoolica-romaneasca/*

Ce este cornata si cum se fabrica? 
Cornata este o bãuturã alcoolicã specific româneascã, preparatã din coarne fermentate cu zahãr si alcool.
 Cum se prepara cornata 

Ingredientele principale sunt coarnele, zahãrul si alcoolul. Coarnele se pun într-un recipient de sticlã, se adaugã zahãr peste ele si se lasã sã fermenteze la soare o perioadã variabilã de timp, în functie de reteta folositã (în general câteva zile). Apoi se toarnã deasupra alcool (alcool de 70°, votcã, tuicã sau palincã). Dupã o perioadã variabilã de timp se filtreazã si se pãstreazã în sticle. Reteta are numeroase variatii în ceea ce priveste cantitãtile folosite si ingredientele secundare, în functie de gusturi si preferinte.
 Caracteristicile principale 
 Culoare:  Rosie sau roz.

 Aromã:  Este foarte aromatã.

 Gust : Este o bãuturã alcoolicã cu gust dulce, intens fructat, nuantat de ingredientele secundare folosite (vanilie, rom, adaos de alte fructe: zmeurã).

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cazanul de tuica 
 Producerea palincii si a lichiorului in gospodarie

---

### Cresterea ovinelor pas cu pas
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cresterea-ovinelor/*

CreÅŸterea oilor in Romania 
 Creşterea oilor în ţara noastră are tradiţie de secole. Această specie valorifică cel mai bine păşunile şi fîneţele, din care o bună parte se află în zona de munte. Acesta este motivul alături de producţia diversificată, care face din creşterea ovinelor o ramură foarte importantă a zootehniei, avînd o tradiţie atît de veche. 

 Pregătirea oilor şi berbecilor pentru montă 
 La oi pregătirea pentru montă are în vedere aducerea oilor într-o satre bună de întreţinere. În furajarea oilor se folosesc fînuri, grosiere, suculente, masă verde, în funcţie de sezon. 

 Se asigură sare bulgări pentru lins şi apă la discreţie. La oi se recomandă înţărcarea cu minimum 3-4 săptămîni înainte de montă pentru a se putea reface şi a fi aduse în condiţii optime de reproducţie. Pentru o furajare adecvată se asigură starea de întreţinere corespunzătoare executării montei şi păstrării gestaţiei viitoare. Berbecii de reproducţie se vor folosi prin rotaţie asigurîndu-se după 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Oile depistate pentru montă (sau însămînţate artificial) se păşunează separat în ziua montei pe parcele în apropierea stînei, gospodăriei sau fermei. În perioada montei păşunatul se face numai pe răcoare, dimineaţa cît mai devreme şi seara tîrziu. Pentru montă naturală se repartizează 20-30 oi pentru un berbec tînăr şi 30-40 oi penjtru un berbec adult. 

 Gestaţia la ovine 
 Gestaţia la oaie durează 150 de zile, cu variaţii de la 140-160 de zile. În prima lună de gestaţie se va păstra acelaşi regim de îngrijire şi hrănire din perioada de montă, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente în această perioadă. În luna a 2-a şi a 3-a de gestaţie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% faţă de cel aplicat în perioada de pregătire pentru montă şi de montă. Pentru o oaie de 50 kg greutate corporală, cu o producţie de 4 kg lînă : 
 * Vara - 10 kg masă verde, în cazul unor păşuni mai slabe se administrează un supliment de 0 - 5 kg concentrate; 
 * Iarna - 1,4 kg fîn, 1,5 kg grosiere, 2,5 kg suculente cu adaos de concentrate în perioada de pregătire pentru montă şi gestaţie (300-500 g/cap/zi). 
 În perioada a 2-a de gestaţie (lunile 4-5) se vor asigura condiţii deosebite de îngrijire şi furajare, data fiind creşterea şi dezvoltarea fătului. Oile vor fi supravegheate permanent în perioada de gestaţie; este interzisă înghesuirea lor la intrarea şi ieşirea din adăposturi sau padocuri, furajele vor fi de cea mai bună calitate, nemucegăite, apa nu va fi rece pentru a se evita avorturile. Cu două săptămîni înainte de fătare se scot din furajare furajele însilozate (murate). 

 Fătarea la ovine 
 Cu 2-3 săptămîni înainte de fătare oile se "codinesc"" prin tunderea lînii din jurul ugerului, de pe coadă şi din jurul cozii, pentru asigurarea igienei suptului şi mulsului. Se pregătesc adăposturile pentru fătare realizînd un compartiment pentru oi gestante, o maternitate şi un compartiment pentru mieii ""zburaţi"" (de la 0 - 30 zile). În maternitate se vor amenaja boxe individuale de fătare, cu dimensiunile de 1,20 m/0,6-0,8 m. Compartimentul de întreţinere a oilor fătate cu miei ""zburaţi"" se amenajează în boxe comune, asigurînd pentru fiecare oaie cu mielul respectiv, o suprafaţă de 1,6 mp. 

 ÃŽngrijirea mieilor sugari 
 În momentul fătării se intervine pentru curăţirea mucozităţilor de pe nări şi bot, se taie ombilicul la 4-5 cm de abdomen şi se tamponează cu tinctură de iod. Se ajută apoi mieii să sugă obligatoriu în primele 3-4 ore de la fătare. Mielul se lasă să fie lins de mamă timp de o jumătate de oră. După vîrsta de 8-10 zile mieilor li se administrează în locuri special amenajate furaje concentrate (combinate) şi fîn de lucernă de cea mai bună calitate. În cazul mieilor orfani sau gemeni în cazul în care oaia a murit sau nu are lapte, crescătorii vor apleca mieii la doici, fătate aproximativ în acelaşi timp sau la date cît mai apropiate ori vor recurge la alăptartea artificială cu lapte de vacă. Perioada de miel crud durează de la 0-7 zile, cea de miel mijlociu de la 7-30 zile, iar cea de miel zburat de la 30-65 zile. 

 Înţărcarea mieilor 
 Se face în funcţie de rasă, vîrstă şi greutate corporală şi destinaţia pe care o primesc mieii (pentru prăsilă sau îngrăşare). Se recomandă ca înţărcarea mieilor să se facă treptat timp de 4-5 zile; mieii se vor ţine izolaţi de mame peste noapte, iar dimineaţa oile se mulg. În zilele următoare mieii se lasă cu mamele cîteva ore în timpul zilei,dar oile se mulg seara, în felul acesta se diminuează stresul de înţărcare. 
 Cînd înţărcarea mieilor se face brusc, mieii prezintă o stare de indispoziţie, slăbesc şi uneori se pot îmbolnăvi. 

 Norme de creÅŸtere a tineretului ovin 
 În ce priveşte furajarea pentru un miel de 65 de zile, la înţărcare avînd o greutate medie de 15-17 kg, prevăzîndu-se a înregistra un spor de 170 g/zi, se recomandă ţinînd seama de sezon, următoarele cantităţi de furaje zilnice : 
 * Vara - 2 kg masă verde, 80 g nutreţ combinat şi 2 g sare; 
 * Iarna - 0,5 kg fîn, 80 g nutreţ combinat, 2 g sare şi apă 0,5 l (apa e bine să fie la discreţie). 
 Pentru tineretul de reproducţie (3-18 luni) la grupa de greutate 20-45 kg este necesară cantitatea de 6,5 kg masă verde vara sau 1 kg fîn 0,5 kg grosiere, 2 kg suculente şi 80 g furaj concentrat pe timp de iarnă. La aceasta se adaugă 5 g sare/zi, indiferent de sezon , care ca şi apa, este bine să fie asigurată la discreţie, adică se vor asigura bulgări de sare pentru lins. 

 Îngrăşarea ovinelor 
 În fermele mari, specializate pentru îngrăşare se practică îngrăşarea intensivă pe grătar fără scoatere la păşunat, folosind furaje fibroase, grosiere şi concentrate. Mieii (în general masculii) se introduc la îngrăşare la greutatea de 12-14 kg/cap, prevăzîndu-se un spor de 250 g/zi, asigurîndu-se în final greutatea de 45 kg, după o perioadă de 100-110 zile, cu un consum de furaje de 4,3 UN/kg spor. Înainte de livrare pentru carne tineretul îngrăşat se tunde, obţinîndu-se în medie 1-1,5 kg lînă/cap. În cazul în care îngrăşarea se face în mod tradiţional , într-o primă etapă berbecuţii supuşi îngrăşării se menţin pe păşune circa 90 zile, asigurînd 7-8 kg/zi masă verde de cea mai bună calitate, iar într-o a doua etapă se face finisarea, în timp de 50 de zile, perioadă în care se exclude păşunatul; animalele se menţin la grajd şi se furajează cu : 1 kg fîn, 1 kg grosiere, 2-4 kg suculente şi siloz/zi, asigurînd pe întrega perioadă de 50 zile 4-5 kg concentrat P.V.M. Sarea şi apa se asigură la discreţie prin bulgări de sare pentru lins şi apă curată la jgheaburi. Pentru îngrăşarea oilor se foloseşte acelaşi sistem industrial asigurînd necesarul de furaj în funcţie de greutatea animalelor, iar în sistemul tradiţional, în gospodăria familială se asigură zilnic 3 - 3,5 kg fîn şi 0,2-0,3 kg nutreţ concentrat/cap/zi. În cazul îngrăşării pe păşune, aceasta trebuie să asigure minimum 8-10 kg masă verde/cap/zi. 

 Hrănirea şi îngrijirea ovinelor adulte 
 În gospodăriile crescătorilor oile în timpul iernii se cresc în general în adăposturi speciale, cu excepţia unei părţi de crescători în anumite zone ale ţării care practică transhumanţa, cu o tradiţie foarte veche pierdută în negura vremii. Mărimea turmelor se stabileşte în funcţie de suprafaţa păşunilor şi de cantitatea de masă verde ce se obţine pe aceste păşuni. În condiţiile tării noastre oile se pot păşuna 6-7 luni/an. Oile care se urcă pe păşunile alpine pot păşuna circa 2-3 luni. Trecerea de la perioada de stabulaţie la consumul de furaje verzi prin păşunat se face treptat, de la 1-2 ore în prima zi, pînă la păşunarea şi furajarea exclusivă pe păşune, cu masă verde, după circa 12 zile de la ieşirea din stabulaţie. Păşunatul este bine să se facă după ce se usucă roua, să fie făcut raţional, pe parcele; numărul de oi pe o parcelă se stabileşte în funcţie de suprafaţa şi producţia de masă verde asigurată. Oile nu se ţin mai mult de 5-6 zile pe o parcelă, care se lasă apoi liberă circa 20 zile pentru regenerare şi se poate refolosi cînd iarba ajunge la minimum 8-10 cm." 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cresterea caprelor 
 Adaposturi pentru vite

---

### Cultura Rapitei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-rapitei/*

Cultura rapitei, intrebuintare si scurt istoric 
 Valorificarea potentialului agricol prin încurajarea culturilor alternative de plante tehnice, rapita, în vederea asigurarii unei
surse energetice alternative de combustibil pentru tractoare si masini agricole autopropulsate, reprezinta un deziderat energetic actual cu largi perspective de dezvoltare. 
 În România rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari înainte de primul razboi mondial si între cele doua razboaie mondiale. Astfel, în anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar în anul 1930 cca. 77,32 mii ha. 
 Dupa 1948, suprafetele au variat de la un an la altul, trecând putin peste 20 mii ha doar în anii 1953, 1955, 1956. În anul 1935 anuarul statistic al României mentioneaza 5,9 mii ha. 

 Proprietati biologice si chimice: 
 Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pâna la 60-80 cm adâncime. În conditii favorabile, radacina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori pâna la 300 cm. Patrunderea radacinilor în adâncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspândita la adâncimea de 25-45cm. 
 Tulpina este erecta, înalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza între 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile.
Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de lobul principal care este mult mai mare. 
 ÃŽnflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. ÃŽn fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat. 
 Polenizarea la rapitã este încrucisatã desi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proportie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandã asezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapitã. 
 Fructul este o silicvã subtire, lungã de 5-10 cm, netedã, despãrtitã longitudinal în douã compartimente printr-un perete median. Silicva se terminã cu un rostru subtire si scurt. Numãrul de silicve pe o plantã de rapitã poate ajunge pânã la
800. În fiecare fruct se formeazã între 10 si 25 seminte, uneori chiar 30. 
 Semintele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenusie închis sau neagrã. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafata lui, MMB este de 3-4,5 g iar MH de 64-68 kg. 

 Compozitia chimicã 
 În functie de soi si conditiile de vegetatie, compozitia chimicã a semintelor, se caracterizeazã printr-un continut de:
33-49% grãsimi
19-20% proteinã brutã
17-18% extractive neazotate
Continutul semintelor de rapitã colza în ulei trece de 40 % la soiuri libere de acid erucic (tip"0"). În culturã comparativã la ICCPT Fundulea, continutul de ulei a fost cuprins între 43,8 si 47,2%. La soiurile libere de acid erucic si de glucozinolati (tip"00"), continutul de ulei a fost între 43,3 si 48,3%. La soiurile cultivate în tara noastrã continutul de ulei în seminte este de 44,5-45,8%. În general continutul de ulei la semintele de colza sunt cuprinse între 43-48%. 

 Cultivarea Rapitei 
 Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapitã 
 Arãtura normalã executatã la adâncimea la care sã nu se scoatã bulgãri, de obicei la 18-20 cm, dupã pajisti si 20-
22 cm dupã trifoi. 
 1. Discuirea imediat dupã arat cât încã solul este reavãn.
2. Pregãtirea patului germinativ prin lucrãri repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de
semãnat si perpendicular pe directia de executare a semãnatului.
3. Folosirea tãvãlugului inelar, înainte sau dupã semãnat. Lucrarea este facultativã, dar utila îndeosebi în
toamnele secetoase si pe soluri argiloase. 

 Sãmânta si semãnatul 
 Sãmânta, ca si soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienta cultivãrii rapitei. De fapt, sãmânta cuprinde în embrionul ei toate însusirile valoroase ale soiului. În plus, sãmânta trebuie sã îndeplineascã o serie de alte însusiri, care odatã îndeplinite, au ca scop o rãsãrire în câmp uniformã si rapidã, obtinerea unor plante viguroase, sãnãtoase, cu înrãdãcinare profundã. 
 Sãmânta de rapitã pentru semãnat trebuie sã fie proaspãtã, din anul însãmântãrii, cu puritate de cel putin 98% si capacitate de germinatie de cel putin 85% si cu MMB cât mai mare. Dupã trei ani sãmânta de rapitã îsi pierde
facultatea de germinatie. 
 Se seamãnã cu semãnãtorile de cereale pãioase: SUP-21, SUP-29, SUP-48. 
 Pentru tratarea semintelor înainte de semãnat se recomandã produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la 100 kg seminte) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP în doza de 1 kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan
50 WP (300 g + 300 g / 100 kg seminte). 

 Epoca de semãnat rapita in Romania 
 Din cercetãrile efectuate în tara noastrã a reiesit cã pentru vegetatia din toamnã rapita colza are nevoie de 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade. Cu aceastã cantitate de cãldurã si conditii de umiditate corespunzãtoare planta formeazã o rãdãcinã puternicã si o rozetã din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologicã ce îi conferã plantei rezistentã la factorii nefavorabili din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scãzute. Conditiile mentionate se realizeazã prin semãnatul rapitei colza în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a tãrii si 1-10 septembrie în celelalte zone. Ca regulã generalã în zonele din afara Câmpiei Române si Câmpiei Banatului semãnatul rapitei colza poate începe dupã 20 august. În Câmpia Românã si Câmpia Banatului semãnatul începe dupã 1 septembrie. 
 Cantitatea de seminte la hectar prin care se asigurã desimea optimã a plantelor este dependentã de soiul utilizat si conditiile culturale. Având în vedere cã la o masã de 1000 boabe de 5 grame si o capacitate de germinatie de 85% înseamnã cã la 6 kg revin la metru pãtrat 102 seminte germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. Þinând seama de pierderile de plante care se pot înregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru pãtrat sã se asigure în jur de 150 seminte germinabile, ceea ce înseamnã cel putin 12 kg/ha asigurându-se astfel cel putin 100 plante recoltabile la metru pãtrat. 

 Distanta între rânduri. 
 Se obisnuieste ca la noi în tarã rapita sã fie semãnatã la 12,5-25 cm între rânduri. În tãrile din Europa distantele variazã astfel în Italia distanta de semãnat între rânduri este de 12,5-35 cm. În general, tendinta este de a se reduce distantã între rânduri si de a se mãrii desimea culturii, în toate zonele de culturã din Europa. 
 Adâncimea de semãnat variazã dupã textura si umiditatea solului. În solurile grele si umede sãmânta se îngroapã la adâncimea de 2-3 cm; când solul este uscat sãmânta se seamãnã cu 1-2 cm mai adânc. 

 Lucrãrile de întretinere 
 Lucrãrile solului dupã semãnat au ca scop completarea realizãrii calitative a patului germinativ prin lucrãri ale solului (tãvãlugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor si dãunãtorilor. 
 În tehnologia culturii rapitei lucrãrile solului dupã semãnat au o pondere redusã si caracter facultativ. 
 Principalele lucrãri care se pot aplica, dupã caz, sunt tãvãlugitul si eliminarea excesului de umiditate. 
 Tãvãlugitul dupã semãnat este util pe terenurile care au rãmas bulgãroase dupã pregãtirea patului germinativ si cu sãmânta neîncorporatã. Tãvãlugitul este util si dupã semãnatul rapitei, dar trebuie urmãrit ca solul sã fie bine zvântat, altfel aderã la tãvãlug si se taseazã excesiv. Se utilizeazã tãvãlugul inelar. Având în vedere specificul semintelor mici de rapitã se foloseste tãvãlugul, dacã la semãnat solul este prea afânat, atât înainte cât si dupã semãnat. 
 Eliminarea apei de pe semãnãturile de rapitã este necesarã, deoarece bãltirea apei provoacã moartea plantelor
din lipsã de aer. Pentru prevenire, imediat dupã semãnat sau la desprimãvãrare, se traseazã brazde pentru scurgerea
apei de pe terenurile cu exces de umiditate. 

 Combaterea integratã a buruienilor 
 Se stie cã buruienile, numite si inamicul verde al culturilor agricole, produc pagube enorme, atât de ordin cantitativ, mergând pânã la compromiterea culturilor, cât si calitativ, depreciind calitatea recoltei. 
 Combaterea buruienilor din cultura rapitei prezintã o serie de particularitãti generate de perioada de semãnat, distanta dintre rânduri etc. care o avantajeazã în concurenta cu buruienile comparativ cu majoritatea plantelor de culturã. Cu toate acestea practic nu se pot obtine productii satisfãcãtoare, profitabile, fãrã a aplica un minim de mãsuri de combatere a buruienilor. 

 Recoltarea rapitei 
 Rapita este una din plantele agricole pentru seminte care solicitã o deosebitã atentie în ceea ce priveste stabilirea momentului de recoltare. Întârzierea recoltãrii acestei culturi poate duce la pierderi foarte mari astfel, tecile de rapitã dupã o anumitã perioadã plesnesc înregistrându-se astfel, prin scuturare pierderi de 30-40 si chiar 50 %. Coculescu (1942) mentioneazã cã recoltarea rapitei se face atunci când plantele sunt aplecate, întreg lanul capãtã o culoarea galbenã ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea semintelor se observã un punct cafeniu. 
 Recoltarea în douã faze constã în tãierea plantelor în faza de coacere în pârgã (culoarea galbenã a silicvelor si sãmânta cu început de brunificare) dupã care se treierã cu combina. Plantele se taie cu vindroverul si rãmân pe miristea înaltã de 25-30 cm, pânã se maturizeazã semintele (pânã ajung la umiditatea de 12-14 %). Treieratul se face cu combina echipatã cu ridicãtor de brazdã. Se poate lãsa o miriste mai înaltã (30-40 cm) iar combina taie miristea de sub plantele (brazdele) recoltate care sunt astfel conduse, la aparatul de treierat. Aceastã metodã prezintã avantajul cã Rapitã de toamnã-efectul înghetului la sol se obtin seminte cu un continut redus de umiditate si mai curate de impuritãti. Prin aceastã metodã pierderile de seminte sunt practic foarte reduse, astfel sporul de recoltã care se obtine acoperã cheltuielile suplimentare cu recoltarea în douã etape. 
 Recoltarea directã cu combina este o metodã mai practicã. Este eficientã numai dacã pierderile sunt minime
si dispunem de posibilitãti de uscare a semintei. Recoltarea începe când semintele sunt brunificate si umiditatea
ajunge la 16-18%. Se lucreazã numai dimineata sau seara, iar timpul în care întreaga suprafatã trebuie recoltatã este
de 2-3 zile. 
 Pentru a se diminua cât mai mult pierderile se iau urmãtoarele mãsuri:
• înlãturarea rabatorului sau reducerea vitezei de rotatie a acestuia la 20 rotatii/minut, precum si reducerea numãrului de palete si cãptusirea acestora cu cauciuc;
• viteza de înaintare a combinei 2-3 km/orã;
• turatia tobei 500-700 rotatii pe minut;
• reglarea corespunzãtoare a distantei între bãtãtor si contrabãtãtor pentru a nu se sparge sau decoji semintele. 
 Cu toate mãsurile de precautie, aceastã metodã de recoltare determinã pierderi însemnate, boabele au continut ridicat de apã, iar în masa lor se gãsesc resturi de tulpini cu umiditate ridicatã. 
 Dupã recoltare semintele se curãtã imediat de impuritãti (restul de tulpini) si se trec la uscãtor pentru reducerea umiditãtii la 10%. În cazul în care nu este asiguratã uscarea artificialã semintele se depoziteazã în magazii, soproane, la început într-un strat foarte subtire (5-10 cm) si se lopãteazã de mai multe ori pe zi, pânã când umiditatea scade la 10 %. Pentru uscare, semintele se pot tine si în straturi subtiri pe prelate la soare. 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura plantelor pentru ulei

---

### Cultura de Soia in Romania
*URL: https://www.cartiagricole.ro/soia-cultura-soia/*

Cum se cultiva soia in sistem intensiv 
 Rotatia 
 Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate anterior cu cereale de toamnã sau cu porumb, cu conditia ca acestea sã permitã o bunã pregãtire a solului si acumularea unei rezerve de apã. Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rând, când, datoritã înmultirii bacteriilor simbiotice specifice, se pot obtine productii mari. 

 Cultivatã pentru nutret, soia este o foarte bunã premergãtoare pentru aproape toate culturile anuale. Ingrãsãmintele Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recoltã si de scopul culturii. Dupã Enken (1959), !a o productie obisnuitã, soia contine în masã recoltabilã la hectar 151 kg azot, 40 kg fosfor, 50 kg potasiu si alte elemente. Soia are nevoie de azot mai cu seamã în primele faze de vegetatie, consumul crescând pânã aproape de fructificare, perioadã dupã care fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit în obtinerea unor productii mari. Dacã în sol se gãsesc speciile de bacterii (Rbizobium japonicum), care sã provoace formarea nodozitãtilor pe rãdãcinile de soia, planta are posibilitatea sã foloseascã si azotul din atmosferã, în cele mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care cauzã o bunã parte din acesta trebuie sã si-l procure din sol. 

 Aceastã parte trebuie datã sub formã de îngrãsãminte cu azot, administrate în doze moderate, îngrãsarea cu 150-300 kg/ha azotat de amoniu si cu 200-300 kg/ha superfosfat se face toamna, încorporându-se îngrasãmintele sub arãtura de bazã. Ingrãsãmintele pot fi administrate si primãvara, înainte de semãnat, o datã cu pregãtirea terenului, încorporarea îngrãsãmintelor în sol în contact cu sãmânta, sau prea aproape de aceasta, duce la o încetinire a germinatiei, la o rãsãrire neuniforma si, mai târziu, la o slabã dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta cauzã, administrarea îngrãsãmintelor trebuie sã se facã în asa fel, încât acestea sã ajungã cu 3-4 cm sub adâncimea de semãnat si la 5-6 cm lateral de sãmânta încorporatã în sol. Soia reactioneazã favorabil Ia îngrãsãmîntele chimice sau organice pe solurile sãrace în elemente nutritive. Astfel, în experiente]e efectuate la Câmpia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de 41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha P205. în cazul folosirii numai a îngrãsãmintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P205), sporul de productie a fost de 28,9%. însã, dupã Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea, reactia la îngrãsãminte a soiurilor de soia experimentate a fost slabã, aceasta fiind în concordantã si cu unele rezultate de cercetare din S.U.A. 

 Pregãtirea solului 
 Semintele de soia necesitã un pat germinativ foarte bine pregãtit si cu bogate rezerve de substante hrãnitoare si apã pe toata durata de vegetatie. Din aceastã cauza, se recomandã executarea arãturii de bazã la adâncimea de 20-25 cm. vara sau toamna, dupã cum planta premergãtoare pãrãseste terenul mai devreme sau mai târziu. în primãvarã, arãtura se niveleazã si se lucreazã o datã sau de doua ori cu grapa eu discuri, ultima lucrare executându-se înaintea semãnatului. Arãtura de primãvarã nu este indicatã, fiind urmatã de pierderi de recolta. 

 Sãmânta si semãnatul 
 Pentru masa verde si siloz se foloseste soiul Lincoln, caracterizat prin talie înaltã si abundentã de frunze si pãstãi, fiind raionat pentru furaj în toatã tara. Produce cantitãti mult mai mari de masã verde decât soiurile cultivate pentru seminte. La Fundulea, acest soi a produs 253 q/ha masã verde, depãsind soiul Chippewa cu 42%. 
 Sãmânta trebuie sã provinã din loturile semincere recunoscute, sã aibã mãrimea medie a boabelor corespunzãtoare soiului ce se cultivã si sã nu fie mai veche de doi ani. Sãmânta de soia trebuie sã aibã o germinatie minimã de 80% si o puritate de cel putin 95%. Sãmânta se trateazã cu nitragin în ziua semãnatului sau cel mult cu o zi înainte. în urma acestui tratament se obtin plante viguroase, eu un numãr mare de nodozitãti pe rãdãcini. Soia se seamãnã atunci când temperatura solului a ajuns la 8-lO^C si a trecut pericolul îngheturilor târzii de primãvarã. Aceastã epocã corespunde, de regulã, cu a doua jumãtate a lunii aprilie în conditiile din Câmpia Bãrãganului, cu sfârsitul lunii aprilie. în zonele din Podisul Central Moldovenesc si Câmpia Banatului si cu prima decadã a lunii mai pentru zonele mai nordice din regiunea Suceava si Podisul Transilvaniei. 
 Soia pentru nutret poate ti semãnatã si mai târziu, în miriste, cu conditia ca în anii si în regiunile secetoase culturile sã fie irigate. Numãrul de plante la hectar si distantele între rânduri depind de scopul culturii. Pentru siloz ,se seamãnã la distanta de 80-100 cm cu o densitate de 50-70 boabe germinabile la m2. Pentru conditiile din centrul Transilvaniei se recomandã cantitatea de 50-60 kg/ha soia la semãnatul în culturã purã pentru siloz. Amestecurile de porumb cu soia pentru masã verde se seamãnã (dupã Varga si colab, 1964), la distanta de 12,5-20 cm între rânduri, folosindu-se 100-120 kg/ba porumb si 50-60 kg/ha soia. 
 In Câmpia Moldovei, cele mai bune rezultate s-au obtinut când semãnatul s-a fãcut la distanta de 30 cm între rânduri, cu o norma de semãnat de 100 kg/ha. raportul dintre soia si porumb fiind 1,5:1 {Rosea, Panait si colab, 1960). Pentru siloz, cantitãtile de sãmântã variazã în functie de amestec si de metoda de culturã. Astfel, la însãmântatul pe acelasi rând cu porumbul si la distanta de 80-100 cm se folosesc 12-15 kg/ha porumb si 35-45 kg/ha soia. în cazul însãmântãrii amestecului în rânduri alternative (un rând porumb si un rând soia), se recomandã o densitate de 40.000-50.000 plante de porumb si 250.000 plante de soia la hectar, ceea ce asigurã obtinerea unor productii de 270-280 q/ha masã verde însilozabilã, cu un ridicat continut de albuminã digestibilã. De regulã, la amestecurile de porumb cu soia pentru siloz si pentru masa verde se folosesc hibrizi dubli de porumb cu o perioadã de vegetatie apropiatã de aceea a soiei furajere. Soia, în amestec cu sorgul, se poate semãna în rânduri obisnuite, la 12,5-!5 cm, pentru masã verde si la 70-90 cm pentru siloz. Sola trebuie sã reprezinte în amestecul furajer 30-33%, atât pentru siloz, cât si pentru masã verde, când se obtine un spor de proteinã de 84-172 kg/ha fatã de sorgul în culturã purã. In experientele efectuate de Rosca si Panait (1962) la Podu-Iloaiei, amestecul de sorg cu soia pentru siloz, semãnat la 90 cm distanta între rânduri, cu 20 kg la ha sãmânta de sorg si 40 kg/ha sãmânta de soia, a dat o productie de 297 q/lia, realizându-se un spor de 369 kg/ha proteinã brutã, fatã de cultura purã de sorg semãnatã la aceeasi distantã. Niculcscu (citat de Varga si co1abora->torii, 1964) a obtinut cea mai mare cantitate de proteinã brutã la hectar (788 kg) folosind 60 kg/ha soia si 10 kgAia sorg. 
 Pentru masã verde cantitatea de sãmântã de soia rãmâne aceeasi, iar norma de semãnat la sorg creste la 15-30 kg/ha. Soia se mai poate semãna în amestec si cu iarbã de Sudan, când se folosesc pentru semãnat 25 kg/ha iarbã de Sudan si 60 kg/ha soia, semãnatul executându-se la o distantã de 12,5-15 cm între rânduri (Rosea, Panait si Busuioc, 1960). 
 Adâncimea de semãnat este de 4 cm pe solurile cu umiditate satisfãcãtoare în stratul superficial si de 5-7 cm pe solurile mai uscate sau mai usoare. Semãnatul la adâncimi mai mari nu este recomandabil deoarece puterea de strãbatere este s!abã. Soia se seamãnã cu masina pneumaticã SPC-G, echipatã cu discuri ce au orificiile duble, asezate pe l -2 cercuri apropiate, astfel ca ambele rânduri de orificii sã treacã prin dreptul camerei de vid. Raportul de transmisie se realizeazã folosind pinionul cu 22 dinti de pe axul distribuitor si pinionul cu 16 dinti de pe axul rotii de tasare. Fata de semãnãtoarea SU-29, aceasta, în afara randamentului mare de lucru (25-30 ha pe zi), mai are avantajul cã repartizeazã uniform semintele pe rând si le introduce în soi la aceeasi adâncime. Masina SPC-6 este prevãzutã si cu echipamentul necesar pentru aplicarea erbicidelor, fie concomitent cu semãnatul, fie separat. 

 Ingrijirea culturilor 
 Primele lucrãri de îngrijire care se acordã semãnaturilor de soia privesc spargerea crustei formatã înainte si dupã rãsãrire. Pentru a favoriza rãsãrirea uniformã a plantelor, afânarea solului si distrugerea buruienilor în curs de rãsãrire, se folosesc grapele cu eolti sau cele stelate, lucrarea executându-se înainte de rãsãrirea plantelor. 
 La culturile de soia pentru sãmântã si siloz se pot executa douã lucrãri cu sapa rotativã, prima înainte sau imediat dupã rãsãrire si a doua când plantele au 2-4 frunze trifoliate, viteza de lucru fiind de 18-20 km/orã. Soia este o plantã foarte sensibilã la îmburuienare. Odatã invadatã de buruieni, mai ales în prima fazã de vegetatie, cultura nu se mai redreseazã, chiar dacã ulterior buruienile au fost combãtute. Culturile pentru masã verde, semãnate la 12,5-30 cm distantã între rânduri, sunt mai frecvent invadate de buruieni. Culturile pentru siloz se prãsesc de 2-3 ori, lucrarea executându-se mecanic. 
 Adâncimea primei prasile este mai mare (8-10 cm), iar a celorlalte douã mai redusã (5-6 cm), Prãsitul se executã pânã la înflorirea plantelor. Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor reprezintã o metodã avansatã pentru întretinerea culturilor de soia, care reduce volumul lucrãrilor de îngrijire si eliminã pericolul rãnirii sau distrugerii plantelor. 
 Desi erbicidele se folosesc într-o mãsura mai micã la culturile de soia pentru nutret, mentionãm, pentru orientare, o serie de erbicide ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din culturile de soia. 
 Amibenul este un erbicid selectiv ce se prezintã sub formã de solutie i acidului 2,5-diclor-3-amino-ben2oie, în concentratie de 23,4%. Se aplicã pe sol înainte de rãsãrire a buruienilor si a plantelor de soia. efectul fitotoxic al erbicidului este mai accentuat asupra semintelor în ;urs de încoltire si scade pe mãsurã ce buruienile înainteazã în crestere. amibenul distruge aproape toate buruienile anuale monocotiledonate si dicotiledonate, dar nu distruge buruienile perene cu sistem radicular adânc cum sunt: costreiul (Sorghum halepense L.) si volbura Convolvulus arvensis L.). Erbîcidul se aplicã, în benzi, pe rândurile semãnate, folosindu-se 7Kg /ha, ce se amestecã bine cu cantitatea de apã necesarã; în timpul lucrului, solutia se agitã continuu. In tara noastrã sunt în curs de experimentare si alte erbicide, ca vernamul si alanapul. Irigarea soiei este o lucrare de întretinere ce poate aduce sporuri considerabile de recoltã- mai ales pe cernoziomurile din sudul tarii. 
 Experientele fãcute de Hulpoi si colaboratorii (I966) la Fundulea aratã cã soia Lincoln dã productii de masã verde mai mult decât duble datoritã irigãrii, dar se evidentiazã si faptul cã soia, în conditii de irigare, cade puternic, ceea ce duce la pierderi. Recoltarea Pentru siloz si masã verde soia se recolteazã în momentul formãrii boabelor în pãstãile de pe tulpina principalã, folosindu-se combina de siloz CSU, care prezintã avantajul ca, o datã cu recoltatul, executã si tocatul nutretului. 
 Amestecul de soia cu porumb se recolteazã pentru iasã verde când porumbul a început sã înspice si soia este înfloritã, iar pentru siloz. în momentul când porumbul a intrai în faza lapte-cearã si soia a început sã formeze seminte în pãstãi. Amestecul de soia cu sorg se recolteazã pentru masã verde în perioada aparitiei paniculului la sorg, iar pentru siloz, în faza formãrii boabelor de sorg. 
 Recoltarea, în cazul amestecului de soia cu iarba de Sudan, se face în functie de planta care predominã în amestec, adicã la momentul optim de recoltare a ierbii de Sudan. Cultura pentru producerea de seminte Pentru producerea de masa verde si siloz, cele mai bune rezultate se obtin cu soiul Lincoln provenit din S.U.A. 
 Rezultate bune s-au obtinut si cu soiurile VNIIMK 9186, din Rusia si soiul Iasi 10, mai ales în Moldova. Cultura pentru sãmântã urmeazã, de regulã, dupã prãsitoare bine întretinute, pe terenuri fertile, profunde si bogate în calciu. Solul ,se fertilizeazã toamna cu fosfor si cu o parte din cantitatea de azot, o datã cu arãtura de bazã. Iar restul din doza de îngrãsãminte eu azot se dã primãvara înainte de semãnat. Sãmânta trebuie sã corespundã soiului din toate punctele de vedere si sã provinã din loturi semincere verificate si aprobate, înainte de însãmântare, sãinânta se trateazã cu nitragin. Sãmânta trebuie sã aibã germinatia minimã de 90% si puritatea de cel putin 98%. 
 Semãnatul se face cu masina SPC-6, în rânduri distantate la 80-100 cm. Culturile semincere .se întretin curate de buruieni prin prasire între rânduri si plivit pe rând. In regiunile caracterizate prin secetã prelungitã în timpul perioadei înflorire-fructificare, culturile semincere se irigã, obtinându-se rezultate foarte bune, mai ales atunci când se administreazã si îngrãsãminte cu azot si fosfor în doze moderate. Pe cernoziomul inediu levigat de la Fundulea, în conditii de irigare si îngrãsare cu 192 kg/ha P205 , soiul Lincoln, cultivat pentru sãmântã, a produs 30,4 q/ha (Hulpoi si colaboratorii, 1966). Soia pentru sãmântã se recolteazã la maturitatea deplinã, când 75% din pãstãi au culoarea brun-cafenie, iar semintele sunt lari si au culoarea si luciul caracteristic soiului cultivat. Stabilirea momentului optim de recoltare se poate face si pe baza analizei probelor luate din lan. în acest caz, semintele de soia sunt bune de recoltat când contin 15-16% apã. 
 Semintele cu umiditate mai mare nu se treierã bine si se p{)t usor altera în timpul pãstrãrii. Recoltarea se face cu ajutorul combinei C-1, reglata pentru soia. Pentru a fi depozitate, semintele de soia nu trebuie sa continã peste 12% apa. Soia se conditioneazã si se depoziteazã în straiuri de 20-30 cm, în magazii uscate si bine aerisite. 

 Combaterea bolilor si dãunãtorilor 
 In tara noastrã cele mai rãspândite boli ale soiei si care produc pagube însemnate sunt: virozele, bacteriozele si micozele. 
 Dintre viroze , mozaicul soiei produs de Soja virus l(Gard. et Kendr.) Sinith, este o boala care poate micsora productia cu cca. 70%. Boala este cunoscutã sub trei forme: mozaicul brun, mozaicul galben al frunzelor si încretirea sau bãsicarea frunzelor. Plantele atacate rãmân mici, pipernicite si au foliolele pãtate si umflate din loc în ioc. Culoarea acestora alterneazã între verde-inchis si gãlbui. Pãstãile atacate au un numãr redus de seminte, care adesea nu mai germineazã. Mijloacele de combatere se reduc la folosirea de sãmântã sãnãtoasã, obtinutã din loturi semincere verificate si aprobate, precum si prin folosirea soiurilor rezistente la atacul virusului. 
 Dintre bacterioze , pagube serioase produse, mai ales în anii si în zonele ploioase, arsura bacterianã a soiei produsã de Pseodomoiias glycinea (Coerper) Stapp. Boala se instaleazã pe tulpinã, frunzã, petiol, pãstãi si trece uneori si la seminte. Apare sub formã de pete mici, de I-2 mm. galbene, care ulterior devin brune pânã la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usucã si se rup, încât planta atacatã apare cu frunzele ciuruite sau sfârtecate. Pãstãile atacate contin un numãr mic de seminte a cãror facultate germinativã este mult redusã. Aceastã boalã se combate prin folosirea de sãmântã sãnãtoasã, provenitã de la plante neatacate, ce au fost recoltate si treierate separat. în Rusia., tratarea semintelor cu Granosan (NIUIF 2), în dozã de 4 kg, la I.OOO kg sãmântã, a redus atacul cu 3-12% si a sporit productia cu 4.5-38,6%. 
 Soia mai este atacatã de manã , cauzalã de ciuperca Peronospora man-shurica (Naumov) Sydow si de putregaiul alb, produs de Sclerolinia sclerotiorum (Lib.) De By. Mana se combate prin stropiri repetate cu zeamã bordelezã 1%, iar putregaiul alb. prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice sau cu apã caldã, de 60°C, timp de 10 minute. 
 Dãunãtorii care produc pagube mari, mai ales în perioada formãrii pãstãilor sunt: molia pãstãilor de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pãstãilor de mazãre (La,speyre,sia nigrieana F. si L. dorsana F.). Combaterea moliei pãstãilor de soia a fost indicatã la cultura borceag-ului. Molia pãstãilor de mazãre se combate prin arãturi de toamnã, semãnat devreme si folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sã nu coincidã cu perioada depunerii ouãlor. 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura plantelor pentru ulei

---

### Cultivarea castravetilor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-castravetilor/*

Cultivarea castravetilor in camp deschis 
 Cerinte 
 Castravetele este o cultura cu cerinte mari fata de temperatura. La o temperatura de pina la 14°C semintele nu incoltesc, iar la 5°C - plantele pier. Pentru castraveti se potrivesc solurile usoare, nisipoase. In calitate de culturi premargatoare pot servi orice legume, griul de toamna si mazarea. Pentru cresterea in cimp deschis sunt bune soiurile: 

 Cimpul trebuie sa fie liber de castraveti sau de bostanoase cel putin timp de 3 ani. 
 Luind in consideratie faptul ca rasadul de castraveti poate fi usor deteriorat de ingheturi, semanatul trebuie efectuat la inceputul lunii mai.
Pentru obtinerea roadei timpurii se recomanda de crescut rasad in ghiveciuri din diferite materiale sau cuburi si tablete din turba si in faza de 2-4 frunzulite adevarate se face transplantarea in cimp. 

 Cultivarea 

 Ingrijirea consta in cultivatie dupa udari, combaterea bolilor si daunatorilor. Pentru obtinerea roadei mai mari a soiurilor si hibridului Biznes este necesara prelucrarea plantelor in faza de 2-3 frunzulite adevarate cu solutie de Etrel ori cu Ghidrel in cantitatea de 250 mg s.a. la un litru de apa cu norma 800 l/ha . Aceasta metoda sporeste roada cu 50-55%. Daca loturile de castraveti sunt imburuienite in grad mare de buruiene perene sau altele cu rizomi este necesar de folosit erbicide: 

 Irigarea 
 Castravetele cere apa mai ales in timpul infloririi si formarii fructelor. Trebuie de mentionat ca castravetele poate fi udat dimineata
pina la amiaza. Udatul tirziu si in deosebi in orele de seara provoaca dezvoltarea bolilor, in primul rind fainarea falsa, care duce la pierderea
mai mult de 50% din roada. Udatul se poate efectua prin brazde si sub forma de ploaie. In dependenta de conditiile climaterice, pe parcursul vegetatiei sunt necesare 6-10 udari. Pentru a pastra apa in sol, solul trebuie sa fie afinat dupa udat. 

 Fertilizarea 
 Sub aratura este necesar de introdus 40-60 t/ha balegar dospit sau gunoi de grajd. Ingrasamintele minerale trebuiesc introduse primavara
sub cultivatie adinca in doza N60 P60 K60. Daca ingrasamintele minerale nu au fost introduse, se face ingrasarea suplimentara cu selitra amoniacala cu doza kg/ha in faza de 6-8 frunze. Fainarea falsa apare in timp racoros si umezeala. Iata de ce nu udati dupa amiaza sau seara - plantele nu reusesc sa se usuce pina la caderea noptii. 

 Maladii si daunatori 
 Castravetele este destul de sensibil la deficitul de apa. Ca sa pastrati apa din sol, trebuie sa afinati cit mai mult timp la adincimea de 2-3 cm. Daca e posibil, irigati de 2-3 ori, folosind 300 m³/ha, in dependenta de conditiile climaterice 

 Recoltarea 
 In dependenta de directiile utilizarii recoltei si nivelul de ingrijire, culegerea roadei trebuie efectuata in fiecare zi sau o data in doua zile. Este necesar ca toate fructele sa fie sortate in 3 grupuri, in dependenta de lungime: pina la 5 cm, 5-7 cm, 7-11 cm. Fructele cu lungimea mai mare de 12 cm si cu forma de cirligi nu sunt solicitate nici pe piata, nici la uzinele de conserve. 

 Cultivarea castravetelui pe spaliere 
 Important: 
 1. Pentru cresterea pe spalier sunt convenabile toate soiurile si hibrizii, care se recomanda in deosebi pentru cimp deschis. Cu toate acestea, este mai bine de semanat hibrizii Vzglead, Epilogsi Rodnicioc. 
 2. Termeni si metoda de semanat sau plantare, si majoritatea procedurilor ramin aceleasi. 
 Cultivarea pe spaliere va micsora riscul bolilor si va simplificalupta contra lor, deoarece chimicalele vor atinge mai usor suprafata dorsala a frunzelor. Mai mult decit atit, va fi mai usor de recoltat. 
 3. Schema de semanat depinde de tipul de spalier folosit. Se poate folosi: spalier cu 3-4 sirme asezate vertical, spalier cu o sirma in virful stilpului, sprijin temporar, haragi, tarusi si altele. Pentru a obtine recolte mari si posibilitati de a lucra mai usor, intre rinduri trebuie sa fie o distanta de 80-90 cm, intre plante de 20-25 cm. 
 4. Dat fiind faptul ca noi utilizam planul vertical, pentru cresterea castravetilor este necesar de efectuat formarea tufei, care consta in ciupitul lastarilor pe 1-2 noduri pina la inaltimea de 10-12 frunze, mai departe cu ciupitul pe 4-5 noduri sau fara, in dependenta de inaltimea sprijinului. 
 5. Crescind castraveti pe spalier, mai bine de utilizat udarea prin brazde si cantitatea de udari se mareste. 
 6. Pentru ca castravetele crescut pe spalier foloseste mai multe substante nutritive, este necesara efectuarea ingrasarii adaugatoare. Cu scopul de a evita acumularea surplusului de nitrati, hranirea suplimentara trebuie efectuata cu ingrasaminte organice (zama de baligar si altele) o data la 15-20 zile. 
 7. Pentru imbunatatirea aerisirii sistemului radicular al castravetilor, este necesara afinarea intre rinduri cu hirletul sau cu furca la adincimea de 13-17 cm. 
 8. Recoltarea se efectueaza peste un interval intre rinduri, cu scopul ca  solul sa ramina afinat. 
 9. Utilizarea spalierei, in primul rind, da posibilitate de a evita imbolna-  virea plantelor, permite obtinerea roadei pina la 30-200 % mai mare si  usureaza recoltarea de 2-3 ori. 

 Castravetele - Prezentare, istoric, intrebuintare 
 Prezentare 
 Castravetele (Cucumis sativus) este o plantã legumicolã din familia Cucurbitaceae care include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben si cel verde etc., si este cultivat pe scarã largã. Provine din India si este cultivat în regiuni tropicale si temperate. Se cultivã în numeroase varietãti, datoritã diversitãtii fructelor. 
 Planta de castravete este o vitã târâtoare de 1,5 - 2 m lungime, care creste agãtându-se pe spaliere sau alte structuri de sustinere cu ajutorul cârceilor. Planta are frunze mari care acoperã fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, si poate creste pânã la 60 cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei creste de cam de 10 cm lungime. Castravetii pot fi mâncati în stare crudã sau murati (murãturi). 
 Planta se dezvoltã dintr-o sãmântã închisã. Din punct de vedere stiintific, rezultatul polenizãrii plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legumã, ca si în cazul rosiilor si a dovlecelului, de exemplu, este arbitrarã si se bazeazã în principal pe folosirea acestuia în bucãtãrie. Clasa stiintificã a legumelor neexistând, aceastã clasificare este apãrutã numai din ratiuni stiintifice, prin umare nu existã nici un conflict în a clasifica fructul castravetelui atât ca legumã cât si ca fructã. 

 ÃŽnflorire si polenizare 
 Cîteva varietãti de castravete sunt partenocarpice, rezultând fructe fãrã seminte, pentru aceste varietãti polenizarea reducându-le potentialul calitativ. De obicei aceste varietãti sunt crescute în sere, unde polenizarea prin insecte este eliminatã. În Europa sunt preferate soiurile de castravete care pot produce seminte si care necesitã polenizare. Polenizarea acestor varietãti este fãcutã de albine, bondari si diverse alte soiuri de insecte, apicultorii preferând sã-si aducã stupii în preajma terenurilor însãmântate cu legume. 
 În cazul în care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate îngãlbeni, cãdea, sau poate creste strâmb. Fructele partial polenizate pot fi verzi la capãtul de lângã petiol dar galbene si prost formate lângã locul unde a fost floarea. 

 Castravetele - Aliment 
 Consumat ca aliment, castravetele cu coajã, în stare crudã, are un aport de 20kcal la 100 grame, din care carbohidrati aproximativ 3,63g, grãsimi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1 0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme de vitamina B6 si B9, vitamina C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. 
 Castravetele este cules când are culoarea verde, si poate fi consumat crud sau murat. De asemenea, varietãtile fãrã seminte sunt folosite în industria decoratiunilor alimentare. Pentru murat se folosesc îndeosebi castravetii a cãror formã nu este asa de plãcutã ochiului, cei cu formã neregulatã, prea grosi sau strâmbi, sau cu coaja grunzuroasã. Pentru murare se foloseste de obicei saramura sau otetul, în combinatie cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare reduce continutul de vitamine din legume, dar le pãstreazã în niste valori crescute fatã de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). În plus, le conservã pentru mai mult timp. Gustul deosebit si multiplele întrebuintãri pe care le are în gastronomie, alãturi de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o piesã de rezistentã a alimentatiei umane, în special alãturi de produse din carne, în sezonul rece. 

 Istoric 
 Castravetele este cultivat de cel putin 3000 de ani, în Asia de vest; în Europa a ajuns în timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franta, care amintesc de cultivarea castravetelui. 
 Se crede cã este o plantã nativã a teritoriului Indiei de azi. Castravetele este mentionat în legenda lui Gilgamesh, între produsele vechiului oras Ur, fiind consumat de cãtre locuitorii acestuia. Unele surse spun cã a fost produs pe scarã largã în Tracia; apartenenta sa la bucãtãria bulgãreascã si turceascã vin sã întãreascã aceastã teorie. Din India, castravetele a ajuns în Grecia (unde este numit "vilwos") si în peninsula italicã, unde populatia este foarte amatoare de aceastã legumã. Fructul castravetelui este mentionat si în Vechiul Testament (Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plantã foarte rãspânditã în Egipt, chiar si sclavilor israeliti: Ne amintim de Peste, pe care l-am avut pe mesele noastre în timpul robiei egiptene / de castraveti, pepeni, praz, ceapã, usturoi. Israelitii vor rãmâne, astfel, foarte atasati de aceste legume, care vor fi folosite adeseori în mesele lor traditionale de sãrbãtori. 
 Despre împãratul roman Tiberius se spune cã servea castraveti la fiecare masã, indiferent de anotimp. Astfel, pe teritoriul Imperiului Roman a fost dezvoltat pentru prima datã un sistem artificial de crestere a fructelor si legumelor în conditii speciale, similar cu o serã agricolã, pentru a asigura prezenta pe masa împãratului a legumei sale favorite. Sistemul de crestere era combinat, pe timpul zilei vasele cu plante de castravete fiind tinute la soare, apoi puse la adãpost în zone acoperite, la cãldurã, sau erau acoperite cu pânzã îmbibatã cu ulei, pentru a nu permite circulatia curentilor de aer. Aceste pânze erau numite specularia. 
 În însemnãrile sale, Plinius cel Bãtrân consemneazã existenta unui castravete foarte mic, probabil soiul cornison, care creste nu mai mare de 8 cm si are coaja neregulatã, cu broboane si grunji. Plinius descrie si pregãtirea unor remedii naturale din castravete, cu toate cã unele cercetãri spun cã ar fi fost vorba de o plantã diferitã, un soi de castravete sãlbatic, necultivat. Totodatã, este mentionatã folosirea fructului castravetelui pentru tratarea muscãturii de scorpion, pentru cei cu vederea slabã si pentru a îndepãrta soarecii din hambare. Nevestele care doreau sã rãmânã însãrcinate îi purtau la cingãtoare, la fel si moasele chemate la câte o nastere mai grea, si îi aruncau dupã ce copilul se nãstea. 
 În Evul Mediu, la curtea regelui Carol cel Mare (Franta secolului al XI-lea) se cresteau castraveti. Ei au fost introdusi în Anglia la începutul secolului al XIV-lea, pierduti, apoi reintrodusi dupã 250 de ani. În Lumea Nouã, castravetii au ajuns în 1494, în Haiti, o datã cu expeditiile lui Cristofor Columb. 
 În 1535, Jacques Cartier, explorator francez care a cãlãtorit în zona a ceea ce astãzi se numeste Canada, spunea cã a gãsit castraveti imensi în zona orasului Montreal. În secolele XV-XVII, vânãtorii europeni de blãnuri, comerciantii, exploratorii, vor face schimburi si trocuri cu popoarele indigene amerindinene, inclusiv cu produse agricole. Triburile din Marile Câmpii si din zona Muntilor Stâncosi au învãtat de la conchistadori cum sã cultive legumele si fructele europene. Cei mai buni agricultori erau cei din triburile Mandan, din zona Dakota de Nord si de Sud. Ei au învãtat sã cultive soiuri de castraveti si de pepeni si le-au adãugat rapid în alimentatie, pe lângã soiuri de porumb, fasole, si altele din aceeasi familie a cucurbitaceelor, dovleac, dovlecel si tãrtãcutã. Triburile Iroqueze cunosteau deja planta, la momentul la care au fost vizitati de primii europeni. 
 În 1630, reverendul Francis Higginson a publicat o carte pe nume „Plante din Noua Anglie", în care se descrie o grãdinã din insula Conant, în portul din Boston, „grãdina Guvernatorului". Acolo sunt descrise multitudinea produselor vegetale cultivate, printre care si „telinã, sfecle, morcovi, care cresc aici mult mai mari si mai dulci decât sunt îndeobste cunoscute în Anglia. Sunt aici si soiuri de dovleac si de castravete de care nu aveam cunostintã înainte". 
 În 1633, William Wood publicã o carte care contine observatiile sale referitoare la plantele pe care le întâlnise în America „Pãmântul este foarte bun pentru cresterea verdeturilor de bucãtãrie, toate soiurile cunoscute în Anglia si altele noi, si care sunt mai mari si mai gustoase". Câtiva ani mai târziu apar, tot în Anglia, un numãr de articole publicate în reviste de specialitate cu profil medical, în care se specificã faptul cã verdeturile sunt responsabile de un numãr tot mai mare de îmbolnãviri pe timpul verii si cã legumele crude nu trebuie consumate de cãtre copii. Castravetele a fost unul din legumele marcate de aceastã proastã reputatie, fiind retras din alimentatia umanã si pãstrat doar pentru animale, în special vaci, schimbându-i-se si numele în englezã din cucumber în cowcumber. Nefiind preferat în alimentatie, soiurile de castravete au degenerat, spre sfârsitul secolului al XVIII-lea, transformându-se într-o plantã de dimensiuni reduse, cu inflorescentã redusã si cu fructe foarte mici. 
 În jurnalul sãu, Samuel Pepys nota, în data de 22 septembrie 1663: „Azi, Sir W. Batten m-a informat de trista soartã a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricinã cã a consumat castraveti. ªi cred cã am mai auzit de un caz asemãnãtor acum câteva zile." 

 Castravetele in Industrie 
 În industria alimentarã, castravetele este foarte preferat în varianta muratã, fiind unul din cele mai consumate alimente, inclusiv în industria fast-food. 
 În industria cosmeticelor, este foarte întrebuintat în diverse creme si lotiuni pentru ten, având un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind usor astringent. Totodatã, aroma de castravete proaspãt este consideratã a fi afrodisiacã. 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio

---

### Alimentatia scroafelor cu purcei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/alimentatia-scroafelor-purcei/*

Obiectivul unei alimentatii optime la scroafe 
 Prin alimentaţia aplicată se urmăreşte sporirea producţiei de lapte, în vederea înţărcării unui număr mare de purcei pe scroafă, o bună dezvoltare a acestora, precum şi menţinerea scroafei într-o stare cât mai bună de întreţinere.
La stabilirea necesarului de energie şi substanţe nutritive trebuie să se ţină seama atât de producţia de lapte a scroafelor, cât şi de faptul că în perioada de lactaţie predomină procesele de dezasimilaţie şi deci scroafele vor pierde din greutatea corporală. 

Prin alimentaţie se urmăreşte reducerea acestor pierderi, astfel ca la înţărcarea acestora scroafele să se găsească într-o stare bună de întreţinere, aceasta influenţând în mod favorabil apariţia căldurilor după înţărcare, rata ovulaţiei şi fecunditatea. Pierderile normale, din greutatea corporală a scroafelor sunt de 13-15 % din greutatea după fătare, în cazul unei lactaţii de 8 săptămâni. În cazul unor condiţii precare de furajare pierderile pot ajunge şi până la 40 % din greutate cu efect devastator asupra performanţelor productive. Scroafele bune de lapte pot produce într-o lactaţie de 8 săptămâni 350-400 kg lapte. 

 Ce trebuie sa contina alimentatia scroafelor 

 Dacă ţinem cont şi de concentraţia în principii nutritivi ai laptelui de scroafă rezultă că pe cele 8 săptămâni de lactaţie prin ugerul scroafei se pierd 68-77 kg substanţă uscată din care 23-26 kg proteină; 24-27 kg grăsime; 17,5-20 kg lactoză; 3,5-4 kg săruri minerale.
Ţinând seama de producţia ridicată de lapte a scroafelor şi de faptul că se urmăreşte reducerea pierderilor din greutatea corporală, se desprinde concluzia că hrana administrată scroafelor în perioada de lactaţie trebuie să fie la un nivel corespunzător din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
Conţinutul hranei în proteină are o importanţă deosebită, deoarece pe seama ei se sintetizează proteinele din lapte. La stabilirea necesarului de proteină se ţine seama de producţia de lapte, conţinutul acestuia în proteine şi de coeficientul de utilizare a acestuia din hrană care oscilează între 45-52%. 
 Insuficienţa proteinelor din hrană are efect negativ asupra producţiei de lapte, implicit asupra performanţelor de creştere a purceilor sugari precum şi a pierderilor din greutatea corporală a scroafelor. După majoritatea autorilor, nivelul proteic al nutreţului combinat utilizat în hrana scroafelor lactante trebuie să fie cuprins între 15-16% proteină brută, în condiţiile în care valoarea biologică a proteinei este corespunzătoare, adică asigură toţi aminoacizii esenţiali. În privinţa aminoacizilor esenţiali se consideră un nivel de 0,55-0,6% lizină şi 0,3-0,36% metionină + cistină ca fiind suficient.
Conţinutul în substanţe minerale a hranei administrată scroafelor lactante trebuie să satisfacă necesarul pentru producţia de lapte. Laptele scroafelor are un conţinut de cca. 0,25% calciu şi cca. 0,16% fosfor. 
 Ţinând seama de conţinutul ridicat în aceste minerale, de coeficienţii de utilizare în producţia de lapte şi necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale, se recomandă un nivel de 0,7-0,8% calciu şi 0,6% fosfor în structura furajului combinat.
Carenţa în calciu şi fosfor se manifestă prin demineralizarea ţesutului osos, pot să apară fracturi şi se reduce producţia de lapte. Conţinutul hranei în vitamine, în special în vitaminele A, D, E au importanţă deosebită, deoarece prin lapte se elimină cantităţi însemnate, iar în primele zile de viaţă, fiind unica sursă de vitamine pentru purcei. În privinţa vitaminelor din complexul B, carenţele sunt destul de rare, deoarece furajele care se administrează în mod obişnuit în hrana scroafelor au un conţinut adecvat în aceste vitamine. 
 Pe parcursul perioadei de lactaţiei, nivelul alimentaţiei trebuie să fie diferit, pentru că şi nivelul producţiei de lapte a scroafei este diferit: creşte până în săptămâna a III-a, se menţine relativ constant până în săptămâna a IV-a, după care începe să scadă. 
 Având în vedere că nivelul alimentaţiei este determinat de producţia de lapte, care la rândul ei este influenţată în mare măsură de numărul de purcei alăptaţi, se recomandă următoarele cantităţi de furaj combinat: 

 1 kg furaj combinat pentru fiecare 100 kg greutate vie a scroafei, necesare pentru întreţinerea funcţiilor vitale; 
 0,4-0,5 kg furaj combinat pentru fiecare purcel alăptat. În structura furajului combinat cerealele (orz, porumb, grâu) reprezintă cca. 80%; furajele proteice de origine vegetală (şrot de soia, şrot de floarea soarelui, mazăre furajeră) în jur de 16-17%. 

 Furajele proteice de origine animală (făina de peşte, carne, lapte praf) se pot utiliza în hrana scroafelor, dar datorită costurilor ridicate, se recomandă utilizarea acestora la alte categorii de porcine. Pentru completarea necesarului de minerale şi vitamine în structura nutreţului combinat se mai introduc 1,5-2% carbonat de calciu; 0,5-1% fosfaţi de calciu sau sodiu; 0,5% sare de bucătărie şi 0,5-1% zoofort. Cantitatea de furaj combinat care se administrează scroafelor în plină perioadă de lactaţie poate ajunge până la 6-7 kg, în funcţie de numărul de purcei alăptaţi, vârsta şi greutatea corporală a scroafei. Cantitatea de furaj administrată nu este maximă de la începutul lactaţiei, ci creşte progresiv de la fătare şi până la 7-10 zile, după care se menţine la un nivel ridicat până cu 3-4 zile înainte de data înţărcării când cantitatea se reduce treptat, astfel ca în ziua înţărcării scroafele nu se furajează. 
 În primele12 ore după fătare se recomandă ca scroafele să nu fie hrănite. Apoi, în prima zi după fătare, se recomandă o cantitate de circa 1 kg furaj laxativ (30% tărâţe de grâu sau 5-10 % pulpă de sfeclă dezhidratată) sub formă de barbotaj (1 kg furaj/3 litri apă), dacă tehnologia de hrănire permite acest lucru. În următoarele 6-9 zile cantitatea de hrană administrată creşte treptat, astfel încât să se ajungă la un consum de 5-7 kg pe zi. Furajarea restrictivă a scroafelor în prima parte a lactaţiei are ca scop reducerea cantităţii de lapte. O producţie prea mare de lapte în primele zile de lactaţie nu poate fi consumată în totalitate de purcei, putând produce mamita la scroafe şi apariţia tulburărilor digestive la purceii sugari, cu 3-4 zile înainte de înţărcare se reduce treptat cantitatea de furaj cu scopul reducerii producţiei de lapte, cu efect favorabil asupra înţărcării scroafei şi a purceilor. 

 Cum se administreaza amestecul de nutreturi 
 Amestecul de nutreţuri combinate se administrează sub formă uscată (uruieli, granule) sau umedă, în 2-3 tainuri pe zi.
Pe lângă furajele concentrate sau prin substituirea parţială a acestora, în hrana scroafelor lactante, se mai pot administra furaje verzi (lucernă, trifoi) sau suculente (morcov, sfeclă, cartof, dovleci) în cantităţi de 4-5 kg pe zi. Furajele suculente se vor introduce treptat în hrană, pentru a nu perturba producţia de lapte, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. 
 În prima şi ultima parte a lactaţiei nu se vor utiliza furajele suculente deoarece duc la stimularea producţiei de lapte. 
 O atenţie deosebită trebuie acordată adăpării scroafelor. Consumul de apă al scroafelor în perioada de lactaţie este mult mai ridicat decât în celelalte stări fiziologice, fiind de 25-30 litri/zi, iar consumul tehnologic (incluzând şi apa pentru curăţenia şi evacuarea dejecţiilor) poate ajunge la 140 litri/zi. 
 Apa se asigură prin adăpători automate sau prin administrarea în jgheaburi, în care caz scroafele se adapă de 4-5 ori pe zi. 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cresterea porcilor. Manual

---

### Cresterea intensiva a sturionului pentru carne si caviar - model de ferma
*URL: https://www.cartiagricole.ro/ferma-crestere-intensiva-sturionului-pt/*

Model pentru o exploatatie piscicola a sturionului 
 Amplasare fermei 
Teren in suprafata de 2 ha, in apropierea unei surse de apa de suprafata (rau, lac de acumulare) si intr-o zona cu posibilitati de extragere a apei freatice de buna calitate. (50 x 400 m, panta 1.5-2%).

 Capacitate de productie 
10 tone carne /an (optional si 200 kg de caviar/an incepand din anul 5.).
 Sistem de crestere 
Intensiv, 10-25 kg/ m2 (m3), cu furaje concentrate si flux continuu de apa, fara recirculare. Incarcare maxima a sistemului: 25 kg./mc (16 -20 tone peste - fara stocul de femele pentru caviar).
 Flux tehnologic 
 Faza I 
12 luni crestere in hala, cu o combinatie de apa de suprafata si apa de foraj, pana la greutatea individuala de 2 kg/ex. Densitate maxima in sistem: 20 kg/mc.
 Faza II 
6 luni (mai-octombrie), crestere in bazinele exterioare, pana la greutatea de 4-5 kg/ex. Densitate maxima in sistem 10 kg/mc. Ciclul se inchide dupa 12 luni, cand se populeaza cu un nou lot in hala. Livrarea de peste marfa se poate incepe dupa 12 luni, cu exemplare de peste 2 kg.
 Faza III (optional) 
In cazul productiei de caviar, din fiecare lot se vor opri un numar de 300 ex. dupa 18 luni, din care se vor selecta in final (4-5 ani) - 100 femele. Numar total de femele pentru productia de caviar: 300.
 Sursa de apa 
Apa de suprafata: 100-120 l/s, Foraj 20-30 l/s.
 Consum de apa 
 Apa de suprafata: cca. 2.550.000 mc/an, din care 100 de zile cu 120 l/sec, 265 zile cu 60 l/sec.

 Apa de foraj: 311.040 mc, calculate la 180 zile de functionare continua la 20 l/sec.

 Total: 2.700.000 mc - 3.000.000 mc. (cost estimativ annual: 425.000.000 ROL).
 Specie, dimensiuni material de populare 
Bester (morun x cega), Nisetru siberian sau morun (numai pentru carne), 100 g/ex., 3000 ex./an Supravietuire pana la 18 luni ( ciclu complet) - 90%.
 Necesar furaje 
furaje extrudate  37-45% proteine brute, 12-20% lipide, rata de conversie 1-1.2, cantitate maxima de furaje administrate in sistem - 400 kg/zi

In medie 15.000 kg/an (pana la 20 tone/an in cazul productiei de caviar).

(0.9-1 EUR/kg)
 Constructii si dotari necesare: 
 Hala 500 m2 (40x12.5, h max = 4 m) - structura usoara, cu 16+2 bazine din beton, fibra sticla sau prelata pe cadru metalic.

 16 bazine de 4x4x1.2 m (total 256 m.c.) + 2 bazine (4 x 4 x1.2 m) - bazine de carantina.

(nota: se pot folosi si bazine circulare cu volume egale, respectiv cu diametrul de 4.5 m).

 10 bazine 30 x 6 m = 1800 m2, adancime de 2 m.

(excavatie 4000 m.c, bazine de pamant cu folie de protectie pe interior, dispuse in baterii de 3 bazine, pe trei etaje consecutive, diferenta de nivel la cota de fund - 0.5 m intre 2 etaje consecutive, cu sisteme de evacuare de fund).

 Priza de captare a apei de suprafata (eventual statie de pompare) - 120 l/s

 Put forat 40-50 m (in f. de zona), 2 buc.x pompa submersibila 20 l/s, tablou de comanda

 Conducte de alimentare hala: F 200mm, 100 m.l.; robineti F 50 mm - 38 buc (18 x 2 + 2 de rezerva pe fiecare coloana.

 Bazin decantor cu sicane + clarificator circular (100 + 100 m.c.). (pentru apa de suprafata).

 Rezervor pentru apa pompata din panza freatica : 200 mc.

 Conducta de alimentare bazine exterioare F 250-300 mm (HDPE), 500 m.l.

 Sisteme de alimentare si evacuare (lucrari de arta - calugari, guri de evacuare - pentru cele 9 bazine mici si cele 2 bazine de 0.5 ha.

 20 aeratoare cu palete (1 kWh) (600 EUR/buc).

 Sistem de alimentare si distributie energie electrica , inclusiv iluminat interior si exterior, putere instalata 40 kWh.

 5 butelii de oxygen lichid tehnic , cloramina T 100 kg/an

Imprejmuire perimetru 900 - 1000 ml (50 x 400 m = 2 ha).

 Generator electric 20 kWh .

Pentru productie de caviar, se mai adauga 2 bazine x 5000 m2 = 10.000 m2 (1 ha).
 Instrumente de masura 
 pH metru - 2buc, oxigenometru 2 buc, trusa colorimetrica pentru amoniu, nitriti. 

 Balanta electronica 0-1000 g, 0 - 15 kg, 0 - 200 kg.
 Scule de pescuit 
mincioage (10 buc)

voloc 10 m a = 10 mm

voloc 80 - 100 m, a = 10 mm

1 barca etc.

In hala ramane disponibil un spatiu tehnic de 2.5 x 12.5 m = cca. 30 m 2, care va fi folosit pentru o magazine de furaje (10 m2) si altele.
 Necesar personal 
2 operatori + 1 tehnician, respectiv un contract de service separat pentru instalatii (electrice, pompe etc). Se va lucra in trei schimburi de 8 ore, 7 zile pe saptamana.

 Nota : Se presupune ca este o afacere de familie, deci nu au fost incluse alte achizitii sau cheltuieli, respective autoturisme, spatii de locuit, paza etc.

In apa din sistemul de crestere valoarea concentratiei oxigenului dizolvat trebuie mentinuta peste 5 mg/l. In caz contrar, pestii devin stresati, nu mai consuma furajele si sunt mai expusi inbolnavirilor. Scaderea oxigenului dizolvat sub 3 mg/l sau expunerea indelungata la concentratii sub 5 mg/l poate duce la asfixia pestilor. Daca este necesar, se suplimenteaza concentratia oxigenului prin aerare sau introducerea de oxigen lichid.
 Carti recomandate: 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Curs de baza in acvaristica

---

### Cultivarea inului si canepei in Romania
*URL: https://www.cartiagricole.ro/inul-canepa-fibra-culturi-romania/*

Inul pentru fibra (Linum usitatissum) 
 Importanta inului pentru fibra consta in multiplele întrebuintari ale fibrelor cat si ale produselor lui secundare- samanta, turtele, puzderiile, pleava, etc. Fibrele de in sunt rezistente la rupere, la putrezire, si au finete, elasticitate si luciu matasos foarte apreciat. Din ele se confectioneaza panza pentru corabii, parasute, rufarie de pat si de corp, fete de masa, servete, panza pentru picturi si pentru cauciucuri, fete de incaltaminte, etc. 

 Fibrele scurte (caltii) se utilizeaza la fabricarea hartiei fine, pentru confectionarea sacilor si a panzei de ambalaj.
Samanta, faina de seminte si turtele se utilizeaza in medicina. Puzderiile (resturile de tulpina rezultate in urma operatiilor de zdrobit si melitat) servesc ca materie prima pentru confectionarea de placi aglomerate sau la fabricarea glucozei, drept combustibil etc. 
 Suprafata mondiala cultivata cu in pentru fuior depaseste 1,5 milioane hectare, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Polonia, Franta, Cehia, Belgia si Olanda. 

 Canepa pentru fibra (Cannabis sativa) 
 Canepa se cultiva pentru continutul sau in fibre naturale in procent relativ ridicat si pentru semintele bogate in ulei sicativ. 

 Fibrele de canepa sunt mai lungi decat cele de in, foarte durabile si destul de rezistente. Ele se utilizeaza la confectionarea unei game largi de produse textile, de la cele mai grosiere pana la cele mai fine. Fiind rezistente la putrezire, chiar si cand stau in apa, din aceste fibre se confectioneaza ata pentru cizmarie, navoade, foi de cort, odgoane, furtunuri pentru incendii, fitile pentru explozive etc. Din canepa cotolozata pura sau in amestec cu bumbacul si lana se fabrica tesaturi mixte fine si rezistente. Fibrele scurte (caltii) se folosesc la confectionarea saltelelor precum si ca material izolator. 
 Produsele secundare ca : uleiuri, turtele, puzderiile, sunt utilizate in general ca si cele ale inului iar cenusa obtinuta prin arderea lemnului constituie un bun ingrasamant chimic bogat in P, K, Ca. Din varfurile inflorescentelor plantelor femeiesti si din seminte se prepara medicamente cu actiune sedativa, diuretica, vomitiva, vermifuga si altele. 
 Suprafata mondiala cultivata cu canepa pentru fibra este de peste 500.000 ha, tari mari cultivatoare fiind : Rusia, Iugoslavia si pana in anul 1990 Romania. 

 Culturile de in si canepa in Romania 
 Inul si canepa sunt considerate prioritare in strategia MADR si prin sumele acordate pentru sprijinirea celor doua culturi s-a dorit extinderea suprafetelor cultivate cu plante textile, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece nu se poate vorbi de suprafete fara unitati de procesare a inului si canepei. Numarul unitatilor de procesare s-a diminuat considerabil (din 28 de unitati de procesare existente in anul 1991) in anul 2007 au ramas in functiune: 
 1. SC Galir SA loc.Mangalia - jud.Constanta -procesare in, capacitate 640 tone fibre/an;
2. SC Lutex SA loc.Ludus - jud. Mures- procesare canepa,capacitate 1500 tone fibra/an ;
3. SC Livius SRL loc. Nadlag -jud.Arad - procesare canepa, capacitate1500 tone fibra/an;
4. SC Carpic Carei - jud.Satu Mare - procesare canepa, capacitate 2000 tone fibra/an . 
 Anual se proceseaza in functie de cantitatea de tulpini melitate existente in stoc la fiecare unitate de procesare.
Marea majoritate a topitoriilor care au fost vandute, noii proprietari nu au tinut cont de obiectul de activitate al acestor unitati, utilajele aflate in dotare fiind valorificate la fier vechi. 
 De asemenea, prin programul SAPARD - imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscole, investitii noi pentru constructii, modernizarea si retehnologizarea unitatilor existente pentru procesarea plantelor textile (in si canepa) inclusiv cladiri, masini, instalatii si echipamente pentru procesare, ambalare, depozitare si marketingul fibrelor textile s-a construit si dat in folosinta o unitate de procesarea semintelor de canepa in scopul obtinerii uleiului si a suplimentelor nutritive, a fainei proteice din srotul obtinut in urma presarii, pe de alta parte, obtinerea semintelor decojite - folosite in scop alimentar.
CANAH International, primul producator de ulei de canepa din Romania, a carei fabrica are o capacitate de prelucrare de 1000 tone seminte pe an, aceasta cifra constituind echivalentul a 250.000 litri ulei de canepa anual se afla in localitatea Salonta, judetul Bihor. 

 Soiurile de plante textile cultivate 
 In pentru fibra: 
 - Ada, Adria, Alexein, Alin, Bazil, Carolina, Codruta, Cosmin, Cristina, Daniela,Elena, Elisa, Ermina, Floriana, Florinda,Fluin,Ina, Ioana, Iordan, Iulia, Iunia, Janina,Laura, Lirina, Louis, Martin, Monica, Nineta, Oliana,Paula, Radu, Rares, Sabena, Selena, Sumuleu. 

 Canepa pentru fibra : 
 - Denise, Diana, Irene, Silvana, Lovrin 110, Secuieni 1, Zenit. 
 Incepand cu 1 ianuarie 2007 cand Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene soiurile cultivate pentru a fi eligibile la sprijinul financiar sunt cele cuprinse in Anexa II a Regulamentului Cosiliului nr.796/2004 care se modifica anual.
In anul 2008 s-a publicat R(CE) nr.145/2008 care in Anexa II "Soiuri de canepa eligibile pentru platile directe" sunt mentionate varietatile de canepa autorizate in anul de comercializare 2008/2009", respectiv soiurile de canepa: Denise, Diana, Lovrin 110, Silvana si Zenit. 
 Soiurile mentionate in lista au un continut de tetrahidrocanabinol mai mic sau egal cu 0,2% 

 Zone de favorabilitate 
 Inul pentru fibra 
 zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 220 -250 mm, umiditatea relativa a aerului permanent peste 70%, nebulozitatea cea mai ridicata din toata tara, iar temperaturile medii nu depasesec 17 grade Celsius. 
 Zona se extinde :
- in depresiunile Gheorghienilor, Ciucului, si Toplitei din Transilvania si depresiunile Dornelor si Radautilor din nord - vestul Moldovei
- in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, precum si in zona Rodnelor, si Apusenilor (microzone).
Zona favorabila, cuprinde suprafete mai mari in regiunile muntoase ale Moldovei, zona Ciucului in judetele Cluj si Maramures, pe valea Oltului, in Transilvania, depresiunea Fagaras, regiunile submontane din Banat, Oltenia si Muntenia.
Regimul de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie este mai redus, sub 200 mm, solul avand un rol secundar. 
 Zona a treia de cultura, la care se face apel numai in cazul in care cererile pentru aceasta planta sunt mari si nu pot fi acoperite prin zona foarte favorabila si favorabila. 

 Canepa pentru fibra 
 Zona foarte favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-550 mm, temperaturile medii nu depasesec 16 - 18 grade Celsius.
Se extinde : 
 - in vestul tarii (campiile Crisurilor, Muresului, Timisului, Carasului) pe vaile Muresului si Tarnavelor, valea Somesului, Oltului, in depresiunea Barsei, depresiunea Sfantu Gheorghe precum si in valea Siretului si in valea Moldovei . 
 Zona favorabila, se caracterizeaza printr-un regim pluviometric in timpul perioadei de vegetatie de 300-400 mm, iar temperaturile medii nu depasesec 15,2 - 18,9 grade Celsius.
Se extinde in : 
 - Campia Transilvaniei, in partea de sud a podisului getic, nordul Campiei Romane (zona solului brun roscat) 
 Zona putin favorabila se caracterizeaza prin temperaturi medii in timpul perioadei de vegetatie de 14 -14,5 grade Celsius.
Zona cuprinde si regiuni secetoase (stepa si silvostepa din sudul si sud -estul tarii) si regiuni cu soluri mai putin texturate (dealurile Olteniei, Munteniei, Moldovei, etc.). 

 Legislatie nationala pentru plante textile 
 1. Ordinul MAPDR nr.1044/2003 privind autorizarea unitatilor de procesare primara a tulpinilor de in si canepa pentru fibra, in concordanta cu Regulamentul (CE) nr.245/2001 care prevede reguli detaliate de aplicare a R. (CE) nr. 1673/2000 privind organizarea comuna a pietelor de in si canepa
2. Ordinul MAPDR nr.677/2004 privind desemnarea unui laborator pentru determinarea continutului de tetrahydrocanabinol (THC) la soiurile de canepa
3. Ordinul nr. 200 din 11 aprilie 2005 privind autorizarea Organizatiei interprofesionale a producãtorilor si procesatorilor de in si cânepã din România
4. OMAPDR nr.1285/2005 pentru recunoasterea Consiliului pe produs " Plante textile si produse procesate"
5. HG nr.582/2004 pentru modificarea si completarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, aprobat prin HG nr.1359/2000
6. Legea nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope 

 Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2007: 
 * Ordonantã de urgentã nr. 25 din 29 martie 2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producãtorilor agricoli pentru achizitionarea de motorinã în vederea efectuãrii lucrãrilor agricole mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiinteazã în primãvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentãrii cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului "Dezvoltarea durabilã a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale trebuie sã le punã în aplicare"
* Hotãrâre nr. 214/2007 privind aprobarea activitãtilor pentru care se acordã sprijin financiar producãtorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2007, a cuantumului sprijinului si a sumei totale alocate fiecãrei activitãti, precum si pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotãrârea Guvernului nr. 1.853/2005 privind sprijinul direct al statului prin acordarea de subventii, pentru anul 2006, producãtorilor agricoli din sectorul animalier si din sectorul piscicol.
* Ordonanta de urgenta nr. 123/2006 pentru aprobarea acordarii sprijinului financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al imbunatatirilor funciare si al organizarii si sistematizarii teritoriului, aprobata prin Legea nr.125/2007 
 * Ordonanta de urgenta nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare, care se acorda in agricultura incepand cu anul 2007,si pentru modificarea art. 2 din legea nr. 36/1991 privind societatilor agricole si alte forme de asociere in agricultura, aprobata prin Legea nr.139/2007
* Hotãrâre nr. 636/2007 privind declararea stãrii de calamitate naturalã în agriculturã pentru culturile însãmântate în toamna anului 2006 si în primãvara anului 2007, precum si pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordatã ca despãgubire.
* Hotarare nr.477/2007 privind aprobarea nivelului fondurilor publice care se acorda in anul 2007 conform prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, precum si pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii creditului agricol pentru productie nr.150/2003, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.816/2003 

 Sprijinul valoric se prezinta astfel: 
 - 1 leu/litru, subventionarea motorinei pentru lucrãrile mecanice de înfiintare a culturilor de primãvarã;
- 50,55 €/ha plata unica pe suprafata( SAPS);
- 34,42 €/ha, plati nationale directe complementare (PNDC);
- 41,72 €/ha plati nationale directe complementare, cuplate de productie;
- 160 €/to pentru fibra lunga de in si 90 €/to pentru fibra scurta de in si canepa;
- 7% din cheltuielile medii de productie/ ha pentru subventionare credite agricole pentru productie;
- propunere max. 750 lei/ha - Despagubiri pentru calamitati; 
 Pentru implementarea legislatiei prevazuta in organizarea comuna a pietelor in sectorul inului si al canepei pentru fibre s-au elaborat si publicat urmatoarele acte legislative: 
 * Ordonanta guvernului nr. 33 din 1 august 2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor mãsuri financiare
* Ordin nr. 682/2007 pentru aprobarea Normelor privind acordarea ajutorului comunitar pentru procesarea primarã a tulpinilor de in si de cânepã pentru fibre pentru anul de piatã 2007/2008 

 Legislatie referitoare la sustinerea plantelor textile in anul 2008: 
 * Hotãrâre nr. 277/2008 privind aprobarea activitãtii pentru care se acordã sprijin financiar producãtorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008, a cuantumului sprijinului financiar si a sumei totale alocate acestei activitãti
* Ordin nr. 174 din 19 martie 2008 privind modificarea si completarea anexelor E, F, H, J, K si L la Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor si dezvoltãrii rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitãtile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunãtãtirilor funciare si al organizãrii si sistematizãrii teritoriului, precum si conditiile de eligibilitate
* Hotãrâre nr. 276/2008 pentru aprobarea nivelului fondurilor publice care se acordã în anul 2008 potrivit Legii creditului agricol pentru productie nr. 150/2003. 

 Sustinere 2008 
 Sprijin din bugetul national care se va derula prin directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene
- 15% din nivelul creditelor de productie;
- 39,0 lei/ha ( subventionarea cu un leu/litru de motorinã utilizatã pentru lucrãrile mecanice de înfiintare a culturilor agricole de primãvarã, respectiv pentru toamna anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha).
Sprijin din Fondurile Europene ce se vor acorda prin APIA: 
 - 60,5 €/ha plata unica pe suprafatã( SAPS);
- 47,1 €/ha, plãti nationale complementare, decuplate de productie;
- 41,7 €/ha plãti nationale complementare, cuplate de productie;
- 160 €/to pentru fibra lunga de in si 90 €/to pentru fibra scurta de in si canepa. 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tutunului 
 Cultura plantelor pentru ulei

---

### 10 lucruri importante despre cultivarea mustarului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-mustarului/*

Mustarul se cultivã pentru semintele sale bogate în ulei (31-40%). Uleiul se foloseste în industria conservelor, a margarinei s.a. Turtele mãcinate se folosesc la prepararea mustarului alimentar si în medicinã. Are tehnologie simplã si este complet mecanizabilã.

1. Mustarul poate da rezultate si în anii secetosi deoarece:

• are perioada de vegetatie scurtã (80-90 zile) si ajunge la maturitate înainte de a se instala seceta si arsita;
• se seamãnã foarte timpuriu si foloseste apa acumulatã în sol în perioada de iarnã.

2. Se poate cultiva în toate zonele pe sol mijlociu, bogat în humus.

3. Plantele premergãtoare trebuie sã lase terenul curat de buruieni.

4. Nu este indicat dupã fasole, soia si floarea-soarelui, deoarece au o boalã comunã - putregaiul alb (Sclerotinia).

5. Distanta între rânduri este de 12,5 cm cu 15-16 kg sãmântã/ha sau la 25 cm cu 7-8 kg/ha. Adâncimea de semãnat este de 2-4 cm.

6. Fertilizarea se face cu 80 kg N/ha si 60 kg P2O5/ha.

7. Semãnatul se face cu sãmântã proaspãtã, din anul precedent si cât mai devreme, deoarece poate germina la 1°C.Pentru a se putea semãna de timpuriu, arãtura de toamnã trebuie bine mãruntitã si nivelatã pentru ca în primãvarã pregãtirea patului germinativ sã se efectueze printr-o singurã lucrare superficialã.

8. Lucrãri de întretinere: Se recomandã o grãpare usoarã dupã rãsãrire, perpendicular pe directia rândurilor si prasile atunci când distanta între rânduri este mai mare. Când apare atac de purici se trateazã.

9. Mustarul este o culturã rentabilã. Inginerul Virgil Murgu, care a cultivat 200 ha în comuna Vânãtori - Galati, a realizat 2.000 kg/ha, cu un profit de 13 milioane lei/ha.

10. Recoltarea are loc când silicvele se coloreazã brun, iar semintele sunt galbene. Nu este pericol de scuturare. Se recolteazã cu combina direct din lan sau în douã faze.

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura plantelor pentru ulei

---

### Nucul  - cultivare si importanta economica
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-nucului/*

Nucul - importanta economica 
Nucul se cultivã în primul rând pentru fructele sale care se consumã atât în stare proaspãtã cât si prelucrate. Spre deosebire de fructele celorlalte specii pomicole, nucile constituie un aliment complet, concentrat. Ele contin substante grase, 2-77 %, substante proteice 12-25 %, hidrati de carbon 5-24%, substante minerale 1, 3-2, 5 %.

Din miezul de nucã se poate extrage un ulei excelent comestibil si tehnic folosit în picturã, pentru fabricarea cernelii tipografice, a sãpunului de lux pentru extragerea uleiurilor eterice. Turta rãmasã dupã extragerea uleiurilor se foloseste la fabricarea halvalei, constituind totodatã un foarte valoros furaj concentrat în hrana animalelor si cu deosebire a pãsãrilor.

Fructele verzi, înainte de întãrirea cojii se folosesc pentru preparat dulceatã, rachiu, etc. Ele contin o mare cantitate de vitamina C de patru ori mai mare decât fructele de mãces si de 40 de ori mai mult decât sucul de portocale. Coaja verde contine 15-25 % substante tanante folosite la tabãcitul pieilor.

Diferitele pãrti ale nucului (frunze, lãstari, muguri, scoartã, rãdãcini), constituie un izvor de materie primã pentru extragerea taninului si a substantelor colorante. „ Se stie cã populatia de la sate apreciazã mult nuantele cafenii si negricioase ale tesãturii de lãna; bumbac, mãtase etc, vopsite cu frunze de nuc. Vopselele extrase din frunze de lãstari , scoartã de nuc întrec pe cele mai bune vopsele obtinute pe bazã de anilinã în cea ce priveste calitatea si rezistenta la decolorarã si spre deosebire de acestea nu sunt otrãvitoare.

Emulsia concentratã din frunze de nuc se foloseste la tratarea unor eczeme ale pielii. Miezul de nucã constituie un aliment bun regimului alimentar vegetarian.

Nucul este mult apreciat si pentru lemnul sãu de calitate superioarã. Lemnul de nuc se lucreazã usor, se lustruieste foarte bine si nu este afectat de insecte. De aceea este cãutat pentru fabricarea mobilei de lux, în industria avioanelor si a automobilelor, pentru sculpturã.
 Cultivarea nucului 
Nucul este o specie de vigoare mijlocie. Datoritã însã longevitãtii mari, pomii izolati formeazã coroane voluminoase cu diametrul si înãltimea ce depãsesc frecvent la 20-25 m.

Pomii altoiti intrând mai repede pe rod, au o vigoare ceva mai micã. Dimensiunile coroanelor în perioada de maximã rodire ajung si la pomii altoiti Ia 10-14 m. , în livadã, prin efectuarea lucrãrilor de formare, mentinutã la 8-10 m dimensiune maximã deoarece pentru aceastã dimensiune tratamentele antiparazitare si celelalte lucrãri de întretinere se aplicã mai greu si cu productivitate scãzutã. în primii doi ani de la plantare vigoarea de crestere a tulpinei este scãzutã, iar în ani 3-10 de la plantare, cresterea tulpinii este maximã.

Odatã cu intrarea pe rod, vigoarea de crestere a ramurilor anuale fiind de numai 5-20 cm. în zonele cele mai favorabile nucul trãieste între 200-400 ani. în conditiile tãrii noastre trãieste între 100-150 de ani.

Nucii altoiti au longevitate mai scãzutã, 25-30 ani, si numai în cazuri rare 40-50 ani. La aceastã vârstã la punctul de altoire apare o linie neagrã si moartea pomilor este consideratã ca o manifestare întârziatã a incompatibilitãtii dintre cei doi parteneri. Nucii obtinuti din sãmântã produc primele fructe dupã 10-12 ani, iar cei altoiti la 6-8 ani.

Nucul se numãrã printre speciile cu cele mai ridicate cerinte fatã de luminã. în conditii de insuficientã iluminare, pomul înregistreazã cresteri reduse, diferentiazã putine flori femeiesti, productiile sunt scãzute si inferioare calitativ, iar rezistenta la ger a pomilor se reduce considerabil. Insuficienta luminii favorizeazã evolutia agentilor patogeni si în special a bacteriilor, care produc însemnate pagube.

Nucul creste si rodeste satisfãcãtor numai la zone cu temperaturã medie anualã de 8-10 C, temperatura medie din luna cea mai caldã de 20-22°C, ierni blânde temperatura medie din luna cea mai rece -1-2°C. Pentru nuc sunt dãunãtoare temperaturile mai mari de 35"C, care produc arsuri pe lãstari, frunze si fructe, debiliteazã pomii si depreciazã calitatea fructelor.

Mult mai dãunãtoare pentru cultura nucului sunt însã temperaturile scãzute din timpul iernii si primãverii, limita variind între -25 si -36°C. Nucul creste si rodeste destul de bine în zonele în care precipitatiile anuale însumeazã 600-700 3/mp încadrându-se deci în grupa speciilor cu cerinte moderate.
 Carti recomandate: 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Pomii fructiferi. Lucrarile de infiintare si intretinere a plantatiilor 
 Arbustii Fructiferi, Cultivare Si Ingrijire

---

### Soia - tehnologia de cultivare
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-soiei/*

Cum se foloseste soia 
 Utilizarile boabelor de soia sînt multiple, boabele ei avînd o ridicata valoare nutritiva datorita continutului ridicat în proteina 34 - 39%, grasimi 19 - 20%, vitamine (A,D,E). Din boabe macinate se prepara : lapte, fulgi, brînza, ciocolata, sosuri, biscuiti, cafea, bomboane, macaroane, prajituri, etc. Se amesteca în proportie de 4 - 5% în faina de grîu pentru prepararea pîînii sau ca adaos la pastele fainoase pentru îmbogatirea în lizina. Laptele de soia fiind apropiat celui de vaca se produce si se foloseste în China de peste 2000 de ani. 

 Din boabele de soia se obtine faina si gris cu cca. 40% proteina, concentrate cu 70% proteina, avînd diferite utilizari în alimentatie. Astfel faina de soia sau concentratele proteice se folosesc în amestec pîna la 30% cu carne tocata, în obtinerea unor supe concentrate si alte preparate culinare. Soia are utilizari în industria vopselelor, lacurilor, glicerinei, sapunurilor, lecitinei, cauciucului, cernelei de tipar, etc. În hrana animalelor boabele de soia se folosesc dupa degresare în compozitia nutreturilor combinate. Valoarea srotului creste mult daca se elimina un procent cît mai mare de coji, înainte sau dupa extractia uleiului. 

 Planta întreaga se foloseste ca furaj singura sau în amestec sub forma verde, uscata sau siloz. Paiele si tecile tocate si oparite pot fi folosite în furajare. Paiele de soia pierzînd frunzele la maturitate pierd mult din calitate. 

 Tehnilogia de cultivare 
 Particularitati biologice 
 Soia germineaza la temperatura de 7 - 8 grade C., în sol. În faza de crestere vegetativa, radacinile au o crestere mai rapida decît partea aeriana dupa care se reduce treptat, încheindu-se înainte de maturitatea fiziologica. Nodozidatile apar dupa patrunderea bacteriei Rhizobium japonicum în tesutul radacinii. Urmeaza o înmultire rapida a bacteriilor si o diviziune a celulelor gazda infectate care marcheaza începutul fixarii azotului atmosferic. Activitatea maxima are loc la 25 - 35 zile de la aparitia nodozitatilor, dupa care fixarea azotului scade treptat, încheindu-se la 50 - 60 zile de la infectie. 

 Cerintele fata de clima si sol 
 Consumul zilnic mediu de apa la soia este mai mare în faza înflorit - formarea pastailor, iar insuficienta apei în faza umplerii boabelor determina scaderi mari de productie. Solul preferat de soia este cel cu reactie neutra, sau cuprinsa între slab acida pîna la slab alcalina cu textura luto - nisipoasa pîna la lutoasa. Solurile cu textura grea, cu apa stagnanta, acide, nisipoase sau saraturoase nu sînt propice pentru soia. Se constata ca zona foarte favorabila cuprinde numai o parte din nord-estul tarii si pe luncile Muresului si Tîrnavelor. Zona favorabila (I si II) cuprinde cea mai mare parte a terenurilor arabile din tara nostra. Prin irigatie în zonele de sud si sud-est a tarii se creeaza conditii foarte favorabile pentru cultivarea soiei. 

 Rotatia 
 Soia nu este pretentioasa fata de plantele premergatoare, putînd fi cultivata dupa cereale paioase si prasitoare. Bune rezultate da dupa grîu si orz de toamna iar dintre prasitoare dupa sfecla de zahar si porumb hibrizi timpurii. Cu floarea soarelui soia are unele boli comune. Se recomanda de asemenea cultivarea mai putin dupa in, cînepa si cereale de primavara. Fiind o buna planta premergatoare pentru majoritatea plantelor cultivate, soiurile timpurii chiar si pentru grîul de toamna, soia nu se va cultiva în monocultura. 

 Fertilizarea 
 Peste 50% din azot planta si-l procura pe cale simbiotica, lipsa azotului resimtindu-se îndeosebi în prima parte a vegetatiei pîna cînd începe sa functioneze sistemul simbiotic. Pe cernoziomuri la culturi neirigate se aplica doze de 50 - 60 ka/ha azot s.a.; 50 - 80 fosfor kg/ha s.a.; iar fertilizarea cu potasiu este necesara numai pe soluri cu cuntinut redus în acest element sau pentru productii foarte ridicate. Amendamentele sînt necesare pe solurile brune si podzolite cu ph-ul sub 5,5, unde soia nuda rezultate daca nu se aplica 4 - 6 t/ha faina de calcar o data la 6 - 8 ani. 

 Lucrarile solului 
 Aratura de vara sau de toamna (la 20 - 25 cm adîncime) si pregatirea patului germinativ. Nivelarea terenului si calitatea patului germinativ (pregatit pe adîncimea de 5 - 6 cm cu combinatorul) influenteaza uniformitatea rasaririi si densitatea plantelor. 

 Samînta si semanatul 
 Samînta trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%. Pentru prevenirea bolilor care se transmit prin samînta si a unor daunatori care ataca plantele la germinatie - rasarire se trateaza cu produse specifice. Efectul inocularii la soia a reiesit din numeroase experiente din tara nostra si din strainatate, astfel ca tratamentul cu nitragin specific trebuie sa devina o masura obligatorie în cultura acestei plante. Se vor folosi 3 - 4 flacoane pentru cantitatea de samînta folosita la hectar. 
 Inocularea se va face dupa circa 10 zile de la tratamentul cu insecto-fungicide si cu cîteva ore 2 - 4 ore înainte de semanat în conditiile indicate în instructiunile ce însotesc flacoanele de nitragin. În cazul tratamentului semintelor cu fungicide se recomanda aplicarea suspensiei de bacterii (Nitragin - soia) direct în sol, o data cu semanatul. Soia se însamînteaza cînd temperatura solului la adîncimea de semanat ajunge la 7 - 8 grade C. Densitatea la semanat este de 60 - 65 boabe germinabile /mp. la soiuri timpurii si semitimpurii si de 55 - 60 boabe germinabile/mp, la soiuri semitîrii si tîrzii, pantru a se realiza la maturitate 45 - 50 plante/mp. 
 Se recomanda semanatul soiei în rînduri echidistante la 45 - 50 cm, sau în benzi de 3 rînduri la 45 de cm, cu 60 - 70 cm între benzi. S-au obtinut rezultate bune prin însamîntarea soiei la distante mici între rînduri (25 - 30 cm si 12,5 cm), însa numai în cazul asigurarii apei în cantitati optime si a unei combateri corecte a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Semanatul în rînduri echidistante la 60 - 70 cm se practica în cazul cînd nu se folosesc erbicidele, iar întretinerea culturii se face prin lucrari mecanice. 
 Adîncimea de semanat este de 3 - 4 cm pe soluri usoare si 2 - 3 cm pe solurile grele, iar pentru a asigura uniformitatea adîncimii la SPC - 6 se folosesc limitatoarele de adîncime. Cantitatea de samînta la hectar se calculeaza în functie de soi si valoarea seminala fiind cuprinsa între 70 - 100 kg/ha. 

 Lucrarile de îngrijire 
 Lucrarile pîna la rasarire constau în combaterea buruienilor si afînarea solului prin lucrari mecanizate si manuale. Erbicidarea se executa cu produse specifice si doze recomandate preemergent ( Trreflan, Sencor, Stomp) sau postemergent (Basagran, Flex, Blazer). Mana soiei se combate prin 2 - 3 tratamente cu produse cuprice, avînd efect si împotriva bacteriozelor. Daunatorii (larva mustei cenusii etc) se combat preventiv cu 30 - 40 kg/ha Lindatox 3, încorporat la pregatirea patului germinativ. Acarianul tetranichus urticae (paianjenul rosu) care provoaca defolierea plantelor se combate cu Sinoratox 25 CE (0,5 kg s.a./ha). Irigarea soiei este necesara în primaverile si verile secetoase, marind de asemenea si eficacitatea erbicidelor aplicate la sol. Consumul de apa al soiei creste la aparitia butonilor florali si se mentine ridicat pîna la umplerea boabelor. 

 Recoltare, productie, depozitare 
 Recoltarea începe cînd umiditatea boabelor este sub 15% si peste 70% din pastai sînt uscate. La maturitate frunzele soiei cad, usurînd recoltarea. 

 Carti Recomandate 

 Pentru aprofundare 
 O carte disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura plantelor pentru ulei

---

### 11 sfaturi practice pentru cultivarea rosiilor in mod organic (ecologic)
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultivarea-rosiilor-mod-organic-ecologic/*

Tot mai multe persoane prefera sa creaca rosii in mod organic - pentru salate, pentru sosuri de spaghete. Pentru a fi sigur ca mancati sanatos cresteti propriile rosii in mod organic fara a mai fi nevoie sa va faceti griji de pesticide si alte substante chimice folosite. 

 Ce trebuie sa faceti pentru a cultiva rosiile ecologic 
 1. Incercati sa folositi numai solutii organice - incercati sa indepartati potentialele probleme care va pot determina sa folositi substante chimice. 

 2. Alegeti un loc insorit pe care sa il puteti uda. 
 3. Alegeti specii de rosii despre care stiti ca au avut rezultate bune in zona dvs. 
 4. Puneti la punct un sol organic pentru a ajuta la dezvoltarea radacinilor care la randul lor sustin dezvoltarea fructelor. 
 5. Folositi un ingrasamant organic in fiecare saptamana, pana cand plantele fac fructe. Folositi un ingrasamant pe care il puteti amesteca in sol, ce are o eliberare treptata. 
 6. Asigurati o buna circulatie a aerului , evitand astfel aparitia bolilor. Cresteti rosiile cat se poate de departe de sol. 
 7. Dati-le apa de care au nevoie. A le lasa sa se usuce intre irigatii face ca planta sa fie afectata ceea ce duce la o proasta crestere. Creati un strat protector sub rosii odata ce solul este cald pentru a mentine buruienile, temperatura si umiditatea la un nivel optim. 
 8. Luati masuri treptate in eliminarea insectelor: incurajati insectele benefice, aveti grija la cele daunatoare. Daca aveti probleme mari cu daunatorii, este bine sa folositi substante organice. 
 11.  Culegeti rosiile cand au o culoare rozalie pentru ca pasarile sa nu ajunga sa le ciuguleasca. 
 10.  Pentru a prinde rosiile pe araci, inainte inveliti aracii in bumbac pentru a preveni ranirea plantelor. 
 11. Schimbati pozitia culturii de rosii in gradina , sau schimbati solul pentru a evita in mod organic anumite boli - aceste boli pot aparea oriunde. 
 Acum sunteti pregatit sa cultivati rosii gustoase si sanatoase. Spor la treaba si pofta buna! 

 Pentru aprofundare 
 Trei cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor 
 Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica 
 Fructe si Legume Bio Numai cu Tratamente Naturiste

---

### Cresterea Lipitorilor - Informatii esentiale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cresterea-lipitorilor/*

Majoritatea lipitorilor sunt parazite, se hrãnesc cu sângele altor animale. Unele sunt capabile ca la singura hrãnire, sa preia o cantitate de sânge de cinci ori mai mare de cât propia greutate, din care pot trãi chiar si un an. 
 Lipitorile isi datoreazã renumele prost mediului de hrãnire hematofog. In trecut erau foarte apreciate de medici, deoarece drenarea sângelui cu lipitori are efect în orice boalã. 

 CARACTERISTICI 
 Lipitoarea este un vierme inelat ce se înrudeste cu râma. Corpul este alungit, fusiform si prezintã în interior nervii, vasele de sânge si canalul digestiv. Peretii corpului sunt alcãtuiti din musculaturã longitudinalã si transversalã. Cu ajutorul ei lipitoarea se poate ondula ca sarpele, si când este în pericol ea se ghemuieste. La ambele capete ale corpului se aflã ventuze bine dezvoltate. Cu acestea lipitoarea se poate atasa de corpul victimei. Când nu se hrãneste stã atasatã de pietre sau plante. Cu ajutorul ventuzelor, ea se poate deplasa. Îsi alungeste corpul la maxim, se ataseazã cu ventuza cranialã, apoi îsi elibereazã ventuza caudalã si îsi trage capul în fatã. 
 Majoritatea lipitorilor trãiesc în apã, deoarece supravietuiesc numai în locuri umede. Dacã stau mult la loc uscat se deshidrateazã. Multe dintre ele preferã apele foarte lente sau aproape stãtãtoare. 

 ALIMENTATIA SI MOD DE HRÃNIRE 
 Lipitoarea consumã vietuitoare cu corpul moale. Prezintã trei lame maxilare semicirculare, dintate. Cu ajutorul acestora produce rãni de forma literei „Y" pe pielea bovinelor, ecvinelor si a animalelor. Glandele salivare eliminã o substantã ce dilatã vasele victimei si împiedicã coagularea sângelui. 

 REPRODUCEREA 
 Lipitoarea posedã organe masculine si feminine. În timpul împerecherii unul dintre parteneri „actioneazã" ca mascul. Unele specii depun sperma direct în orificiul genital al partenerei. Altele ataseazã pungute spermatice de pielea partenerei, iar materialul germinativ ajunge prin piele la locul de fecundare. 
 Ovulele fecundate nu sunt doar depuse în apã. Sunt atasate într-o membranã mucoasã, iar când pãrãsesc corpul lipitorii, pe la nivelul capului, aceastã membranã se închide si devine un asa-numit-cocon ce oferã protectie. Unele specii îsi ataseazã coconii de pietrele din apã sau îi îngroapã în solul umed. Durata dezvoltãrii este de 4-10 sãptãmâni. 
 

---

### Cultura borceagului de primavara
*URL: https://www.cartiagricole.ro/cultura-borceagului-primavara/*

Ce este borceagul de primavara 
Borceagul de primavara este un amestec furajer constituit din mazare furajera de primavara si ovaz. Aceasta cultura da productii mai mici decit borceagul de toamna si se recolteaza mai tirziu cu 18 - 20 de zile, dar calitatea furajului este mai buna. La fel ca si borceagul de toamna, borceagul de primavara ramine o alternativa de producere a furajelor, cu atit mai mult cu cit in cultura succesiva se obtin productii semnificative, fapt ce contribuie la rentabilizarea culturii.
 Unde se poate cultiva 
Borceagul de primavara se poate extinde in toate zonele ecologice unde nu sint conditii de irigare, unde precipitatiile medii anuale sint mai mari de 450 mm, iar temperatura medie anuala depaseste 7,50C.

Amestecurile furajere in componenta carora intra trifoiul de Alexandria se pot extinde in toate zonele colinare, unde precipitatiile medii anuale depasesc 550 - 600 mm si temperatura medie anuala este mai mare de 7,50C, cu exceptia solurilor acide, neamendate; in zonele de cimpie aceste amestecuri se pot cultiva in zone cu precipitatii medii multianuale mai mari de 500 mm, pe toate tipurile de sol; in sudul tarii, amestecurile furajere la care ne referim, sint indicate si in unitatile agricole care au acces la un sistem de irigare, unde productiile cresc semnificativ si se pot obtine 3 - 4 recolte pe an.

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cultura lucernei si a trifoiului 
 Cultura plantelor pentru ulei

---

### Producatori de grau - firme din domeniul graului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/producatori-grau-firme-domeniul-graului/*

Grupuri de producatori pentru Cereale si Oleaginoase recunoscute de MADR, în baza legislatiei specifice 

 1. ASOCIATIA CONSORTIUL DE EXTENSIE SI DEZVOLTARE RURALA, cu sediul în comuna Vâlcelele, judetul Calarasi, tel./fax: 0242.346607, aviz de recunoastere nr. 76/08.01.2008; presedinte Iliuta Vasile, persoana contact Cosmina Vârban director, tel.0723.118242, 
 E-mail: consortiuvilcelele@yahoo.ro 

 2. SC. „G-6 FERMIERI GRUP" SRL, cu sediul în comuna Simand nr. 1092, judetul Arad, tel./fax: 0257.373262, aviz de recunoastere nr. 80/12.03.2008, persoana contact, administrator Cordos Lucian, tel. 0732.132865, 0744.764631, 
 E-mail: prestagrocomimpex@gmail.com 

 3. SOCIETATEA AGRICOLA COMLOSANA, cu sediul în comuna Comlosu Mare, nr. 190, judetul Timis, tel./fax: 0256.364150, aviz de recunoastere nr. 82/16.07.2008, persoana contact, presedinte Balog Gavril, 
 E-mail: comlosana@yahoo.com 

 4. SC. GRUP DE PRODUCATORI CEREALE "Lunca Prut" SRL, cu sediul în comuna Bivolari, Judetul Iasi, tel./fax: 0232.259051, aviz de recunoastere nr.83/04.08.2008, administrator Lungu Vasile, persoana contact Airimitoaie Neli economist, tel. 0720.434720, 
 E-mail: astra_trifesti@yahoo.com 

 5. SC. „ EXIGENT TIMIS " SRL, cu sediul în comuna Gataia, Jud. Timis, tel. nr. 0730.009791, aviz de recunoastere nr. 89/19.02.2009, persoana de contact, administrator Zifceak Ianco, 
 E-mail: maxagro@yahoo.com 

 6. SA "SPICOM ARCUS", cu sediul în localitatea Arcus, Jud. Covasna, tel. nr. 0267.351903, aviz de recunoastere nr. 94/01.07.2009, persoana de contact, presedinte Retyi Odon. 

 7. COOPERATIVA AGRICOLA UNIREA, cu sediul în sat Miorcani, comuna Radauti-Prut, Jud. Botosani, tel. 0766.713960, aviz de recunoastere nr. 103/07.09.2009, persoana de contact, director Delibas Gheorghita Mugurel, 
 E-mail: mugurdelibas@yahoo.com 

 8. SC. „DN AGRAR CEREALE" SRL, cu sediul în localitatea Alba Iulia, tel. nr. 0258.818115 str. Morii, nr. 5, Jud. Alba, aviz de recunoastere nr. 105/28.09.2009, persoana de contact administrator Jan Gijsbertus de Boer si Sebastian Kamphorst. 

 9. SC. „AGRO GRUP UNIREA"SA, cu sediul în sat Ciurea, comuna Ciurea, Jud. Iasi, tel. 0232.218833, aviz de recunoastere nr. 108/02.12.2009, persoana de contact, administrator Ion Buimac, si economist Valeanu Emil, 
 E-mail:agralmixt_andrieseni @ yahoo.com 

 10. „CHEREJI PISCOLT" COOPERATIVA AGRICOLA, cu sediul în sat Piscolt, comuna Piscolt, str. Unirii, nr. 911, Jud. Satu Mare, tel./fax nr. 0261.824720, aviz de recunoastere nr. 118/12.05.2010, persoana de contact, Director executiv Mihai Stelian Craciun. 

 11. BRAICOOP COOPERATIVA AGRICOLA, cu sediul în municipiul Braila, str. Împaratul Traian, nr. 38, Jud. Braila, tel. 0757.576621, aviz de recunoastere nr. 124/26.07.2010, persoana de contact, presedinte Constantin Mocanu, 
 E-mail: braicoop @ yahoo.com 

 12. SC. „CEREAL FEED" SRL, cu sediul în municipiul Oradea, str. Czaran Gyula, nr. 5, Jud. Bihor, tel. nr. 0259.471811, aviz de recunoastere nr. 123/06.07.2010, persoana de contact, administrator Sime Pazuric Lucian Paul. 
 E-mail: comercial @ nutrientul.ro 

 13. SC. „ACSZR GRUP" SRL, cu sediul în municipiul Roman, str. Stefan Cel Mare, nr. 268, Jud. Neamt, tel. nr. 0233.741427, aviz de recunoastere nr. 126/09.08.2010, persoana de contact, administrator Vasile Balcan. 

 14. SC. „GRUP DE PRODUCATORI CEREALE AGROIND" SRL, cu sediul în comuna Biharia, sat Cauaceu, Sos. Oradea - Marghita, Km. 16, Jud. Bihor, tel./fax: 0259.369878, 0259.369771, aviz de recunoastere nr. 125/16.08.2010, persoana de contact, administrator Dan Mihai Corbut si economist Nicolau Rodica, 
 E-mail: rodicanicolau @ cauaceu.ro 

 15. SC. CRISANA CEREALE GRUP SRL, cu sediul în comuna Biharia, sat Biharia, CF 3830, birou nr. 11, Jud. Bihor, tel./fax: 0259.369579, 0744.530393 aviz de recunoastere nr. 131/22.08.2010, persoana de contact, administrator ing. Ioan Cuc, 
 E-mail: patrolservicesrl@yahoo.com 

 16. SC. DARIPLANT SRL, cu sediul în Municipiul Oradea, str. Vamii, nr. 49, Jud. Bihor, tel./fax: 0359.800398, 0728.310933 aviz de recunoastere nr.130/22.09.2010, persoana de contact, administrator Eleonora Merela Gal, 
 E-mail: agro_egal@yahoo.com 

 17. SC. MURESUL CEREALE SRL, cu sediul în Vintu de Jos, Str. Lucian Blaga, nr. 63, Jud. Alba, tel./fax nr. 0259.369579, aviz de recunoastere nr. 136/30.09.2010, persoana de contact, administrator Nicolae Nemes. 

 18. COOPERATIVA AGRICOLA „SASE SPICE", cu sediul în sat Stefan Cel Mare, comuna Stefan Cel Mare, Jud. Vaslui, tel./fax: 0235.342528, aviz de recunoastere nr.137/05.10.2010, persoana de contact, administrator Viorel Huma, tel. 0740084190. 

 19. SC. CONSORTIU CERES DOR MARUNT SRL, cu sediul în sat Ogoru, comuna Dor Marunt, Jud. Calarasi, aviz de recunoastere nr. 139/08.11.2010, persoana de contact, administrator Dumitru Rucareanu, tel. 0723.153310, 
 E-mail: rucareanu.liliana @ yahoo.com 

 20. SC. GRUP DE PRODUCATORI DE CEREALE TARA SRL, cu sediul în sat Tarcea, comuna Tarcea, str. Mica, nr. 174 B Jud, Bihor, tel./fax.: 0259.464121, 0730.579551, aviz de recunoastere nr. 141/25.11.2010, persoana de contact, administrator Traian Simion Ciobanu, 
 E-mail: simion.ciobanu@matros94.ro 

 21.SC. GRUPUL DE PRODUCATORI CEREAL GAIK - KAISER SRL, cu sediul în sat Jilava, Comuna Jilava, str. Odai, nr. 26, etaj 1, birou 1, Jud. Ilfov, fax. 021.4570024, aviz de recunoastere nr. 142/08.12.2010, persoana de contact, administrator Ion Caita si Dascalu Marius Cosmin, tel. 0722.398837, 
 E-mail: agrokaiser @ yahoo.com 

 22. SC CONSOL MOTATEI S.R.L, cu sediul în Comuna Motatei Ferma 8, Cladirea C1, Cam. 16, Jud. Dolj, tel./fax:0721334344, aviz de recunoastere nr. 148/14.02.2011, persoana de contact, administrator Mardale Luciana Magdalena, 
 E-mail: lucianabryce@ rodesco.ro; danielnica@rodesco.ro 

 23. DOROBANTU 2009 COOPERATIVA AGRICOLA cu sediul în Sat Dorobantu, Comuna Dorobantu, Jud. Calarasi, aviz de recunoastere nr.150/19.04.2011, persoana de contact, administrator Carteraru George, tel.0722.441253. 
 E-mail: george_krt@ yahoo.com 

 24. SC GRUP PRODUCATORI AGRICOLI CAMPIA IERULUI SRL, cu sediul în Comuna Salacea, nr.638, Jud. Bihor, tel/fax. nr. 0259.463092, 0746-152295 aviz de recunoastere nr. 159/22.07.2011, persoana de contact, administrator Purice Gheorghe Pompei, 
 E-mail: gpaci 2011@ gmail.com 

 25. SC AGRO COM SIC COOPERATIVA AGRICOLA, cu sediul în sat Tusnad, comuna Tusnad, nr. 346, jud. Harghita, tel/fax.: 0733971466 aviz de recunoastere nr. 164/2.09.2011, persoana de contact, presedinte Gyorgy Jozsef, 

 26. SC AGROPUIA SRL, cu sediul în sat Simian, comuna Simian, nr. 934, jud. Bihor tel/fax. 0259.356609, 0744587842 aviz de recunoastere nr. 168/29.11.2011, persoana de contact, administrator Ioan Puia, 

 27.AGRODAVA NEMTEANA COOPERATIVA AGRICOLA, cu sediu în Municipiul Piatra Neamt, Str. Fermelor, Nr. 9, Bloc F1, Scara A, Etaj P, Judetul Neamt, tel. 0333.408408, aviz de recunoastere nr. 169/19.12.2011, persoana de contact, Presedinte Elena PLESCA, 
 E-mail: agrodava_nemteana@yahoo.com 

 28. SC. SEMAGRI SRL, cu sediu în sat Berechiu, comuna Sânnicolau Român, jud. Bihor, aviz de recunoastere nr.176/18.01.2012, tel. 0726.221989, persoana de contact, Administrator Trifan Cristian Gheorghe, 
 E-mail: cristi_drf@yahoo.com 

 29. SC WEST PROD CEREAL SRL, cu sediu în loc. Jimbolia, str. spre Sud, Nr. 12/A, camera 4, Jud. Timis, tel.0372714409, fax. 0256.362623, aviz de recunoastere nr. 182/09.03.2012, persoana de contact, Ion ARSINTE în calitate de administrator. 

 30. SC GRUP DE PRODUCATORI DE CEREALE BODO SRL, cu sediul în loc. Bodo, nr. 304, jud. Timis, tel.0721.282284, aviz de recunoastere nr.181/05.03.2012, persoana de contact, administrator Popa Emil Fanel 

 31.UNIREA SUTESTI COOPERATIVA AGRICOLA cu sediul social în Comuna Sutesti, Tarla 34, Parcelele 376 si 377, Judetul Braila, tel.0745.010737, aviz de recunoastere nr.184/17.04.2012, persoana de contact, presedinte Vasile Barac.

---

### 54 de tipuri de Tuica - o lista foarte tare!
*URL: https://www.cartiagricole.ro/tuici-romanesti-lista/*

Tuicã de Bosanci 
 Tuicã de Buzãu 
 Tuicã de Buzesti 
 Tuicã de Cluj 
 Tuicã de Dâmbovita 
 Tuicã de Dragosloveni 
 Tuicã de Fenes 
 Tuicã de Focsani 
 Tuicã de Horezu 
 Tuicã de Jaristea 
 Tuicã de Jidvei 
 Tuicã de Livezi 
 Tuicã de Maramures 
 Tuicã de Mãgura 
 Tuicã de Murgas 
 Tuicã de Naruja 
 Tuicã de Negresti 
 Tuicã de Pitesti 
 Tuicã de Pietraia 
 Tuicã de Tifesti 
 Tuicã de Valea Milcovului 
 Tuicã de Valea Putnei 
 Tuicã de Valea Sãrii 
 Tuicã de Valea Vinului 
 Tuicã de Vãleni 
 Tuicã de Vidra 
 Tuicã de Vrancea 
 Principe Mihai 
 Zetea de Mediesu Aurit 

 Tuicã bãtrânã 

 Tuicã de Buzãu 
 Tuicã de Cluj 
 Tuicã de Dealul Mare 
 Tuicã de Focsani 
 Tuicã de Pitesti 
 Tuicã de Porolissum 
 Tuicã de Vrancea 
 Turnul lui Stefan 
 Tuicã superioarã 
 Tuicã de Arges 
 Tuicã de Silvania 
 Tuicã de Zalãu 

 Tuicã selectionatã 

 Ardeleneascã de Bistrita 
 Horincã de Cãmârzana 
 Horincã de Chioar 
 Horincã de Lãpus 
 Horincã de Maramures 
 Horincã de Seini 
 Slibovita de Maramures 
 Turt de Maramures 
 Turt de Oas 
 Tuicã de Cluj 
 Tuicã Maramuresanã 
 Tuicã de Bihor 
 Tuicã Muresana 

 Pentru aprofundare 
 Două cărți disponibile în magazinul nostru care intră în detaliu pe această temă: 

 Cazanul de tuica 
 Producerea palincii si a lichiorului in gospodarie

---

## Produse

### Confectionarea unor mici unelte de atelier
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/confectionarea-unor-mici-unelte-de-atelier/*

**Pricing Tiers**: 28.89 lei

CUPRINS 

 Introducere 6 

 PARTEA INTAI - INSTRUMENTE DE MARCARE
 Un ac de trasat 7
Punctator de centrare (chemar) 10
Compas cu un brat drept si unul curb 11
Suport de rigla 14
Mic bloc de trasat 15
Echerul ingineresc 21
Echerul central 24
Sublerul de trasat 26

 PARTEA A DOUA - LUCRARI LA BANCUL DE LUCRU
 Cleme de gaurit 30
Placi de pilire 35
O clema mica de mana 39
Mandrine cu stift 44
Cleme de lacatuserie 47
Suporturi de tarozi si filiere 51

 PARTEA A TREIA - LUCRARI DE STRUNJIRE
 Freze monodentare 59
Freza rozeta 64
Arborele port-scula 67
Scule de moletat 71
Un suport de pilire 78
Suruburi in T, carlige si cricuri 84
Bare de alezat 89
Un indicator simplu 93

---

### Ferastraie de mana si electrice. Prezentare, utilizare, intretinere, reparatii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ferastraie-de-mana-si-electrice-prezentare-utilizare-intretinere-reparatii/*

**Pricing Tiers**: 28.89 lei

Partea 1
Capitolul 1 - Ferastraul manual pentru lemn 8
Capitolul 2 - Ascutirea ferastraielor 14
Capitolul 3 - Ferastraul circular 20
Capitolul 4 - Utilizarea ferastraielor pentru lemn 28
Apendice - Taierea pietrei 30

Partea 2
Capitolul 1 - Ferastraul pentru metale 32
Capitolul 2 - Lama de ferastrau 38
Capitolul 3 - Utilizarea ferastraului manual pentru taiat metale 42
Capitolul 4 - Ferastraie electrice de taiat metal montate pe banc 45
Capitolul 5 - Ferastraie electrice 51
Capitolul 6 - Utilizarea ferastraielor electrice 60
Capitolul 7 - Ferastraul de traforaj si ferastraul pendular pentru metale 63
Capitolul 8 - Ferastraie electrice de traforaj si pendulare 70
Capitolul 9 - Ferastraul pentru taiere la rece 79
Capitolul 10 - Ferastraul cu banda 82
Capitolul 11 - Aparate de lipire si sudura la ferastraie cu banda 88

Anexa - Doua ferastraie miniaturale cu cateva note despre fabricarea lor 92

---

### Adio insectelor care ne decimează plantele de interior
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/adio-insectelor-care-ne-decimeaza-plantele-de-interior/*

**Pricing Tiers**: 28.89 lei

Introducere 6

Pulverizarea, importanta, de ce si cum insectele se invita in interioarele noastre 9

Cu cat ii cunosti mai bine adversarii, cu atat mai simpla va fi lupta 11

Cateva sfaturi importante 11

Insecte mai mult sau mai putin dificile 12

Paianjenii rosii 15

Cosenilele 19

Cosenile fainoase 19

Cosenile australiene 23

Cosenile cu scut 27

Cosenile cu carapace 31

Tripsii 35

Mustele de balegar 39

Paduchii de frunze 43

Aleurode sau muste albe 47

Psile 51

Senile 55

Muste miniere 59

---

### Adio limacsi si alti daunatori care imi devoreaza legumele
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/adio-limacsi-si-alti-daunatori-care-imi-devoreaza-legumele/*

**Pricing Tiers**: 28.89 lei

Introducere 4
50 de metode antilimax 7

Capcane cu bere 9
Cenusa, dar de lemn 10
Cochilii de scoici 11
Coji de oua 12
Tuf vulcanic (puzolan) 13
Alei de gazon 14
Mulcire cu in 15
Mulcire cu hrisca 16
Decoct de limax 17
O tepusa pentru limacsi 18
Aruncatul la vecini 19
Deportarea in padure 20
Asezati doua oale rasturnate 22
Bariera de scobitori 23
Inel de protectie incurbat 24
Nematodele? Folositoare! 25
Arici, lacomi sau nu? 26
Ratoiul meu, un alergator indian 27
Puisorii 28
O gradina sau o parcare? 29
Biodiversificati-va gradina 30
Plantele - refugiu, geolocalizare 31
Compostare de suprafata 32
O bariera electrica 33
Purin de purin... de feriga 34
Tocatura de crengi 35
Sarea sau otetul alb 36
Strangere sau relocare? 37
Ferramol 38
Plasa cu ochiuri de cupru 39
Zatul de cafea 40
Plantele repulsive 41
Asaltul rubarbei 42
Traiasca panoul de interzicere 43
Sapuniti ghivecele 44
Acele de pin inteapa 45
Limacsii - ce cantec! 46
O capcana ingropata 47
O bariera de nisip 48
Purin de rubarba 49
O bariera de par de pisica si de caine 50
O balta cu broaste 51
O plasa antiinsecte 52
Saditi plante cu talie mare 53
Bicarbonatul de sodiu si purinul de urzici, in top 54
Faceti o bariera de frunze de virnant 55
In frunte 56
Nimic ca scociul cu fata dubla 57
Capcana cu cutii de lapte 58

Concluzie 59

---

### Peisagistica cu piatra. Creati terase, alei, pereti si multe elemente peisagistice
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/peisagistica-cu-piatra-creati-terase-alei-pereti-si-multe-elemente-peisagistice/*

**Pricing Tiers**: 54.89 lei

Introducere 6

Capitolul 1 - Proiecte cu piatra 10
De ce iti va place 12
Decizii estetice pentru lucrari in piatra 18
Alei si trepte 26
Terase din piatra 30
Pereti 32
Elemente din piatra 36

Capitolul 2 - Planificarea proiectului 40
Definirea amplasamentului 43

Capitolul 3 - Piatra ca material de constructie 50
Clasificari ale pietrei 52
Produse din piatra pentru amenajarea peisagistica 58
Instructiuni pentru livrare 64
Invatati de la piatra 67

Capitolul 4 - Unelte si tehnici 68
Unelte 72
Lucrul cu piatra 74
Pietre zidite cu mortar 79
Viata cu piatra 81
Protejati-va plantele 82

Capitolul 5 - Poteci si alei 86
Proiectarea potecilor si aleilor 88
Alei cu trepte de piatra 94
Poteci si alei cu pietris 96
Alei cu dale de piatra asezate la uscat 100
Trepte de piatra in apa 104

Capitolul 6 - Terase din piatra 106
Utilizarile terasei 108
Construirea unei terase la uscat 108
Construirea unei terase 111
Terase fixate cu mortar 122

Capitolul 7 - Trepte peisajistice 126
Proiectarea treptelor 128
Construirea treptelor 134

Capitolul 8 - Amenajari cu piatra si apa 138
Amenajari cu apa 140
Realizarea unui bazin de apa din beton 141
Construirea unei fantani 144
Albii de parau uscate 148

Capitolul 9 - Montarea pietrelor mari 150
Explorarea posibilitatilor 152
Forme de baza 154
Calitatile suprafetei 156
Crearea unui aranjament 159
Tehnici si unelte 162

Capitolul 10 - Gradini cu piatra 170
Alegerea unui amplasament 173
Pregatirea amplasamentului 174
Alegerea pietrei 176
Aranjarea pietrei 179

Capitolul 11 - Pereti independenti 182
Crearea zidurilor de piatra 184
Pereti independenti pozati la uscat 188
Pereti independenti construiti cu mortar 194

Capitolul 12 - Pereti de sprijin 198
Proiecte de pereti de sprijin 200
Adaugarea unei gropi de foc 209

---

### Fabricarea vinului si a berii de-a lungul intregului an. Din fructe si plante de sezon
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/fabricarea-vinului-si-a-berii-de-a-lungul-intregului-an-din-fructe-si-plante-de-sezon/*

**Pricing Tiers**: 52.98 lei

CUPRINS

 Introducere 9 
 Vinificatia: Principii de baza 13 
 Berea si fabricarea berii 41 

 Primavara 52 
Mesteacanul argintiu 53
Piersicile si caisele uscate 54
Prunele uscate 56
Podbalul 57
Papadia 58
Rubarba 60
Macesul 60
Matura 61
Berea neagra 61
Mierea 62
Piciorul cocosului 64
Caprifoiul 65
Florile de mai 66
Sirop de macese uscate si soc 66
Flori de soc uscate 67
Bere de fermentatie inferioara 68

 Vara 70 
Trandafirii 71
Vita de vie 72
Coacazele rosii 73
Agrisele 74
Ierburi 76
Patrunjelul 76
Rumtopf 77
Capsunile 78
Coacazele negre 79
Zmeura 80
Vinuri florale 83
Salata de sorbestrea 83
Caisele 84
Ciresele 85
Piersicile 86
Prunele 88
Murele 89
Sfecla rosie 91
Afinele americane 92
Afinele europene 93
Berea blonda 96

 Toamna 97 
Merele 100
Murele 101
Socul 103
Prunele goldane 104
Porumbele 105
Dovleceii 106
Berea de Craciun 107
Mosmonul 107
Gutuiile 108
Perele 109
Macesele 110
Sucuri de fructe 111
Lichioruri 113
Berea de ghimbir 115

 Iarna 116 
Curmalele 117
Nucile de cocos 117
Vinul fiert de Craciun 118
Rumtopf (rom fiert) 119
Morcovii 120
Stafidele 121
Mandarinele, mandarinele pitice si satsume 122
Ceaiurile 122
Berea fiarta 123
Portocalele de Sevilla 124
Grapefruit 124
Pastarnacul 124
Fructele exotice 126

Anexa 1: Masurarea aciditatii (dozare volumetrica) 132
Anexa 2: Citiri ale gravitatiei, continutului de zahar si alcoolul potential 134
Anexa 3: Amestecarea propriilor lichioruri 136
Anexa 4: Cum se fixeaza dopurile de vin spumant 137
Anexa 5: Plante otravitoare sau nepotrivite pentru vinificatie 138

---

### Ce copac este acesta?
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ce-copac-este-acesta/*

**Pricing Tiers**: 98.96 lei

CUPRINS

 Codul culorilor 4 
 Cum identific copacii si arbustii? 6 
 Recunoasterea formelor de crestere tipice 6 
Structura unui copac 7
Frunzele copacilor 8
Forme de flori importante 10
Fructe importante 12
Semnificatia copacilor 14

 Copaci si arbusti 
Conifere 18
Foioase 58
Arbusti 160
Arbusti cataratori 236

Copacul ca habitat 246
Indexul speciilor de arbori si arbusti 262

---

### Mic determinator de plante medicinale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mic-determinator-de-plante-medicinale/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

CUPRINS

Flori albe 8
Flori galbene 44
Flori rosii 72
Flori albastre 100
Flori verzi si maro 113

Sanatate cu plante medicinale: retete 128

---

### Motoare electrice uzuale in utilaje mici de atelier si in aparate electrocasnice
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/motoare-electrice-uzuale-in-utilaje-mici-de-atelier-si-in-aparate-electrocasnice/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS
 Introducere Prefata - Siguranta 8 Capitolul 1 Motoare cu inductie monofazate 11 Capitolul 2 Motoare cu inductie trifazate 31 Capitolul 3 Motoare cu comutator 44 Capitolul 4 Revizie si reconditionare 58 Capitolul 5 Controlul vitezei 65 Capitolul 6 Energie mobila 80 Capitolul 7 Alimentare cu baterie 85 Capitolul 8 Componente asociate si echipamente de testare 103 Capitolul 9 Cateva aplicatii tipice in atelier 112 Anexa 1 Conversia motoarelor trifazate cu trei terminale 125 Anexa 2 Puterea nominala a motorului 127 Anexa 3 Demagnetizare si remagnetizare 131 Anexa 4 Terminologia motoarelor 135

---

### Pizza. Retete preferate din toata America
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/pizza-retete-preferate-din-toata-america/*

**Pricing Tiers**: 52.98 lei

CUPRINS

INTRODUCERE 6
ECHIPAMENTUL CORECT 8
INGREDIENTE PENTRU SUCCES 15

TEHNICI 19
Framantarea si cresterea 19
Rulare si modelare 21
Sfaturi si trucuri 26
Resurse suplimentare 27

STILUL NAPOLITAN 28
Traditional napolitan 30
Manhattan 40
Neo-napolitana 47
Stil California 53
New Haven 59
Montanara 64

PIZZA LA TIGAE 68
Pizza clasica la tigaie 70
Chicago Deep Dish 76
Pizza umpluta Chicago 82
Detroit 86
Greceasca New England 94
Muntele Colorado 100
Cubaneza 106
Calzone si altele 111

STIL SICILIAN 120
Pizza siciliana traditionala 122
Pizza ca la bunica 134
Taglio 139
Pizza cu rosii Philly 147
Buffalo 150
Brier Hill 154
Omaha 157
Old Forge 161
Ohio Valley 166
Cleveland 170

PIZZA CU BLAT SUBTIRE 174
Pizza Chicago stil taverna 176
St. Louis 183
Pizza la gratar 189
Trenton 195
Quad City 200
New Jersey Broadwalk 205

---

### Mic determinator de stele si constelatii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mic-determinator-de-stele-si-constelatii/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

CUPRINS

Codul de culori imparte imaginea cerului instelat de seara pe baza constelatiilor care sunt vizibile lunar

De la pagina 4
Cunostinte astronomice
Cele mai importante informatii despre univers, de la Soare pana la galaxii

De la pagina 22
Harti stelare
Cum se vede cerul instelat in fiecare luna in functie de cele patru puncte cardinale?

De la pagina 70
Constelatii
Toate constelatiile vizibile din Europa Centrala, prezentate in harti individuale

De la pagina 128
Evenimente celeste pana in anul 2034
Ghid pentru gasirea hartilor stelare: Ce harta stelara din carte prezinta cerul instelat acum?

---

### Mic determinator de insecte
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mic-determinator-de-insecte/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

CUPRINS

Codul de culori imparte insectele in functie de alcatuirea corpului lor, numarul si forma aripilor in urmatoarele grupe.

De la pagina 6
Ortoptere

De la pagina 16
Hemiptere

De la pagina 28
Insecte cu 4 aripi

De la pagina 42
Gandaci

De la pagina 78
Himenoptere

De la pagina 94
Fluturi

De la pagina 116
Diptere

De la pagina 128
Termeni de specialitate explicati pe imagine; alcatuirea corpului unei insecte si dezvoltarea ei de la ou la adult.

---

### Manualul inginerului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/manualul-inginerului/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

 Prefata 8 

 Sectiunea unu - Unitati de masura in sistemul international 
Unitati SI 11
Unitati in Sistemul ISO 12
Factori de conversie 15
Tabele de conversie inci/milimetri 16
Factori de conversie 18
Fostele unitati de masura imperiale 23

 Sectiunea doi - Calcule de lucru 
Folosirea logaritmilor 25
Rigla de calcul 28
Functiile unghiurilor 36
Grafice logaritmice 38
Tabele matematice 38
Arii ale cercurilor 48
Numere preferate 50
Trigonometrie 51
Volumul sferelor si bilelor 54
Constante utile 55
Formule utile 56

 Sectiunea trei - Conuri standard si mansoane in forma de con 
Tabele cu conuri si unghiuri 61
Manere conice - Morse, B & S, R8 si I.T. 62
Axuri conice Jacobs Chuck 63
Mansoane conice despicate 65
Dimensiunile frezelor cu manere insurubate Clarkson 67
Dimensiunile nasului strungului Myford seria 7 68

 Sectiunea patru - Filete de suruburi 
Filete de suruburi si debitare 69
Tabele cu burghie de filetare pentru filete BSW, BSF, Model Engineer, Unified, Whitworth, BA si metric 73
Piulite hexagonale si dimensiuni ale capetelor de bolturi 79

 Sectiunea cinci - Practica de lucru 
Scule de taiere 83
Viteze de taiere 87
Grupe de prelucrabilitate 88
Viteze de taiere ale strungurilor centrale 89
Burghie 90
Varfuri de burghie 90
Micro-burghie 91
Dimensiunile burghielor centrale combinate 92
Frezare 94
Fluide de taiere 97
Discuri pentru polizarea sculelor 99
Ajustaje si finisarea suprafetelor 100

 Sectiunea sase - Imbinari metalice 
Lipire si sudura moale 103
Date generale despre aliajele de lipire si suduri 106
Adezivi tehnologici 108

 Sectiunea sapte - Proprietati ale materialelor 
Note despre numerele specificatiilor otelului 111
Ghid rapid de selectare a otelurilor 112
Identificarea materialelor in atelier 113
Testul scanteii 114
Recunoasterea materialelor tehnologice 116
Proprietati medii ale materialelor tehnologice 118
Tabele de conversie, unitati de stres mecanic metric, imperial si SI 120
Calirea otelului pe scule 123
Culoarea si temperatura 124
Greutatea specifica si densitatea materialelor 125
Greutatea foii metalice 126
Greutatea barelor laminate 128
Sarma si tabla - dimensiuni imperiale (SWG) 129
Dimensiuni metrice pentru materialele tehnologice 130

 Sectiunea opt - Aburul si motorul cu abur 
Proprietati ale aburului 131
Tabele pentru abur 132
Admisia din motorul cu abur 137
Diagrama valvei alunecatoare 138
Diagrama indicator 140

 Sectiunea noua - Aerul si gazele 
Rezumat al legilor gazului 147
Ecuatiile gazelor 148
Incalzire, compresiune si expansiune 150
Lucrul mecanic 151

 Sectiunea zece - Cazanul 
Rata de producere a aburului 155
Construirea cazanelor 156
Supape de siguranta 158
Testarea cazanului 162
Materiale de constructie pentru cazan 164

 Sectiunea unsprezece - Etansarea pistoanelor si presetupele 
Inele in O 167
Inelele pistoanelor 171

Sectiunea doisprezece - Memorandumuri electrice
Coduri de culoare 177

 Sectiunea treisprezece - Generalitati 
Sigurante 178
Dimensiunile cablurilor 179
Caracteristicile motoarelor electrice mici 180
Conexiunile motorului FHP 182
Protectia motorului 185
Puncte esentiale privind instalarea motorului 187
Restaurarea acumulatorilor sulfatati 188
Protectia arcurilor 189
Arcuri lamelare 191
Dintii rotilor dintate 192
Sunetul 194
Sarcina de siguranta in suruburi si bolturi 195
Rezistenta suruburilor cu cap frontal de inalta rezistenta 196
La tractiune 197
Date metalurgice 198
Frezarea excentricului in mandrina cu trei falci 200
Actionari prin curea 200
Valori calorice ale combustibililor medii 201
Machete de roti feroviare si standarde de calibrare 202
Coeficienti de dilatare termica si puncte de topire 203
Dimensiunile holzsuruburilor 207
Suruburi cu cap patrat 208
Chei si canale 208
Termocupluri 209
Proportiile manerelor serice traditionale 211
Suruburi cu ureche standard de ridicare 211
Flanse de tevi 213
Dimensiunile cheilor de ceas 214

---

### Afectiunile ureterului, vezicii urinare si prostatei pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/afectiunile-ureterului-vezicii-urinare-si-prostatei-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

1. Anatomia aparatului reno-urinar si functionarea sa
2. Modalitati de evaluare a pacientilor cu afectiuni urologice
3. Infectiile tractului urinar ITU infectiile urinare
4. Litiaza urinara
5. Incontinenta urinara
6. Tumorile tractului urogenital
7. Regimuri alimentare in unele afectiuni urologice.

---

### Depasirea stresului cu ajutorul naturopatiei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/depasirea-stresului-cu-ajutorul-naturopatiei/*

**Pricing Tiers**: 52.98 lei

CUPRINS

Mai sus, mai repede, mai departe? 4
Pe urmele stresului 7
O carte cu plante medicinale despre stres si tensiune? 8
Ce este stresul? 10
Ce ne provoaca stres? Ce ne streseaza? 14
Hormonul stresului 18
De ce plante medicinale? 25
Produs medicamentos sau supliment alimentar? 29
Cand stresul loveste sufletul: afectiuni psihologice 31
Gestionarea stresului 32
Nelinstite, nervozitate si tulburari de somn 56
Hormoni si substante mesager - mesagerii corpului nostru 60
Tulburari de concentrare 76
Epuizarea, sindromul burn-out si depresie cronica pe fond de epuizare 82
Radacina de trandafir: ce spune stiinta 88
Cand stresul slabeste organismul: afectiuni fizice 95
Dezechilibrul hormonal 96
Dismenoree - dureri regulate asemanatoare crampelor 108
Sistemul imunitar fragil 109
Sistemul digestiv solicitat excesiv 114
Ce sunt substantele amare si cum functioneaza acestea? 115
Probleme ale sistemului cardiovascular 126
Pielea - oglinda sufletului 133
Stresul si durerea 140
Copiii si modul in care acestia fac fata stresului 146
Cum se manifesta stresul la copii si adolescenti? 148
Nervozitate, neliniste si tulburari de somn 149
Durere de stomac 153
Durerile de cap 159
Urinarea in pat 161
Service 163

---

### Gradina fara sapa
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/gradina-fara-sapa/*

**Pricing Tiers**: 178.89 lei

CUPRINS

Prefata de Charles si Steph
Abilitati necesare pentru cresterea plantelor 1
Amplasamentul gradinii, dimensiunea parcelei, investitii necesare 9
Gradina fara sapa, plivirea buruienilor si ingrijirea continua a solului 15
Semanare, plantare, distante intre plante, irigare 23
Prevenirea si abordarea bolilor si daunatorilor 33
Preparate pentru gradina, casa si corp, facute acasa 46
Transformarea resturilor vegetale in compost 63
Extinderea sezonului de gradinarit 69
Depozitarea recoltelor 78
Depozitarea si conservarea roadelor 87
Pastrarea semintelor 101
Hrana pentru suflet 111
Legume perene importante 125
Legume importante pentru frunze si radacini 135
Legume importante pentru pastai si fructe 143
Frunze de salata pentru tot anul 153
Cultivarea si folosirea plantelor aromatice 167
Cultivarea si folosirea florilor comestibile 182
O colectie de plante putin diferite 195
Vanzare si troc 203
Bibliografie 209
Furnizori 210
Apendice 212
Index 213

---

### Acoperiri galvanice cu mijloace accesibile. Zinc. Nichel. Cupru. Staniu. Aluminiu
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/acoperiri-galvanice-cu-mijloace-accesibile-zinc-nichel-cupru-staniu-aluminiu/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

CUPRINS

Introducere si principii ale galvanizarii 7
Alimentarea cu energie electrica 16
Baia de galvanizare 22
Curatarea substratului 29
Electrolitul 38
Electroformarea si galvanizarea pe non-conductori 51
Galvanizarea autocatalitica 59
Un exemplu si consideratii legate de galvanizare 63
Finisarea aluminiului si a aliajelor sale 68

---

### Plante condiment si plante medicinale cultivate pe balcon
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/plante-condiment-si-plante-medicinale-cultivate-pe-balcon/*

**Pricing Tiers**: 38.98 lei

CUPRINS

INTRODUCERE  6
CULTIVAREA IN GHIVECI  9
Cateva precautii prealabile  10
Recipientii  11
Substraturile  14
Ingrijirea  16
Utilizarea plantelor pentru ingrijire  19
Culesul, uscarea si conservarea  20
Principalele moduri de preparare  23
Cataratoare generoase  29
Hameiul  30
Ignama de China  32
Iedera comuna  34
Pasiflora  36
Plante condiment  39
Busuiocul  40
Coriandrul  42
Mararul  44
Isopul  46
Menta  48
Maghiranul  50
Patrunjelul  52
Ardei iute  54
Rozmarinul  56
Salvia  58
Cimbrul  60
Surprinzatoare si exotice  63
Aloe arborescenta  64
Lamaia  66
Curcuma  68
Fragul  70
Zmeurul  72
Lacrima lui Iov  74
Orpin (Sedum fabaria)  76
Cartoful dulce  78
Portocal amar cu seminte mici  80
Piperul de Sichuan  82
Flori dar nu numai  85
Condurul doamnei  86
Trandafirii  88
Filimica  90

---

### Uleiuri esentiale eterice
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/uleiuri-esentiale-eterice/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

Prefata 7
Introducere 9
O scurta istorie a aromaterapiei 10
Uleiurile esentiale, raspunsuri la cele mai frecvente intrebari 11
Ce sunt uleiurile esentiale 11
De ce produc plantele uleiuri esentiale 11
Cum sunt extrase uleiurile esentiale 13
Care sunt criteriile de calitate pentru uleiurile esentiale 17
Ce informatii importante pot fi gasite pe etichetele uleiurilor esentiale 20
Ce sunt chemotipurile 24
Cum este testata calitatea uleiurilor esentiale de catre furnizori 25
Cum pot sa recunosc daca un ulei esential este inca de buna calitate 26
Satul moleculelor de parfum 27
Cele mai importante ingrediente ale uleiurilor esentiale 30
Cum ajung uleiurile esentiale si ingredientele lor active in corpul nostru 43
Informatii privind utilizarea uleiurilor esentiale 46
Un portret al uleiurilor esentiale selectate 47
Cei mai importanti hidrosoli pentru aromaterapie si tratamentul aromatic 83
Un portret al uleiurilor vegetale selectate 93
Retete de baza pentru ingrijirea aromelor, ce pot fi recreate acasa 103
Uleiuri de corp si de masaj 104
Amestec de ulei pentru dureri 104
Lotiuni bifazice 105
Balsamuri 106
Crema de ras pentru barbati si femei 108
Saruri de baie 109
Spray-uri aromatizante 112
Deodorant pentru picioare 115
Geluri din hidrosol 116
Comprese de ulei 117
Peeling 118
Gargara cu sare 120
Spray pentru gat 121
Sfaturi DIY / Pentru proiectele efectuate in casa 122
Batoane de inhalare 122
Dus aromat 122
Crema de baie 123
Inhalarea vaporilor 123
Masca de fata 124
Mici suporturi de parfumuri 124
Batiste parfumate 125
Parfum pe drum 125
Produse de curatat in casa 126
Bucatarie aromata pentru incepatori 127

---

### Legume din specii mai rare. Descriere, cultura, utilizare
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/legume-din-specii-mai-rare-descriere-cultura-utilizare/*

**Pricing Tiers**: 42.98 lei

CUPRINS

PREFATA 4
Invitatie la biodiversitate 5

INTRODUCERE 6
Regasirea entuziasmului 6
Biodiversitatea in gradina 7

CAPITOLUL 1 GUSTURI MAI NEOBISNUITE 9
Cultivarea legumelor din specii mai rare 9
Agretti 10
Batat 14
Chayote sau dovleacul centenar 18
Mazaroi 22
Ceapa ciorii 26
Mizuna 30
Bame 34
Pak choi 38
Pastarnac 42
Salsif negru si salsif alb 46
Mustar rosu 50
Topinambur 54

CAPITOLUL 2 PARFUMURI INSOLITE 59
Cultivarea plantelor aromatice si a condimentelor 59
Capere 60
Creson de apa 64
Tarhon 68
Calomfir 72
Hrean 75
Sofran 79
Ghimbir 84

CAPITOLUL 3 CRESC SI SINGURE 89
Plantele cu crestere spontana 89
Leurda 90
Amarant 94
Limba-mielului 98
Spanac salbatic 102
Urzica 106
Patlagina 110
Floare de piatra 114
Papadie 118

CAPITOLUL 4 DE LA BOMBOANE LA KIWANO
Culturi diverse 123
Alchechengi 124
Arahide 128
Goji 133
Kiwano 137
Lemn dulce 142
Hamei 146
Rubarba 150
Stevia 154

CALENDAR SI MODALITATI DE SEMANARE SI INMULTIRE 158

---

### Vanatoarea de teroristi
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/vanatoarea-de-teroristi/*

**Pricing Tiers**: 67.98 lei

CUPRINS 
 STUDIU DE CAZ 1: Cea mai mare vanatoare de oameni din istorie - Gasirea lui Bin Laden (partea 1) 6 
 Introducere 16 
 Capitolul 1. Instruire 28 
 STUDIU DE CAZ 2: Urmariri clasice 82 
 Capitolul 2. Principiile urmaririi in teren 92 
 STUDIU DE CAZ 3: Urmarirea criminalilor de razboi din Balcani 138 
 Capitolul 3. Urmarirea si supravegherea urbana 144 
 STUDIU DE CAZ 4: Cautarea lui Saddam Hussein 192 
 Capitolul 4. Tehnologia avansata 200 
 STUDIU DE CAZ 5: Urmarirea lui Abu Musab al Zarqawi 242 
 Capitolul 5. Contact 250 
 STUDIU DE CAZ 1: Cea mai mare vanatoare de oameni din istorie - Gasirea lui Bin Laden (partea a doua) 290

---

### Carnati de casa. Retete de preparare, principii si ingrediente de baza
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/carnati-de-casa-retete-de-preparare-principii-si-ingrediente-de-baza/*

**Pricing Tiers**: 38.98 lei

CUPRINS 
 Introducere 7
Autorul 7
Principii si ingrediente de baza 8
Carnati 10
Pasta 10
Insertiile de carne si slanina 11
Coloranti 11
Sare cu nitriti 12
Acid ascorbic (Vitamina C) 12
Agenti de legare fosfat 12
Tipurile de carne si slanina 13
Carnea de vita de tip 1 13
Carnea de vita de tip 2 13
Carnea de vita de tip 3 13
Carnea de porc de tip 1 13
Carnea de porc de tip 2 14
Carnea de porc de tip 3 14
Slanina de pe ceafa si de pe spate 14
Depozitele de grasime si sunca 14
Grasimea de pe burta 14
Mirodeniile pentru prepararea carnii 15
Intestine 18
Intestine naturale 18
Membrane produse artificial 18
Membrane din fibre naturale sau din piele 18
Procese si tehnici de baza 19
Maruntirea si tocarea 19
Pregatirea intestinelor 21
Intestine naturale 21
Intestine artificiale din fibre naturale 22
Membrane artificiale 22
Umplerea intestinelor 22
Fierberea sau pasteurizarea 25
Afumarea 26
Maturarea 27 
 Retete - Carnati pasteurizati 28
Lista de verificare pentru procesul de realizare a carnatilor pasteurizati 28
Rulada de ficat (Rulada de carne) 36
Rulada de ficat cu branza 39
Carnati cabanos 40
Carnati Krainer 44
Carnati Krainer cu branza 44
Carnati cu branza 47
Salam vienez 48
Carnat polonez 51
Carnat de gratar 52
Salam de casa cu seminte de dovleac 55
Carnat cu slanina 56
Greseli comune in prepararea carnatilor pasteurizati si salamului de vara 58 
 Retete - Carnati cruzi 60
Lista de verificare pentru procesul de realizare a carnatilor cruzi 60
Salam de casa 65
Carnaciori taranesti 65
Carnat cu chili 69
Carnat crud cu seminte de dovleac 70
Carnat cu boia 73
Carnat cu usturoi 74
Carnat de cerb 77
Greseli comune in prepararea carnatilor cruzi 78 
 Retete - Carnati fierti 79
Lista de verificare pentru procesul de realizare a carnatilor fierti 79
Pregatirea ficatului 80
Specialitati cu carnati 81
Pate de ficat fin 82
Pate de ficat 85
Carnati cu branza 86
Carnati cu cartofi 89
Greseli comune in prepararea carnatilor fierti si a pateului de ficat 90

---

### Urgenta medicala in familie
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/urgenta-medicala-in-familie/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

CUPRINS 
 CONSIDERATII
Cum facem fata unei situatii de urgenta 9
Truse de prim ajutor 16
Accidente 19 
 PRIMUL AJUTOR
Evaluarea unui accidentat 24
Proceduri de resuscitare 27
Sufocarea 41
Sangerarea 47
Socul 49
Socul anafilactic 52
Convulsiile 55
Febra si meningita 58
Otravirea 61
Arsuri si opariri 67
Arsuri si leziuni chimice 74
Leziuni la cap 77
Leziuni la ochi 81
Leziuni toracice 86
Entorse si intinderi 93
Leziuni la gat spate si coloana vertebrala 96 
 INGRIJIREA LA DOMICILIU
Dureri in piept 100
AVC-ul 103
Prevenirea infectiilor 105
Taieturi, julituri, vanatai si laceratii 107
Sangerarea din gura si nas 112
Tuse raceli si laringita 115
Infectii comune la copii 118
Dureri de cap si migrene 128
Astmul 130
Alergii 132
Muscaturile si intepaturile 134
Epuizarea de caldura insoliatia 142
Hipotermia 145
Degeraturile 148
Socul electric 152
Greata si raul de miscare 155
Ingrijirea la domiciliu si ingrijirea invalizilor 158 
 SIGURANTA LA DOMICILIU
O casa prietenoasa pentru copii 167
Siguranta copiilor 170
Asistenta pentru cei varstnici 172
Protectia contra incendiilor 174
Nu va electrocutati 176 
 SIGURANTA IN SPATIILE EXTERIOARE
Suprafete pavate antiderapante 179
Siguranta pe acoperis 181
Siguranta in garaj sau atelier 184
Unelte si echipamente de gradinarit 187
Reducerea pericolelor plantelor naturale 191 
 SIGURANTA FATA DE APA
Reguli de baza in jurul apei 196
Copiii si apa 198
Apele publice 201
Sfaturi de baza pentru salvarea vietii 206

---

### Indrumar de baza pentru construirea mobilierului de birou
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/indrumar-de-baza-pentru-construirea-mobilierului-de-birou/*

**Pricing Tiers**: 69.98 lei

CUPRINS

Introducere 8

Capitolul 1: Construirea carcasei 18

Capitolul 2: Constructia de tip rama si panou 46

Capitolul 3: Sertaralele 74

Capitolul 4: Usile 102

Capitolul 5: Picioarele 122

---

### Ce pasare este aceasta?
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ce-pasare-este-aceasta/*

**Pricing Tiers**: 110.89 lei

CUPRINS 

Codul culorilor 4
Cum identific pasarile? 6
Unde zboara pasarile? 14

 Specii de păsări 

Pasari cantatoare 18
Porumbei si altele 112
Ciocanitori 123
Bufnite 129
Pasari de prada 136
Galiforme 154
Ciconiiforme 160
Ralide 168
Scolopacide 172
Pescarusi, chire si alcide 193
Cufundaci 211
Anatidae 216
Procellariidae 235

 Altele 

Index 242
Credite foto 248
Ce ou este acesta? 250
Postfata 254
Despre autor 255

---

### Mic determinator de plante
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mic-determinator-de-plante/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

CUPRINS
 Codul de culori imparte florile in cinci grupe principale 
 De la pagina 6 - Flori albe 
 De la pagina 38 - Flori galbene 
 De la pagina 66 - Flori roșii 
 De la pagina 96 - Flori albastre 
 De la pagina 112 - Flori verzi/maro 
 De la pagina 122 - Index, plansa cu partile plantei

---

### Mic determinator de fluturi
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mic-determinator-de-fluturi/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

CUPRINS

Codul de culoare împarte fluturii după culoarea aripilor în următoarele grupe

De la pagina 7 - Aripi albe

De la pagina 22 - Aripi galbene

De la pagina 34 - Aripi portocalii

De la pagina 52 - Aripi albastre

De la pagina 64 - Aripi verzi

De la pagina 72 - Aripi maro

De la pagina 96 - Aripi multicolore

De la pagina 122 - Index De la ou la fluture

---

### Ce floare este aceasta?
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ce-floare-este-aceasta/*

**Pricing Tiers**: 110.89 lei

CUPRINS

Codul culorilor 4
Cum identific florile? 6
Semnificatia florilor 14

 Flori de culoare rosie 
Flori cu cel mult 4 petale 18
Flori cu 5 petale 28
Flori cu mai mult de 5 petale/capitul 50
Flori cu doua fete simetrice 66

 Flori de culoare alba
 Flori cu cel mult 4 petale 90
Flori cu 5 petale 104
Flori cu mai mult de 5 petale/capitul 129
Flori cu două fete simetrice 148

 Flori de culoare albastra
 Flori cu cel mult 4 petale 152
Flori cu 5 petale 158
Flori cu mai mult de 5 petale/capitul 174
Flori cu doua fete simetrice 183

 Flori de culoare galbena
 Flori cu cel mult 4 petale 202
Flori cu 5 petale 216
Flori cu mai mult de 5 petale/capitul 238
Flori cu doua fete simetrice 266 

 Flori de culoare verde/maro
 Flori cu cel mult 4 petale 288
Flori cu 5 petale 300
Flori cu mai mult de 5 petale/capitul 304
Flori cu doua fete simetrice 305

 Index al speciilor de flori 310

---

### Ghidul complet al remediilor casnice naturale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ghidul-complet-al-remediilor-casnice-naturale/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

 Cuvant de inceput 8
 Introducere 8
Cum sa utilizati aceasta carte 11
Cunoasterea plantelor 12
Trusa esentiala de remedii la domiciliu 13
Trusa de prim ajutor pe baza de plante 15
Cultivarea propriilor medicamente 18
Crearea unei spirale de plante medicinale 18
 Tratarea afectiunilor 25

 Mintea si emotiile 25
 Dependenta 28
Anxietatea 29
Pierderea memoriei 29
Depresia 30
Insomnia 31
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) 32
Fobiile 33
Stresul 34
 Profilul plantei: Trandafirul 37 
 Sistemul nervos 39
 Scleroza multipla 39
AVC 41
Boala Parkinson 41
Zona zoster 42
Migrena 43
Durerile de cap 44
Nevralgia 45
Epilepsia 45
 Profilul plantei: Rozmarin 46 

 Sistemul digestiv 48
 Greata si varsaturile 50 
 Gastroenterita 51 
 Durerile de stomac 51 
 Raul de calatorie 51 
 Indigestia si arsurile la stomac 52
 Constipatia 52 
 Diareea 53 
 Sindromul intestinului iritabil (IBS) 53 
 Flatulenta 54 
 Hepatita 55 
 Boala Crohn 55 
 Profilul plantelor: Papadia 56 
 Profilul plantei: Armurariul 59 

 Sistemul urinar 61 
 Pietrele la rinichi 62 
 Afectiunile urinare 63 
 Cistita 63 
 Incontinent a de stres 63 
 Terapia cu urina 64 
 Profilul plantei: Urzica 65 

 Sistemul respirator 67 
 Gripa 68 
 Febra fanului 69 
 Raceala comuna 70 
 Sinuzita 71 
 Sangerarile nazale 72 
 Durerile in gat 73 
 Tusea 73 
 Astmul 73 
 Pneumonia 73 
 Infectia pulmonara/bron sita 74 
 Catarul 75 
 Profilul plantei: Lavanda 76 

 Pielea 79 
 Eczema 81 
 Psoriazisul 82 
 Sudamina 82
 Transpiratia 83 
 Acneea 84 
 Piciorul atletului 85 
 Degeraturile 86 
 Taieturile si ranile 86 
 Herpesul labial 87 
 Insolatia 87
 Eruptiile cutanate 88 
 Negii 88 
 Foliculita 88 
 Caderea parului 89 
 Matreata 90 
 Arsuri solare 90 
 Intepaturile de insecte 91
 Profilul plantei: Calendula 92 

 Sanatatea inimii si a sangelui 93 
 Hipertensiunea arteriala 94 
 Tensiunea arteriala scazuta 97
 Anemia 98 
 Angina 99 
 Hemoroizii 100 
 Venele varicoase 101 
 Profilul plantei: Paducelul 102 

 Oasele, muschii s i articulatiile 103 
 Osteoporoza 104
Entorsele si carceii 105
Fracturile 105
Reumatismul 106
Durerile de spate 107
Artrita 108
 Profilul plantei: Tataneasa 110 

 Ochii si urechile 112 
Conjunctivita 114
Oboseala ochilor 115
Ulciorul 116
Acumularea de ceara 116
Infectia urechii medii 117
 Profilul plantei: Feniculul 118 

 Sanatatea femeii 121 
Ciclul menstrual 123
Fertilitatea 125
Sarcina 126
Anemia de sarcina 127
Durerea de spate in sarcina 127
Constipatia in sarcina 128
Sangerarea gingiilor 128
Crampeele 129
Indigestia in sarcina 129
Insomnia in sarcina 130
Retentia de lichide 130
Ametelile 130
Greturile de dimineata 130
Durerea pelviana 130
Hemoroizii de sarcina 131
Vergeturile 131
Eczema 132
Oboseala 133
Nasterea 134
Alaptarea 135
Infectia de lapte 136
Sfarcurile dureroase, crapate 136
Congestionarea sanilor 137
Problemele de lactatie 138
Inflamatia 139
Oboseala 139
Menopauza 140
 Profilul plantei: Pelinul negru 142 
 Profilul plantei: Toporasul 144 

 Bebelusii si copiii 146 
Durerile in gat si tusea 147
Raceile 148
Difteria 148
Varicela 148
Durerea de urechi 149
Eczema 149
Paduchii de cap 149
Rujeola 151
Eruptia cutanata de scutec 151
Aparitia primilor dinti 152
Febra 152
Oreionul 153
 Profilul plantei: Musetelul 154

---

### Taierea blanda la pomi, arbusti si vita-de-vie
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/taierea-blanda-la-pomi-arbusti-si-vita-de-vie/*

**Pricing Tiers**: 38.98 lei

CUPRINS

 Introducere 7 

 Intelegeti copacii 9 

 O istorie a pomului 10 

Denumirea de pom 10

Totul incepe cu embrionul 10

Importanta rabdarii 11

Lemnul tanar se dezvolta 12

Maturizarea 13

Iernatul 13

Anul doi 14

Crestere si ramificare 15

Copacul reactioneaza 16

Ansamblul de muguri 17

Fructificarea 18

Povara anilor 18

 Un mare submarin verde 20  

Platanii imprudenti 20

Plonjarea in aer 21

Rolul tesutului de cambiu 25

Taierea la timpul potrivit 25

 Principiile taierii blande 26 

Regula 1 26

Regula 2 26

Când taiem 28

Unelte pentru taiere 28

 Taierile la pomii fructiferi 35 

 Lectiile unui par batran 36 

 Abilitatea auto-curatarii 36 

Prima observatie: alcatuirea unui circuit exterior 36

A doua observatie: cautarea luminii 36

A treia observatie: autointinerirea 37

 Luminatul, intinerirea, simplificarea 38 

 Taierea la tinerii pomi fructiferi 44 

Trebuie taiat la plantare 44

Taierea radacinilor 46

Forma naturala 46

 Ghidul taierii de fructificare 48  

 Taierea la arbori si la arbustii ornamentali 67  

 Taierea la arbusti 68 

Arbusti cu înflorire de vara 68

Arbusti cu inflorire in primavara 70

Taiati cand vreti 70

Persistentele 71

  Garduri vii taiate sau libere 72 

 Plante agatatoare 73 

 Trandafiri 75 

Inaintea tututor arbustilor 75

Coniferele 78

 Tinerii arbori ornamentali 81 

Puneri ordine in coroana globulara 82

Taierea in cap de salcie 82

 Ghid de taiere pe esente 83

---

### Cum sa tinem varroa sub control. Verificati si rezolvati rapid
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cum-sa-tinem-varroa-sub-control-verificati-si-rezolvati-rapid/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

 Infectia cu virusul Varroa în general 5 

Simptomele 6

Agentii patogeni 8

Reproducerea 9

Contaminarea 10

Daunele 12

 Identificarea infestarii 15 

Evaluarea infestarii pe parcursul anului 16

Modificari patologice si simptome 17

Infestarea naturala cu acarieni 20

Infestarea albinelor 24

Contaminarea puietului de trantori 29

Contaminarea puietului de albine lucratoare 31

 Combaterea cu metode biotehnice 35 

Indepartarea puietului de trantori 36

Metoda izolatorului de rama 38

Fagurele capcana intr-un nucleu intermediar 42

Indepartarea completa a puietului si separarea 45

Construirea nucleelor pentru puiet 48

Formarea roiurilor artificiale nucleu 50

Anticiparea roirii 52

Intreruperea puietului 54

Tratamentul termic al intregii colonii de albine 56

Tratamentul termic al ramei de puiet 58

 Folosirea medicamentelor 61 

Medicamente de uz veterinar pentru albinele melifere (general) 62

Registrul de medicamente 65

Acidul formic 69

Evaporarea de acid formic 70

Formicpro 68.2 g benzi impregnate 78

Acidul lactic 81

Stropirea cu acid lactic 82

Thymol 85

Vaporizare de timol 86

Thymovar 88

ApiLife Var 90

Apiguard 92

Acid oxalic 94

Pulverizarea de acid oxalic 95

Picurarea de acid oxalic 98

Vaporizarea de acid oxalic (sublimarea) 102

Picurarea de acid oxalic/acid formic 108

Ingrediente active de sinteza 111

Atarnarea de benzi 112

Agatati benzi cu amitraz 115

Benzi la orificiul de zbor 118

 Particularitati in combaterea infestarii 123 

Combaterea integrata pe parcursul anului 124

Tratamentul in caz de urgenta 128

Combaterea pe suprafete mari 130

Tratamentul după atingerea pragului critic 132

 Tabele sumative 

Tabel sumativ medicamente 134

Combaterea in functie de anotimpuri 136

Combaterea in functie de intervale ale anului apicol 138

Rezultate ale diagnosticului in functie de anotimp 142

Coperta interioara 142

---

### Pregatire fizica generala dupa metodologia de antrenare a trupelor SAS
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/pregatire-fizica-generala-dupa-metodologia-de-antrenare-a-trupelor-sas/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS 

 1 Rezistenta si anduranta 

 UNU: Este important sa fim in forma 8 

 DOI: Antrenament de rezistenta fara greutati 22 

 TREI: Antrenament de rezistenta cu greutati 44 

 PATRU: Alergarea 82 

 CINCI: Marsuri de anduranta 86 

 SASE: Inotul 96 

 SAPTE: Ciclismul 108 

 OPT: Autopararea 114 

 NOUA: Accidentari 126 

 ZECE: Programul complet de fitness 136 

 2 Nutritia 

 UNSPREZECE: Cerintele zilnice 148 

 DOISPREZECE: O dietă SAS proprie 162 

 TREISPREZECE: Hrana de supravietuire 168 

 3 Agilitatea  mentala 

 PAISPREZECE: Gandirea pozitiva 174 

 CINCISPREZECE: Tensiunea de la locul de munca 182 

 SAISPREZECE: Infruntarea pericolelor 188

---

### Cum sa ne aparam singuri. Strategii de lupta neinarmata care dau rezultate
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cum-sa-ne-aparam-singuri-strategii-de-lupta-neinarmata-care-dau-rezultate/*

**Pricing Tiers**: 25.98 lei

CUPRINS

Introducere 4

Tinte si puncte vulnerabile 6

Autoaparare eficienta 8

Postura de ingradire 10

Pozitia si miscarea de lupta 12

Amenintarea cu pumnul 14

Amenintarea anihilarii prin prindere 16

Tehnici de impingere 18

Apararea impotriva unei lovituri directe sau a unei incercari de apucare 20

Eliberare si ruperea bratului 22

Apararea impotriva unui atac cu pumn pivotant 24

Blocarea si doborarea 26

Eliberarea incheieturii mainii 28

Strangularea si apucarea cu doua maini 30

Iesirea din impas 32

Lovituri preventive 34

Loviturile de cot 36

Devierea si lovirea corporala 38

Devierea si lovirea cu cotul 40

Lovitura cu laba piciorului sau lovitura cu genunchiul 42

Apucarea imbracamintii 44

Daca sunteti doborat 46

Note finale si glosar 48

---

### De la curatenia generala si pana la scoaterea petelor dificile
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/de-la-curatenia-generala-si-pana-la-scoaterea-petelor-dificile/*

**Pricing Tiers**: 39.86 lei

CUPRINS

 Curatenie eficienta si durabila 5 

Cateva motive bune 6

Curatenia de durata poate fi usoara 10

Mai putine chimicale 10

E nevoie de apa calda pentru curatenie? 11

 #fiisustenabil 

 Sfaturi simple pentru orice gospodarie mai chivernisita 12 

Posibilitatile si limitele solutiilor de curatare obtinute in casa 14

Avantajele de a prepara totul in casa 14

Limitele solutiilor de curatare obtinute in casa 15

Curatenia generala - principii de baza - 16

Tipurile de murdarie si ce ajuta la indepartarea lor 16

Valorea pH-ului ajuta in luarea unei decizii 16

Cei patru factori ai curateniei 17

Cum se indeparteaza petele 18

 Caracteristica 

 Mai intai ordine, apoi curatenie 20 

Asa se mentine igiena 22

Cat de des curatam? 22

Cat timp se pastreaza solutiile de curatare 24

 Caracteristica 

 Mai multa relaxare cand dai cu mopul 26 

Ingredientele pentru detergenti 28

 Bicarbonatul de sodiu 28 

Soda 29

Acidul citric 30

Otetul 31

Agentii tensioactivi 32

 Mare atentie cand  folosesti aceste substante 34 

Eliminarea corecta a apei folosite la curatenie 35

 Sfaturi pentru cumparaturi 36 

Dacă nu doresti sa faci totul singur 36

Cumpararea ingredientului 38

 Mai mult decat un loc de gatit 42 

 Reguli de baza pentru bucatarie 42 

 Mai multe grade de libertate in bucatarie 44 

Spalarea corecta a vaselor 44

 De ce detergenti am cu adevarat nevoie? 46 

Trei solutii de curatare sunt suficiente pentru bucatarie 46

Solutii de curatare pentru cazurile extrem de dificile 48

Adesea uitat, si totusi important 49

 Caracteristica 

 Buretii, periile si prosoapele bune iti usureaza viata 

Detergent cu parfum de portocale

Sapun de vase din lamaie

 #fiisustenabil 

 Un burete de vase adorabil 64 

Solutie de curatare din doua ingrediente 66

Spray pentru cuptor 68

 Oaza de bunastare 

 Reguli de baza pentru baie 

 De ce detergenti am cu adevarat nevoie? 

Suprafetele din baie

Adesea uitat, si totusi important

Solutii de curator toaleta 72

Tablete pentru toaleta 74

 #fiirealizabil 

 Revalorificare - Servetele umede pentru curatenie 76 

 Speli rufele impreuna la 40 de grade sau separat? 79 

 Reguli de baza pentru spalarea rufelor 80 

Instructiuni de ingrijire explicate pe scurt 81

 De ce detergenti am nevoie cu adevarat 82 

Ce contine detergentul de rufe? 82

Ce ingrediente sunt indispensabile pentru un detergent? 84

 #fiirealizabil  

 12 sfaturi prietenoase cu medicul pentru spalatul rufelor 88 

Detergent lichid 92

Detergent lichid din castane 94

 Caracteristica  

Microplasticul in masina de spalat 96

 Camerele cu  cartare rapida: dormitorul și sufrageria 99 

 Organizarea e totul 100 

Planul lunar 100

Planul anual 100

 De ce detergenti am cu adevarat nevoie? 102 

Suprafete in spatiile de locuit 102

Cum sa stergi corect praful 103

Pentru cazuri deosebit de dificile 104

Detergent universal 106

 Zone speciale - exteriorul si altele 109 

 Masina, bicicleta si altele 110 

Curatarea masinii la exterior 110

Curatarea masinii la interior 110

Bicicletele & co. 111

 Tot ce mai sta afara 112 

Mobila de exterior 112

Gratarul 112

Balconul si terasa 113

 Jucarii si plusuri 114 

 Alte obiecte speciale 116 

Instrumente muzicale 116

Corpuri de incalzire 116

Periile 118

Matura si pamatuf de praf 118

Neplăcută, dar necesara-intretinerea duraților 118

 #fiirealist 

Cum iti confectionezi propriul pamatuf de praf 120

 

 

---

### Ciupercile 100 de intrebari si raspunsuri de la specialisti
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ciupercile-100-de-intrebari-si-raspunsuri-de-la-specialist/*

**Pricing Tiers**: 39.86 lei

CUPRINS

 Cuvant inainte 7 

Ce sunt ciupercile? 8

Cum identifici o ciuperca? 16

De ce am nevoie sa culeg ciuperci? 20

Care este termenul de valabilitate al ciupercilor? 24

Ce sa faci in cazul unei otraviri cu ciuperci 26

 Ciuperci tubulare  

Hribul caramiziu (Boletus erythropus) si pitarca/hribul vrajitoarei (Boletus luridus) 30

Hribul cenusiu/Manatarca (Boletus edulis) 34

Buretele dracului (Boletus satanas) 37

Hribul murg (Imleria badia) 39

Buretele calugaresc (Leccinum scabrum) 42

Pitarcuta (Leccinum versipelle) 44

Untoasa cu inel (Suillus grevillei) 46

Turta-vacii (Suillus luteus) 48

Hrib de nisip (Suillus variegatus) 50

 Ciuperci lamelare  

Buretele calaretului (Tricholoma equestre) 54

Burete porcesc (Paxillus involutus) 57

Ghebele (Armillaria melles) 60

Ghebele de iarna (Flammulina) 63

Gheba pucioasa (Hypholoma/Nematoloma) 65

Gheba ciobanilor (Kuehneromyces) 68

Pastravul de fag (Pleurotus ostreatus) 71

Rascovul, rascovul de molid si alte specii inrudite (Lactarius deliciosus, Lactarius deterrimus) 74

Vinetica porumbeilor/Painisoara si alte specii inrudite (Russula cyanoxantha) 77

Burete serpesc (Macrolepioata procera) 80

Palaria sarpelui (Amanita muscaria) 82

Buretele pestrit (Amanita pantherina) 85

Amanita rubescens si Amanita excelsa 87

Buretele viperei (Amanita phalloides) si ale specii inrudite 90

Buretele de lamaie (Amanta citrina) 94

Buretele de cerneala (Coprinus comatus) 96

Ciuperca de balegar (Agaricus campestris) 99

Agaricus xantodermus 102

 Ciuperci nelamelare  

Galbiorii (Cantharellus cibarius) 106

Galbiorii iarnatici (Craterellus tubeformis) 110

Trambita mortilor (Craterellus cornucopioides) 111

Flocoselul (Hydnum repandum) 113

Creasta cocosului (Sparassis crispa) 115

Iasca (Fomes fomentariam) 117

Zbarciogul galben (Morchella aesculenta) și zbarciogul gras (Gyromitra aesculenta) 120

---

### Decoratiuni interioare din beton pentru avansati - Idei creative
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/decoratiuni-interioare-din-beton-pentru-avansati-idei-creative/*

**Pricing Tiers**: 29.86 lei

CUPRINS

Prefata 4

Materiale, unelte si pasii de lucru 4

Produse de uz casnic din beton

Ghiveci 6

Litere 8

Cutie cu capac 10

Suport pentru vaza 12

Figurine de animale 14

Vaze 18

Fructiera 20

Suporturi pentru cani 22

Vaze inguste 24

Vase 26

Greutati pentru scrisori 28

Racitor pentru vinuri 30

Tablite de bun-venit 32

---

### Gradina noastra - Cum sa ne amenajam gradina intr-un an
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/gradina-noastra-cum-sa-ne-amenajam-gradina-intr-un-an/*

**Pricing Tiers**: 98.96 lei

CUPRINS

 Introducere 7 

 Calendar pentru gradinari 9  

 Ura, vom avea o  gradina! 13 

 Evaluarea gradinii: caracteristici si posibilitati 17 

Conditii de mediu 19

Atmosfera mediului înconjurator 21

Functia gradinii 21

Costuri 24

 Am desenat o gradina 25 

 Proiectarea gradinii 29 

Zone 30

Joaca cu spatiul 30

Elemente construite 32

Sa nu uitam de spatiul copiilor! 34

Ce plante vom cultiva? 36

 Voi fi gradinareasa 39 

 Organizarea gradinii 45 

Sincronizare 45

Ajutor! 46

Unelte 48

Ordinea lucrarilor 49

 Locuitorii gradinei noastre 57 

 Stiluri si straturi in gradina 61 

Gradina formala 61

Gradina informala 63

Gradina salbatica, gradina ecologica 64

Gradina din fata casei 66

Gradini speciale 67

Plantare mixta 68

Joaca cu spatiul, crearea nivelurilor 69

Solutii unice, decoratiuni cu stil 69

 Cel mai bun loc de joaca din lume 71 

 Idei de jocuri 77 

Balaceala 77

Groapa cu nisip 80

Casa zanelor sau adapost pentru dinozauri 82

Coliba copiilor 83

Cinema in gradina 84

Jocul de-a colectarea 84

DesculÈ› pe poteca 84

 Gradina, dulce gradina 86 

 Idei pentru o gradina relaxanta 90 

Colt de relaxare 90

Gradina simturilor 92

Apa in gradina 93

Gatit in aer liber 94

Lumini 95

 Usa secreta 97 

 Specii de plante, sfaturi pentru plantare combinata 103 

Gard verde, gard viu 103

Ierburi ornamentale 105

Culori 106

Frunze cu aspect deosebit 108

Plante cu crestere rapida 111

Super plante 113

Plante comestibile - plante otravitoare 114

Gradina prietenoasa cu fluturii 116

Plante decorative si in anotimpul rece 116

 Cantecul de leagan al gradini 119 

Activitati de gradinarit pentru tot anul 123

Iarna 123

Primavara 125

Vara 132

Toamna 134

 Index plante 137 

 Denumirile in latina ale plantelor din carte 138 

 Sfaturi pentru proiectare 143 

 Cele mai importante unelte de gradinarit 146 

---

### Detaliile constructive ale unui acoperis verde
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/detaliile-constructive-ale-unui-acoperis-verde/*

**Pricing Tiers**: 67.98 lei

CUPRINS

Multumiri 4

Capitolul 1. Introducere 5

Capitolul 2. Straturile unui acoperis verde si terminologia specifica construcției de acoperisuri 11

Capitolul 3. Inainte de a incepe 13

Capitolul 4. Accesul la acoperis si siguranta 17

Capitolul 5. Factori de amplasament si proiectare 39

Capitolul 6. Plante 47

Capitolul 7. Optiuni de materiale pentru acoperisul verde 67

Capitolul 8. Un proiect rural nou 101

Capitolul 9. Un proiect urban adaptat 111

Capitolul 10. Intretinerea 119

Capitolul 11. Acoperisuri cu plante comestibile 127

---

### Schite de arhitectura si vederi exterioare. Planuri pentru 360 case de sub 110 mp
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/schite-de-arhitectura-si-vederi-exterioare-planuri-pentru-360-case-de-sub-110-mp/*

**Pricing Tiers**: 89.98 lei

CUPRINS

Cum sa alegeti planul cel mai potrivit 4

Construirea unei case de vis - 10 pasi premergatori 5-6

Case mici - Introducere 7

Planuri de case mici 8 -51

Visuri mari in case mici 52-59

Design America: cum sa va vedeti casa pe teren inainte de a fi construita 133-147

Planuri de case mici 148-151

Gata cu scuzele... e timpul sa ne organizam 152-155

Depozitarea in baie 156

Evitati dezordinea in bucatarie 157

20 de idei de organizare in bucatarie 158

Organizarea camerei 159

Ce vor cumparatorii de case: spatii deschise ample 182-186

Si o bucatarie minuscula poate parea spatioasa 187-189

Planuri de case mici 190-233

Un trai economic si sustenabil in constructii verzi 234-236

Marile avantaje ale traiului intr-o casa mica 237

Economisiti bani pentru casa si viata dumneavoastra 238

Cum putem economisi bani 239

Planuri de case mici 240-275

---

### Remedii naturale pentru femei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/remedii-naturale-pentru-femei/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

INTRODUCERE 5

REMEDII NATURALE UTILIZATE 7

Homeopatie 8

Fitoterapie 14

Gemoterapie 16

Aromaterapie 18

Oligoterapie 20

Reflexologie plantara 21

Nutriterapie 23

DICTIONAR TERAPEUTIC 25

Cefalee 26

Constipatia 33

Couperoza 37

Cistita 39

Hemoroizi 46

Herpes labial 50

Picioare grele / Varice 53

Migrene 59

TULBURARI LEGATE DE CICLU 67

Dureri de ciclu (dismenoree) 68

Sindromul premenstrual 74

TULBURARI LEGATE DE SARCINA 81

Anemie 82

Constipatie 84

Contractii uterine 85

Crampe si dureri ligamentare 86

Hemoroizi 88

Greturi 89

Nervozitate si teama legate de sarcina 91

Tulburari digestive 92

Tulburari de somn 93

Hipersomnie 93

Insomnie 93

Vergeturi 94

Legate de nastere 95

Pregatirea de nastere 95

In timpul nasterii 96

Dupa nastere 97

Baby blues dupa nastere 97

TULBURARI LEGATE DE ALAPTARE 99

Lipsa laptelui 100

Prepararea alaptarii 101

Fisuri 102

Infundarea sanilor 103

Sevrajul 104

TULBURARI LEGATE DE MENOPAUZA 105

Bufeuri de caldura 109

Demineralizarea osoasa 118

Maladii cardiovasculare 120

Patologii hormonale in perioadele de premenopauza si menopauza 122

Luarea in greutate 124

Uscarea pielii 126

Uscarea mucoaselor 127

INGRIJIREA IN CANCERELE DE SAN, DE UTER SI OVARE, FIBROM UTERIN 128

Dezechilibrul hormonal 129

Ingrijire nutritionala in timpul chimioterapiei 134

ANEXA: PLANSE DE REFLEXOLOGIE PLANTARA 134

 

---

### Starpirea buruienilor fara produse chimice
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/starpirea-buruienilor-fara-produse-chimice/*

**Pricing Tiers**: 39.86 lei

CUPRINS

INTRODUCERE 7

Sa ne schimbam obiceiurile si punctele de vedere 9

Dezierbarea unui teren inainte de plantare 14

Zoom asupra anualelor, bianualelor și perenelor 20

DEZIERBAREA IN JURUL CASEI 23

Solutii curative 24

Solutii preventive 30

DEZIERBAREA PELUZEI 35

O comunitate de plante erbacee 36

Zoom asupra a sase buruieni simpatice pentru o peluza inflorita 38

Solutii preventive 40

Solutii curative 47

Zoom asupra a sase buruieni considerate indezirabile si masurile de corectie 51

Soluții împotriva muschilor 54

DEZIERBAREA GRADINII ORNAMENTALE SI A LIVEZII 59

Solutii curative 60

Solutii preventive: paie sau alti mulci 62

Solutie preventiva: concurenta prin acoperitoare de sol 77

Zoom asupra celor mai eficiente acoperitoare de sol 78

Solutie preventiva: plantatii intercalate 84

DEZIERBAREA GRADINII DE LEGUME 87

Solutii curative 88

Solutii preventive: metoda 91

Solutii preventive: mulcirea 96

Solutii preventive: concurenta cu ingrasaminte verzi 108

ANEXE 111

Tabel recapitulativ al tipurilor de mulcire 112

---

### Cultura smochinului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-smochinului/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

ISTORIE ȘI BOTANICĂ 5

Pe urmele smochinului 6

Ordin, familie, specie și varietate 10

Smochinele în mitologie, religie și artă 13

Ecologia florilor și viespea smochinului  16

PLANTAREA ȘI ÎNGRIJIREA 23

Alegerea soiului 24

Cultivarea în sol  26

Cultivarea în ghiveci  30

Udarea și fertilizarea 32

Înmulțirea  34

Altoirea 39

Tăierea 41

CE LE DĂUNEAZĂ SMOCHINILOR NOȘTRI 45

Boli, dăunători și traume fiziologice 46

CELE MAI BUNE SOIURI 57

RECOLTA SMOCHINELOR 101

Când sunt smochinele coapte 102

Rețete 107

ANEXE 117

 

 

---

### Gradina Gaiei - Ghid de permacultura la scara mica
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/gradina-gaiei-ghid-de-permacultura-la-scara-mica/*

**Pricing Tiers**: 185.89 lei

Cuprins

Listă cu tabele - VI
Prefaţă la ediţia în limba română - VII
Prefaţă - IX

Prima parte: Grădina ca ecosistem
1. Prezentarea grădinii ecologice - 3
2. Ecologie pentru grădinari - 19
3. Proiectarea unei grădini ecologice - 33

Partea a doua: Componentele grădinii ecologice
4. Trezirea la viaţă a pământului - 67
5. Captarea, conservarea ÅŸi valorificarea apei - 91
6. Plante cu întrebuinţări diverse - 115
7. Atragerea albinelor, păsărilor şi a altor animale benefice - 145

Partea a treia: Asamblarea grădinii ecologice
8. Formarea ghildelor din grădină - 169
9. Proiectarea ghildelor - 185
10. Cum creştem o grădină-pădure - 201
11. Permacultura aplicată în oraş - 222
12. A înnebunit grădina! - 248

Anexe: Mică selecţie de plante folositoare - 263
Glosar - 276
Bibliografie - 279
Resurse - 283
Index - 287

---

### Cum sa nu iti ucizi plantele de apartament
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cum-sa-nu-iti-ucizi-plantele-de-apartament/*

**Pricing Tiers**: 98.96 lei

4 - Gaseste-ti planta

12 - BAZELE
14- Cumpararea
16 - Ghiveciul si locul potrivit
18 - Udarea
20 - Hranirea plantei
22 - Transvazarea
24 - Daunatorii
28 - Bolile plantelor

30 - PLANTE DE APARTAMENT
In aceasta sectiune veti gasi detalii privind ingrjirea a 119 plante diferite.

142 - Index
144 - Despre autoare
144 - Plante toxice

---

### Cultura vitei-de-vie in gospodarie
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-vitei-de-vie-in-gospodarie/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Despre viţa de vie
Viţa de vie în mitologie
Războiul şi atacul de filoxeră
Viţa de vie în habitatul natural
Caracteristicile morfologice a viţei de vie
Struguri de masă
Import sau din surse proprii
Soiuri de struguri rezistenţi
Cultivarea viţei de vie în gospodărie
Alegerea soiurilor
Plantarea viţei de vie
Lucrările solului
Fertilizarea suplimentară
Lucrările de tăiere
Locul potrivit pentru viţa de vie, în gospodărie
Viţa de vie, ca plantă căţărătoare
Protecţia viţei de vie
Prevenirea este mai simplă decât combaterea
Farmacia naturii
DuÅŸmani naturali
Micoze autohtone din Europa
Micoze provenite din alte ţări
Dăunători
Utilizarea ÅŸi prelucrarea strugurilor
Recoltarea strugurilor
Compoziţia chimică şi efectele medicinale ale strugurilor
Strugurii în bucătărie
Reţete

---

### Sa confectionam genti, posete, saci de umar. 18 modele uimitoare pentru toate ocaziile
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/sa-confectionam-genti-posete-saci-de-umar-18-modele-uimitoare-pentru-toate-ocaziile/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

06 - Introducere
08 - Materiale si echipamente
10 - Tehnici

Genti gata confectionate
22 - Mini-geanta tip sacosa
21 - Geanta multifunctionala
22 - Sacosa de cumparaturi cu margele

Genti tubulare
24 - Geanta tip sac
29 - Geanta de seara de catifea
34 - Geanta tip sac marinaresc

Genti tote
38 - Ganta tote (tasca) din organza
43 - Geanta tote cu bride laterale
48 - Geanta incapatare cu barete lungi

Manere in forma de bara
52 - Geanta cu ornamente
60 - Geanta functionala din catifea raiata

Manere in forma de U
64 - Sacosa cu panglici si rejansa
68 - Imprimeu dalmatian si pene de marabu
72 - Geanta inflorata din PVC

Manere in forma de inel
76 - Geanta de tweed incretita
80 - Geanta de plaja
84 - Geanta originala cu efect de esarfa innodata

88 - Tipare

---

### Hrana de zi cu zi. Intre sanatate deplina si sinucidere lenta
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/hrana-de-zi-cu-zi-intre-sanatate-deplina-si-sinucidere-lenta/*

**Pricing Tiers**: 38.98 lei

Cuprins

Partea I
1. Ateroscleroza - boala milenara
2. Ateroscleroza - boala arterelor
3. Factori de risc aterosclerotici
4. Patoalimentatia - placerea care ucide
5. Norme pentru o alimentatie rationala
6. Structura principalelor componente alimentare
7. Patoalimentatia, factor capital de risc in bolile cardiovasculare
8. Colesterolul
9. Transportul colesterolulu din tesuturile periferice
10. Dislipidemiile si ateroscleroza
11. Hipertrigliceridemiile
12. Depistarea hiperlipidemiilor
13. Moduri de interpretare a rezultatelor
14. Alte anomalii posibili
15. Hipertrigliceridemia, factor de risc vascular
16. Diagnosticarea hipertrigliceridemiilor
17. Consumul de alcool si tabloul lipidic
18. Contributia sindromului X metabolic la Boala Cardiovasculara

Partea a II-a
19. Notiuni de antiaterosclerotica
20. Sfaturi practice pentru evitarea sau invingerea dislipidemiilor
21. Particularitati ale regimuli alimentar in functie de tipul de hiperlipidemie
22. Dieta si boala vasculara la copii
23. Factori de risc aterogen la copii
24. Notiuni de terapie medicamentoasa
25. Supravegherea tratamentului
26. Hipercolesterolemia la copii
27. Reactiile adverse si contraindicatii
28. Tratamentul hiperlipidemiilor

Partea a III-a
29. Cateva notiuni de profilaxie in bolile vasculare
30. Bilant global de sanatate, testarea organismului
31. Cateva dintre poruncile pentru prevenirea aterosclerozei si bolilor vasculare

---

### Bolile respiratorii pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/bolile-respiratorii-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

Cuvânt introductiv

NOÅ¢IUNI ELEMENTARE DESPRE APARATUL RESPIRATOR
Prezentarea segmentelor constituente
(nasul, faringele, laringele, traheea, bronhiile, plămânii propriuzişi, cutia toracică)
Funcţionarea aparatului respirator
- Respiraţia (Dinamica, volume respiratorii)
- Schimburile gazoase
- Reglarea şi adaptarea respiraţiei la nevoile organismului
Investigaţia de diagnostic
- Investigaţia imagistică (radiologia clasică, metode speciale, metode actuale)
- Investigaţia bacteriologică (recoltarea şi identificarea agenţilor infectioşi)
- Investigaţia hematologică (evidenţierea modificărilor sanguine)
- Investigaţia functională (spirometrie şi altele)
- Investigaţia invazivă (bronhoscopie, pleuroscopie, biopsie)
- Manifestările de bază ale bolilor respiratorii (tusea, dispneea, junghiul, cianoza, hemoragia, semnele generale)

INFECÅ¢IILE ACUTE RESPIRATORII
Bolile căilor respiratorii
- Bolile nasului; rinite acute ÅŸi cronice
- Bolile infecţioase ale faringelui (angine acute şi cronice)
- Bolile laringelui
- Bolile traheei
- Bolile bronchiilor
Bolile acute ale plămânilor
- Câteva noţiuni preliminare despre infecţiile respiratorii
- Pneumoniile acute (bacteriene, virale ÅŸi altele)
Ce trebuie să ştie şi să respecte bolnavul cu infecţii respiratorii acute
Pleureziile infecţioase
- Alte pleurezii şi revărsate pleurale
Gripa

BOLILE CRONICE ALE APARATULUI RESPIRATOR
Bronhopneumopatia cronică obstructivă
Emfizemul pulmonar
Astmul bronÅŸic
Pneumoconiozele
Supuraţiile pulmonare şi pleurale
Insuficienţa respiratorie

TUBERCULOZA
Generalităţi (Dimensiunea problemei, agentul cauzal, modul de îmbolnăvire, receptivitatea la infecţie, cum se produce infecţia, mersul bolii)
Tuberculoza primară (complexul primar) şi secundară (diseminarea infecţiei)
Tuberculoza terţiară(sau tuberculoza pulmonară secundară, Ftizia)
Diagnosticul ÅŸi tratamentul tuberculozei pulmonare
Profilaxia infecţiei tuberculoase şi Planul Naţional de Combatere a tuberculozei

FUMATUL

---

### Tot ce trebuie sa cunosti despre infarctul miocardic
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/tot-ce-trebuie-sa-cunosti-despre-infarctul-miocardic/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

Prefaţă la prima ediţie
Introducere
Scenariu
Inima şi vasele de sânge
Inima bolnavă
Cum să recunoaştem angina şi infarctul miocardic
Investigaţiile cu rol diagnostic
Tratamentul medical
Tratamentul chirurgical
Ce trebuie făcut în cazul unui stop cardiac
Ce trebuie să faceţi când suferiţi un infarct
Prevenirea atacurilor de cord
- hipertensiunea arterială
- diabetul zaharat
- fumatul
- cum să renunţăm la fumat
- obezitatea
- exerciţiile fizice
- stresul
- alimentaţia
- consumul de băuturi
- munca şi recreaţia
- medicamentele
Viaţa după un infarct miocardic
Limitările după un infarct miocardic
Activitatea sexuală după un infarct miocardic
Sexul la vârste înaintate
Familiile cu istoric cunoscut de afecţiuni ischemice cardiace
Îngrijirea inimii după intervenţia chirurgicală cardiacă
Chirurgia non-cardiacă la pacienţii cu cardiopatii
Îngrijirea inimii la pacienţii vârstnici
Tulburări pseudo-cardiace
Tulburări cardiovasculare asociate
Epilog
Appendix
Glosar

---

### Bolile reumatice pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/bolile-reumatice-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

1. Generalitati
2. Reumatismele inflamatorii
3. Reumatismele degenerative ( Artrozele )
4. Reumatismele juxtaarticulare (Abarticulare)
5. Reumatismele metabolice
6. Osteoporoza

---

### Bolile inimii pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/bolile-inimii-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

1. Anatomia si date privind funcţionalitatea normala a inimii
2. Tulburarile de ritm ÅŸi conducere
3. Insuficienta cardiaca
- Insuficienţa cardiaca stanga
- Insuficienta cardiaca dreapta
- Insuficienta cardiaca globala
4. Reumatismul articular acut (RAA)
5. Ateroscleroza si cardiopatia ischemica
6. Angina pectorala
7. Angina instabila
8. Infarctul miocardic
9. Socul cardiogen
10. Hipertensiunea pulmonara si cordul pulmonar
11. Valvulopatiile
- Stenoza mitrala
- Insuficienta mitrala
- Stenoza aortica

---

### Bolile esofagului, stomacului si duodenului pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/bolile-esofagului-stomacului-si-duodenului-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

1. Date despre anatomia esofagului, stomacului si duodenului si despre functionalitatea normala a acestor segmente ale tubului digestiv
2. Patologia esofagului. Afectiunile esofagului - cauze, manifestari clinice, metode de diagnosticare si tratament
3. Patologia stomacului. Afectiunile stomacului - cauze, manifestari clinice, metode de diagnosticare si tratament
4. Sindromul Zollingen-Ellison (tumora care secreta gastrina, gastrinomul)
5. Afectiunile duodenului - cauze, manifestari clinice, metode de diagnosticare si tratament
6. Regimuri alimentare in afectiunile esofagului, stomacului si duodenului

---

### Bolile hepatice pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/bolile-hepatice-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

1. Ficatul sanatos
2. Ficatul bolnav
3. Bolile principale ale ficatului
4. Bolile sistemului biliar
5. Dieta recomandata in bolile hepatice

---

### Afectiunile neurologice pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/afectiunile-neurologice-pe-intelesul-tuturor/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuprins

1. Descrierea sistemului nervos din punct de vedere morfo-functional
2. Evoluarea neurologica a pacientului
3. Tulburari ale activitatii cerebrale superioare si ale starii de constienta
4. Bolile psihice
5. Durerea si simptomele dureroase
6. Tulburari ale mirosului, gustului, vederii si auzului de cauza neurologica
7. Afectarile sistemului motor
8. Leziuni ale coloanei vertebrale si ale maduvei spinarii
9. Afectiunile cerebro vasculare
10. Epilepsia
11. Nevrozele
12. Tumorile intracraniene
13. Bolile inflamatorii si infectioase ale sistemului nervos
14. Bolile demielinizante ale sistemului nervos central
15. Bolile neuronului motor periferic si radiculopatiile
16. Afectiuni ale jonctiunii neuromusculare
17. Nevralgia de trigemen

---

### Acneea si rozaceea. Manifestari, diagnostic si tratament
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/acneea-si-rozaceea-manifestari-diagnostic-si-tratament/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

Cuprins

Acneea vulgara epidemiologie si fiziopatologie
Acneea vulgara - metode terapeutice
Lasere si dispozitive similare in tratamentul acneei vulgare
Tratamentul cicatricelor determinate de acnee
Rozaceea - epidemiologie si fiziopatologie
Rozacee - tratamente medicale actuale
Lasere si dispozitive similare utilizate in tratamentul rozaceei
Lasere si dispozitive similare utilizate in tratamentul hiperplaziei glandelor sebacee

---

### Henna - pictura corporala, vopsirea parului, utilizari terapeutice
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/henna-pictura-corporala-vopsirea-parului-utilizari-terapeutice/*

**Pricing Tiers**: 67.89 lei

Introducere
O plantă deosebită
Vopsirea părului şi îngrijirea unghiilor
Henna ca medicament
Pictarea corpului cu henna
Pregătiri şi tehnici de aplicare a vopselei
Decorarea umărului, spatelui şi abdomenului
Decorarea braţului şi a încheieturii
Decorarea mâinii şi a palmei
Decorarea labei piciorului ÅŸi a gleznei
Decorarea decolteului şi a gâtului
Henna în tradiţiile de nuntă
Modele

---

### Delicii in otet, ulei si alcool
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/delicii-in-otet-ulei-si-alcool/*

**Pricing Tiers**: 38.98 lei

Cuvânt înainte 
 Bine de ÅŸtiut 
 Să-i dăm drumul 
 Ce înseamna? 
 Lista ABC a ingredientelor 
 Cele mai importante cantităţi 
 Fructe şi legume în alcool

 Fructe în alcool

 Ananas în rom alb 
 Secret cu mere ÅŸi struguri 
 Ananas în rachiu de cireşe 
 Mere în vin 
 Pere în vodcă 
 Pere în sirop de şofran 
 Pere în vin roşu 
 Căpşuni în vin de Madeira 
 Smochine în Whisky-bourbon 
 Clementine în whisky 
 Kumquat în coniac 
 Struguri în rachiu Grappa 
 Merişoare în vin roşu 
 Caise în rom alb 
 Prune cu miere 
 Gutui cu scorţişoară 
 Piersici în gin cu ghimbir 
 Piersici în coniac 
 Gutui în Calvados 
 Vişine în rachiu de cireşe 
 Vişine în vodcă 
 Cireşe în vin Sherry 
 Prune în rom 
 Perje în rom 
 Prune în vin roşu 
 Perje în vin roşu 
 Lămâi în vodcă 
 Prune cu ghimbir confiat 
 Vişine în vin 
 Prune uscate în armagnac 
 Fructe uscate în rachiu de caise 

 Rumtopf - Scurtă prezentare

 Rumtopf de vară 
 Rumtopf cu fructe exotice 
 Rumtopf cu nuci 

 Legume în alcool

 Dovleac în vin alb 
 Ceapă în vin alb 
 Ceapă în vin roşu 
 Usturoi în vin Veltliner 

 Conservarea în sare

 Legume în sare

 Fenicul cu rădăcinoase 
 Castraveţi în saramură 
 Ridiche în saramură 
 Legume pentru supă 

 Fructe în sare

 Lămâi în sare 

 Ouă în sare

 Ouă sole / ouă în saramură 

 Peşte în sare

 Anchovy în saramură 

 Conservarea în oţet

 Fructe în oţet

 Mere în oţet de roiniţă 
 Mere cu ghimbir 
 Pere condimentate 
 Pere în oţet şi zahar 
 Pere în sos de curry 
 Pere în oţet 
 Pere (de must) dulci-acriÅŸoare 
 Agrişe în alcool 
 Boabe de soc picante 
 Smochine în sirop de cardamom 
 Caise dulci- acriÅŸoare 
 CireÅŸe olandeze 
 Cireşe în oţet 
 Coacăze în stil englezesc 
 Kiwi murat cu ardei 
 Pepene cu piper 
 Bucăţi de pepene dulci-acrişoare 
 Portocale pentru Crăciun 

 Legume în oţet

 Vinete cu sfeclă roşie 
 Vinete în oţet din vin alb 
 Castraveţi în oţet cu şalote 
 Castraveţi picanţi în oţet 
 Castraveţi acrii în oţet 
 Castraveţi dulci-acrişori în oţet 
 Salată picantă de castraveţi 
 Castraveţi dulci-acrişori cu (ceapă) eşalotă 
 Castraveţi cu boabe de muştar 
 Amestec colorat de legume 
 Ştiulete de porumb în oţet 
 Usturoi murat 
 Usturoi picant 
 Sparanghel verde murat 
 Sparanghel uÅŸor picant 
 Sparanghel murat 
 Ridiche dulce-acrişoară 
 Morcovi dulci-acriÅŸori 
 Salată de morcovi 
 Mix de morcovi şi ţelină 
 Dovleac condimentat 
 Dovleac cu ghimbir 
 Dovleac cu portocale 
 Dovleac dulce-acriÅŸor 
 Sfeclă roşie la borcan 
 Ardei dulce-acriÅŸor 
 Mix de roşii şi ceapă 
 Ţelină murată 
 RoÅŸii cocktail 
 Zucchini cu verdeţuri în stil mediteranean 
 Salată de zucchini 
 Zucchini muraţi 
 Murături cu ceapă şi ardei 
 Murături în oţet 
 Ratatouille de legume 
 Piccalilli 
 Varză puszta 

 Ciuperci în oţet

 Champignons murate 

 Ouă în oţet

 Ouă de prepeliţă în marinată de oţet 

 Peşte în oţet

 Hering Bismark în sos de smântână 
 Hering prăjit 
 Hering în frişcă (smântână dulce) 
 Hering în sos de muştar 
 Hering cu morcovi ÅŸi praz 
 Hering marinat 
 Hering cu ardei 
 Rulouri picante de hering 
 Hering în vin sherry 
 Hering suedez 
 Rulouri de hering în marinată din vin alb 
 Prepararea rulourilor picante de hering 
 Păstrâv marinat 
 Somon marinat 
 Matjes danez în marinată Burgunder 
 PeÅŸte marinat 

 Sortimente de oţet folosite la reţete

 OÅ£et de busuioc 
 Oţet de dracilă 
 Oţet de mărar 
 OÅ£et cu ghimbir 
 OÅ£et cu flori 
 OÅ£et de mere ÅŸi ierburi aromate 
 Oţet cu căpşuni 
 Oţet de tarhon cu zmeură 
 OÅ£et cu hrean 
 OÅ£et cu lime 
 OÅ£et cu foi de dafin 
 Oţet cu măghiran 
 Oţet de portocale cu roiniţă 
 Oţet de lămâie cu tarhon 
 Oţet de zmeură 
 OÅ£et cu trandafiri 

 Conservarea în ulei

 Legume în ulei

 Anghinare în ulei 
 Pregătirea anghinarei 
 Vinete în ulei 
 Champignons în marinată picantă 
 Usturoi şi chilli în ulei 
 Usturoi în ulei de măsline 
 Roşii uscate în cuptor 
 Roşii umplute cu brânză proaspătă 
 Pesto cu leurdă 
 Ardei iute în ulei 
 Ardei în ulei cu brânză de oaie 
 Pregătirea ardeiului 
 Ciuperci în ulei 

 Brânză în ulei

 Mozzarella în ulei de soia 
 Brânză de capră cu ierburi de Provence 
 Brânză de oaie în ulei 
 Brânză Paulus (brânză moale cu coaja roşie) la borcan 
 Bier Kăse/ brânză de bere în ulei de rapiţă 
 Brânză de oaie marinată cu bacon 
 Camembert la borcan 

 Peşte în ulei

 Fructe de mare în ulei 

 Sortimente de ulei folosite la reţete

 Ulei cu chilli 
 Ulei cu mărar şi ienupăr 
 Ulei pentru grill 
 Ulei de lavandă 
 Ulei de lavandă şi roiniţă 
 Ulei de dafin 
 Ulei cu lime 
 Ulei cu ierburi de Provence 
 Ulei cu rosmarin 
 Ulei cu salvie 
 Ulei cu hribi (arămii) 
 Ulei pentru wok 
 Ulei picant cu ardei 
 Ulei de scorţişoară 
 Ulei condimentat 

 Conservarea în zahăr

 Legume în zahăr

 Şalote în sirop de zahăr 
 Vinete în sirop de zahăr 

 Fructe în zahăr

 Mere cu piper şi căpşuni 

 Registru cu reţete

---

### Purificarea completa a organismului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/purificarea-completa-a-organismului/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Purificarea completa a organismului 
 Introducere
De ce este benefica purificarea
Tractul digestiv
Tranzitul intestinal
Elemente fundamentale ale nutritiei
Planul de purificare pentru weekend
Detasarea de programul purificarii de weekend
Descriere pas cu pas a planului purificarii de weekend
Mentinerea efectului purificarii de weekend
 Retete 
Limonada revigoranta
Fresh-ul domolitor
Reglatorul de tranzit pe baza de mar si varza acra
Sucul cu continut ridicat de Vitamina C
Suc din mure si coacaze
Calmant gastric pe baza de morcov si ghimbir
Bautura combo din legume
Tonifiant hepatic din sparanghel si ridichi
Detoxifierea rinichilor cu sucuri de telina

---

### Smoothie-uri din fructe si legume
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/smoothie-uri-din-fructe-si-legume/*

**Pricing Tiers**: 38.98 lei

Diferite boli şi smoothie-urile recomandate în sprijinul tratamentului medical
Sfaturi generale la prepararea smoothie-urilor
Smoothie-uri din fructe
Smoothie-uri din legume
Smoothie-uri terapeutice din verdeţuri
Smoothie-uri pe bază de lapte
Smoothie-uri pe bază de lactate
Smoothie-uri calde ÅŸi reci
Smoothie-uri ca deserturi ÅŸi cocktailuri

---

### Arome, parfumuri si balsamuri naturale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/arome-parfumuri-balsamuri-naturale/*

**Pricing Tiers**: 39.86 lei

Introducere
Înţelegerea şi utilizarea esenţelor
Secretele esenţelor: uleiuri esenţiale şi parfumuri
Arome de origine animală
Arome de origine vegetală
Arome de origine anorganică
Parfumuri sintetice ÅŸi arome
Concluzii
Alegerea şi manevrarea uleiurilor esenţiale
Mic ghid pentru alegerea uleiurilor esenţiale
Alegeri etice cu privire la provenienţa uleiurilor
Măsuri de precauţie
Instrucţiuni de folosire şi dozare
Nequid nimis: măsura perfectă
Dozările în parfumuri şi concentraţia
Dozările pentru creme, loţiuni şi alte produse pentru piele
Dozarea pentru prepararea săpunului
Alte modalităţi de utilizare a uleiurilor esenţiale
Obţinerea formulelor pentru amestecuri
Reglarea cantităţilor în amestecurile de uleiuri esenţiale
Verificarea rezultatelor amestecurilor
Instrumente utile ÅŸi sfaturi pentru conservare
Recipiente
Instrumente de măsurat şi dozatoare
Pentru piele ÅŸi stare de bine
Uleiurile esenţiale în produsele pentru piele
Exemple de utilizare
Formulele noastre
Piele normală
Piele uscată
Piele grasă
Piele greu regenerabilă
Piele matură
Pentru toate tipurile de piele
Pomeţii înroşiţi (cuperoză)
Gât şi decolteu
Loţiuni tonice şi aftershave
Băi şi masaje drenante
Pentru mâini şi picioare
Parfumuri pentru o stare de bine
Amestecuri speciale
Pentru păr
Şampoane naturiste balsamuri şi soluţii de clătire
Împachetări cu balsamuri
Clătiri cu substanţe emoliente, acide, tonifiante
Formulele noastre
Pentru toate tipurile de păr
Patru tipuri speciale de păr
Casa parfamată
Arome naturale pentru orice încăpere
Curăţenie parfumată
Formulele noastre
Difuzoare pulverizatoare ÅŸi alte dispozitive
Curăţare,spălare,parfumare
Esenţe pentru săpunuri naturale
Săpunul natural
Uleiurile esenţiale în săpunuri: utilizare şi dozare
Cum procedăm pentru a obţine un parfum care persistă
Formulele noastre
Săpunuri pentru toată familia
Săpunuri pentru tineri şi copii
Săpunuri pentru femei puternice
Săpunuri speciale
Secretele parfamierilor
ÃŽn regatul mirosurilor
Scurtă istorie a parfumului
Notele şi „inima" parfumurilor
Formulele noastre
Pentru ea
Pentru el
Parfumuri unisex
Introducere în cosmetica făcută în casă
Baze neutre pentru produsele de îngrijire a pielii
Uleiuri ÅŸi seruri
Emulsiile: baze pentru creme şi loţiuni
Ingrediente speciale: emulgatori, stabilizatori, conservanţi
Baze pentru parfumuri, ape de colonie, soluţii aftershave
Parfumuri lichide în bază uleioasă
Parfumuri solide
Parfumuri în bază alcoolică
Parfumuri lejere
Ape de colonie fără alcool
Ingrediente facultative în parfumurile care conţin apă
Tabele şi referinţe utile
Nume comune şi denumiri ştiinţifice
ÃŽnlocuiri
Familii olfactive
Uleiurile esenţiale în funcţie de notă
Uleiurile esenţiale care trebuie folosite cu cautelă
Specii pe cale de dispariţie
Alegerea uleiurilor de bază
Măsuri de siguranţă şi de păstrare
Unităţi de măsură ale volumului
Curăţare şi sterilizare
Sterilizarea prin fierbere
Sterilizarea chimică
Sterilizarea la microunde
Furnizori specializaţi
Glosar

---

### Ghidul Barmanului. Peste 700 de retete de bauturi alcoolice si nealcoolice
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ghidul-barmanului/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

CUPRINS

LUMEA BARMANULUI 8
Introducere 10
Ustensilele barmanului 14
Barul bine aprovizionat 24
Tehnici de baza 50
Tehnici avansate 60
Barul de casa 68

RETETELE 74
Cocktailuri 76
Martini 148
Aperitive 160
Shot-uri 168
Sarbatori si ocazii speciale 214
Bauturi reci 222
Bauturi calde 230
Mocktailuri 236

Glosar 248
Multumiri 256

---

### Mic tratat de crestere a pisicilor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mic-tratat-de-crestere-pisicilor/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

Introducere 7

PARTEA I. CUNOASTETI-VA BINE PISICA 9

Etapele de dezvoltare 11
Gestatia 11
Dezvoltarea comportamentala 11

Comunicarea 23
Auzul si comunicarea vocala 23
Vazul si comunicarea vizuala 24
Mirosul si comunicarea olfactiva 31
Pipaitul 36

Intelegeti particularitatile pisicii 41
Un teritoriu organizat si marcat 41
Vanator innascut 46
Gurmand rafinat dar bautor modest 49
Un as al curateniei 52

PARTEA a II-a. O ALEGERE BUNA SI O PRIMIRE LA FEL 59

Adoptarea unei pisici 61
De unde puteti adopta? 61
Cum alegeti pisica? 64
Cum adoptam o pisica? 81
Ce nume ii puneti pisicii? 82

Reusita sosirii pisicii acasa 85
Organizarea spatiului vital 85
Ziua I 89

PARTEA a III-a. CONVIETUIESTE BINE CU PISICA TA 103

Hraneste bine pisica 105
Pisoiul despartit inaintea intarcarii 109
Inaintea sterilizarii 111
Intre sterilizare si un an 116
Ai grija de pisica ta 121

Intelege cum sa-ti ingrijesti pisoiul 121
Masuri de igiena 121
Ingrijiri medicale preventive 131
Obligatiile legale si responsabilitatile proprietarului 141
Cateva semne de imbolnavire 143

Educa-ti bine pisica 155
Tehnici de formare 155
Prevenirea unor comportamente indezirabile 160

Cu pisica, in calatorie 169
Un transport confortabil pentru un voiaj agreabil 169
Plecarea fara ea 176
Mutatul 179

Concluzii 187

---

### Modalitati de refolosire a paletilor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/modalitati-de-refolosire-paletilor/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Pregătire şi tehnici 

  O bună cunoaştere a paleţilor din lemn 
  Unelte 
  Demontarea paleţilor 
  Asamblări 
  Finisaje 

 Creaţii 

  Mini-seră decorativă 
  Masă joasă de bar 
  Grilaje 
  Lada pentru legume cu trei despărţituri 
  Lampadar cu trepied 
  Etajeră stil scară 
  Tavă 
  Noptieră 
  Etajeră pentru aromate 
  Lampadar 
  Gheridon 
  Etajeră albă 
  Stativ port-plante 
  Oglindă cu frunzuliţe 
  CoÅŸ 
 Cuibar 
 Ladă de scule 
 Etajera grădinarului 
 Masă joasă stilul anilor 
 Aranjament pentru atelier 
 Etajeră de colţ 
 Vestiar

---

### Specii de Arbusti Fructiferi in Gradini si Plantatii Comerciale
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/specii-de-arbusti-fructiferi-gradini-si-plantatii-comerciale/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Introducere
Criterii de alegere a arbuÅŸtilor
Cătina (Hippophaë rhamnoides)
Origine şi răspandire. Istoricul culturii
Caracterizarea plantei
Fructul
Particularităţi tehnologice
Cerinţe faţă de locul de plantare
Amplasament, forma coroanei, tăieri de intreţinere
Agenţi patogeni
Inmulţire
Soiuri
Modul şi perioada optimă de recoltare
Utilizarea cătinei
Măceşul (Rosa sp.)
Origine şi răspandire. Istoricul culturii
Caracterizarea plantei
Fructul
Particularităţi tehnologice
Locul de plantare
Amplasament, forma coroanei, lucrări de tăiere
Agenţi patogeni
Inmulţire
Soiuri
Modul şi perioada optimă de recoltare
Utilizarea măceşului
Cornul (Cornus mas)
Origine şi răspandire. Istoricul culturii
Caracterizarea plantei
Fructul
Particularităţi tehnologice
Cerinţe faţă de locul de plantare
Amplasament, forma coroanei, lucrări de tăiere
Agenţi patogeni
Inmulţire
Soiuri
Modul şi perioada optimă de recoltare
Utilizarea cornului
Porumbarul (Prunus spinosa)
Origine şi răspandire. Istoricul culturii
Caracterizarea plantei
Fructul
Particularităţi tehnologice
Locul de cultură
Aliniament, forma coroanei, lucrări de tăiere
Agenţi patogeni
Inmulţire
Soiuri
Modul şi perioada optimă de recoltare
Utilizarea porumbarului
Gutuiul japonez (Chaenomeles sp.)
Origine şi răspandire. Istoricul culturii
Caracterizarea plantei
Fructul
Particularităţi tehnologice
Locul de cultură
Infiinţarea culturii
Amplasament, forma coroanei, lucrări de tăiere
Agenţi patogeni
Inmulţire
Soiuri
Modul şi perioada optimă de recoltare
Utilizarea gutuiului japonez
Afinul (Vaccinium sp.)
Origine şi răspandire. Istoricul culturii
Cerinţe faţă de locul de cultură
Agenţi patogeni
Inmulţire
Specii spontane ÅŸi cultivate
Afinul de turbă, răchiţeaua, răchiţelele (Vaccinium oxycoccos L.)
Afinul negru (Vaccinium myrtillus L.)
MeriÅŸorul (Vaccinium vitis-idaea L.)
Răspandire, caracteristici
Particularităţi tehnologice
Soiuri
Recoltarea ÅŸi modul de utilizare a fructelor
Afinul de cultură (Vaccinium macrocarpon Ait.)
Afinul pitic (Vaccinium angustifolium Aiton)
Afinul de cultură cu tufă inaltă (Vaccinium corymbosum L.)
Origine, răspandire, caracteristici
Particularităţi tehnologice
Recoltarea ÅŸi modul de utilizare a fructelor
Soiuri
Hibrizi ai speciilor Vaccinium corymbosum ÅŸi Vaccinium angustifolium
Hibrizi cu cerinţe mari la temperaturi scăzute
Hibrizi cu cerinţe mici la temperaturi scăzute
Specii valoroase din punct de vedere al cultivării şi prelucrării
Afinul veÅŸnic verde (Vaccinium ovatum Pursh)
Afinul "ochi de iepure" (Vaccinum virgatum Aiton - syn. Vaccinium ashei J. M. Reade)
Anexe
Principalele valori nutriţionale ale fructelor sălbatice
Bibliografie

---

### Socul. Cultivare, Utilizare in Bucatarie si in Farmacia Casei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/socul-cultivare-utilizare/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Generalităţi
Etimologia denumirii
Utilizarea socului în gospodărie
Credinţe şi superstiţii legate de soc
Taxonomia, locul pe care îl ocupă planta în botanică
Prezentarea speciilor, descrierea morfologică
Cea mai importantă specie a genului
Alte specii ale genului Sambucus
Cerinţele socului faţă de condiţiile de vegetaţie
Posibilităţi de valorificare
Înmulţirea arbustului
Lucrările de tăiere şi îngrijire
Bolile şi dăunătorii socului
Cultivarea socului pentru fructe
Cele mai importante soiuri cultivate pentru fructe
Soiuri româneşti
Forme de coroane specifice
Cultura socului ca plantă ornamentală
Cele mai importante soiuri şi varietăţi de soc ornamental
Noi soiuri ornamentale
Recoltarea socului din flora spontană
Perioada de recoltare
Valorificarea socului ca plantă medicinală
Substanţele chimice din compoziţia socului
Efectele curative ale socului
Valorificarea socului în industria alimentară
Câteva preparate din soc
Importanţa consumului fructelor de soc
Reţete cu flori de soc
Zahăr din soc
Inflorescenţe de soc congelate
Åžampanie de soc
Sirop de soc
Suc de soc
Gem de căpşuni cu soc
Cremă de revent (rubarbă) cu soc
Tort de clătite americane cu soc
Clătite cu soc
BrioÅŸe cu soc 5
Brioşe cu soc şi făină de migdale (fără făină de cereale)
Panna cotta cu soc
Mâncare de soc
Soc în aluat de clătite
GogoÅŸi cu soc
Soc în aluat de bere
Jeleu de ceai verde cu soc
Jeleu de soc cu vin alb
Îngheţată de soc
Tiramisu de soc cu ciocolată albă
Reţete cu fructe de soc
Jeleu din fructe de soc
Magiun de soc cu mere
Gem de soc
Lichior de soc (1l)
Sirop din fructe de soc
(remediu împotriva răcelilor)
Parfe de iaurt cu soc
Brownie cu cremă de brânză
şi porţie dublă de soc
Tort de cafea cu soc
Prăjitură cu lămâie şi soc
Pere umplute cu cremă de soc
Bibliografie
Mic dcţionar tematic

---

### Trandafirii, Ingrijire si Taiere
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/trandafirii-ingrijire-taiere/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Prefaţă 
 ABC-ul cultivatorului de trandafiri 
 Structura plantei 
 Ordine în varietate 
 De ce să tai? 
 Cum reacţionează planta? 
 Când să tai? 
 Tăiere şi amplasare 
 Tăiere şi fertilizare 
 Unde să tai? 
 Unealta ideală 
 Plantarea trandafirilor explicată pe înţelesul tuturor 
 Locul optim de plantare a trandafirilor 
 Dificultatea alegerii soiului 
 Ofertă variată 
 Efectele tăierii asupra plantei 
 Plantarea trandafirilor, pas cu pas 
 Tăierea de primăvară pe categorii de trandafiri 
 Reguli de tăiere pentru începători 
 Tăierea la trandafirii nobili 
 Tăierea la trandafirii târâtori 
 Tăierea la trandafirii arbuşti 
 Tăierea la trandafirii urcători 
 Tăierea la trandafirii pitici 
 Tăierea la trandafirii miniaturi 
 Tăierea la trandafirii cu port înalt 
 Tăierea la trandafirii sălbatici 
 Cură de întinerire pentru trandafiri 
 Tăierea de vară - mai puţin înseamnă mai mult 
 După prima floare 
 Lăstari din portaltoi - nu, mulţumesc! 
 Susţinerea plantei prin tăiere 
 Ce facem cu lăstarii orbi? 
 Stimularea ramificării 
 Înflorire la comandă (după dorinţă) 
 Tăiere toamna? 
 Trandafiri pentru flori tăiate (pentru vază) 
 Obţinerea de trandafiri pentru flori tăiate (vază) 
 Cum se păstrează proaspeţi trandafirii tăiaţi 
 Întreţinerea trandafirilor pe tot parcursul anului 
 Afânarea solului şi combaterea buruienilor 
 Udarea corectă a trandafirilor 
 Tratarea corectă cu îngrăşăminte a trandafirilor 
 Când vine iarna... 
 DuÅŸmanii trandafirilor 
 Măsuri de protecţie a plantelor 
 Protecţia trandafirilor pe cale ecologică 
 Index

---

### Daunatori si Agenti Patogeni in Gradina - Editia a 2-a
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/daunatori-agenti-patogeni-gradina-editia-2/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Elemente de bază în protecţia plantelor
Caracteristicile locului de cultură şi alegerea materialului săditor
Achiziţionarea plantelor
Noţiuni importante privind protecţia plantelor
Sfaturi importante privind utilizarea produselor de prevenire ÅŸi combatere (pesticide)
Organismele dăunătoare ale plantelor din grădină
Protecţia integrată şi biologică
Descrierea produselor ÅŸi denumirea acestora
Acţiunea pesticidelor şi efectul acestora asupra bolilor, dăunătorilor şi buruienilor
Perioada optimă de aplicare a tratamentelor
Metode de protecţie a albinelor 1
Efectul produselor de prevenire şi combatere asupra organismelor din apă, distanţe de siguranţă în apropierea apelor
Categorii de comercializare
Măsuri de protecţia muncii şi timpul de pauză de la aplicare până la recoltare
Sugestii privind necesitatea utilizării produselor de prevenire şi combatere,
aplicarea acestora
Depozitarea produselor şi măsuri de protecţie a mediului ambiant
Identificare, prevenire ÅŸi combatere
Formele de manifestare specifice
Vătămări şi urme de rosături la exteriorul plantei
Descojirea
Vătămări, urme de rosături, galerii în interiorul plantei
Schimbările de culoare
Schimbarea staturii, a formei
Galele
Principalele grupe de boli ÅŸi formele de manifestare specifice
Virozele
Bacteriozele
Micozele
Clasificare
Bolile şi dăunătorii pomilor şi arbuştilor fructiferi
Mărul
Părul
Gutuiul
ViÅŸinul ÅŸi cireÅŸul
Piersicul
Caisul
Prunul
Viţa-de-vie
Căpşunul
Murul ÅŸi zmeurul
Coacăzul şi agrişul
Socul
Nucul
Alunul
Migdalul
Bolile şi dăunătorii legumelor
Tomatele
Ardeiul
Cartoful ÅŸi topinamburul
Castravetele
Pepenele ÅŸi dovleacul
Morcovul, ţelina, pătrunjelul
Vărzoasele
Salata
Legumele pentru bulbi ÅŸi tulpini false
Mazărea
Fasolea
Bolile şi dăunătorii din sere, solarii, răsadniţe
Dăunătorii
Bolile
Bolile şi dăunătorii arbuştilor ornamentali
Speciile de tuia, ienupăr, chiparos
Dracila
Mahonia
Clematita
Cimişirul (merişorul, bănuţelul)
Bujorul
Iasomia
Spirea sp.
Pyracantha
Trandafi rul
Migdalul pitic
Laurul comun
Arborele de mătase (Albizia sp.)
Arborele lui Iuda
Voiniceriul (Euonymus sp.)
Liliacul
Lemnul câinesc
Călinul
Caprifoiul
Bolile şi dăunătorii plantelor de apartament
Ordinul Collembola
Musculiţa albă de seră (Trialeurodes vaporariorum)
Păduchii ţestoşi (Coccinea sp.)
Păianjenul roşu comun (Tetranychus urticae)
Musculiţele de turbă
Clasifi carea pesticidelor
Anexă
Bibliografie
Autorii imaginilor

---

### Conservarea carnii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/conservarea-carnii/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Informatii teoretice fundamentale 
 galeata cu untura, untura de porc si jumari, rilons, carne tocata 
 confits si enchaud din porc, gasca, rata, iepure, gaina 
 rillette, pottsuse si cu untura, carne din porc, iepure, gaina 
 "Le Pate" si alte pasete din ficat, dar si din vanat 
 umplutura de carnati la borcan, carnati din ficat, in sange si Mettwurst 
 produse de carmangerie la borcan si paste rafinate: Bratwurst in borcan, Jausen-Fleisch 
 comed beef, salat beef, pressed beef 
 aspic, piftie, carne cu sos marinat

---

### Pomii fructiferi. Lucrarile de infiintare si intretinere a plantatiilor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/pomi-fructiferi-infiintare-intretinere/*

**Pricing Tiers**: 41.98 lei

1. Pledoarie pentru cultivarea pomilor fructiferi...5

2. Conditii pedo-climatice favorabile cresterii si rodirii pomilor fructiferi...7
 2.1. Cerintele speciilor pomicole fata de lumina...8
2.2. Cerintele speciilor pomicole fata de caldura...12
2.3. Cerintele speciilor pomicole fata de apa...16
2.4. Cerintele speciilor pomicole fata de compozitia aerului...18
2.5. Cerintele speciilor pomicole fata de sol...19
2.6. Relieful si distribuirea factorilor ecologici..23 
3. Organografia pomilor fructiferi...24

4. Recunoasterea ramurilor de rod ale speciilor pomicole...43
 4.1. Ramurile de rod ale marului si parului...43
4.2. Ramurile de rod ale gutuiului...48
4.3. Ramurile de rod ale ciresului si visinului...49
4.4. Ramuruile de rod ale prunului si caisului...52
4.5. Ramurile de rod ale piersicului si migdalului...54 
5. Inmultirea soiurilor valoroase prin altoire...56
 5.1. Portaltoii pomilor fructiferi...56
5.2. Notiuni teoretice...84
5.3. Metode de altoire...96 
6. Soiuri de pomi fructiferi...124
 6.1. Soiuri de mar...124
6.2. Soiuri de par...135
6.3. Soiuri de gutui...141
6.4. Soiuri de prun...143
6.5. soiuri de cais...148
6.6. Soiuri de piersic si nectarin..151
6.7. Soiuri de cires...157
6.8. Soiuri de visin...160
6.9. Soiuri de nuc...162 
7. Organizarea unei livezi mixte...164

8. Lucrari premergatoare plantarii pomilor...170
 8.1. Degajarea terenului...172
8.2. Fertilizarea terenului...172
8.3. Stablirea distantelor de plantare...176
8.4. Pichetara terenului...177
8.5. Saparea gropilor...182
8.6. Alegerea materialului saditor...183 
9. Plantarea pomilor...185

10. Taierile de formare a coroanelor...190
 10.1. Clasificarea formelor de coroana...192
10.2. Particularitati de formare a unor tiupri de coroana...197
10.3. Taierile in verde...221 
11. Taieri de intretinere..223

12. Taieri de regenerare...227

13. Lucrari de intretinere caracteristice speciilor pomicole...231
 13.1. Marul...231
13.2. Parul..240
13.3. Gutuiul...243
13.4. Prunul...247
13.5. Caisul...253
13.6. Piersicul...258
13.7. Ciresul...263
13.8. Visinul...266
13.9. Nucul...268 
14. Boli si daunatori...271

15. Inventarul pomicultorului...310

16. Pastrarea fructelor in stare proaspata...317

---

### Manual de constructie si utilizare a solarelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/constructie-utilizare-solare/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Introducere 
 Capitolul 1: Planificarea achizitiei 
 Capitolul 2: Ziua cea mare 
 Capitolul 3: Construiti- va singur solarul 
 Capitolul 4: Mediul solarului 
 Capitolul 5: Plantarea pe tot parcursul anului 
 Capitolul 6: Prevenirea daunatorilor 
 Capitolul 7: Sa gandim in afara cutiei

---

### Amenajarea moderna a mansardelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/amenajarea-mansardelor/*

**Pricing Tiers**: 19.98 lei

Informaţii de specialitate
Ce trebuie să ştim la început?
Materiale
Materiale pentru izolare disponibile în comerţ
Proprietăţile principale ale materialelor pentru izolat
Utilizarea BCA-ului
Plăci din gips-carton pentru construcţii uscate
Plăci celulare pentru pardoseli deteriorate
Tipuri de mochete
Pardoseli din PVC
Parchet
Gresie şi faianţă
Obiecte sanitare pentru toate scopurile
Unelte
Cele mai importante unelte
Informaţii de bază
Reguli de bază pentru construcţiile interioare
Delimitarea corectă a spaţiilor
Zidirea ÅŸi tencuirea
Izolarea pas cu pas
Izolarea fonică
Recondiţionarea pardoselii
Măsurarea mochetei
Montarea mochetei
Montarea parchetului
Instrucţiuni de lucru
Construirea unei lucarne
Montarea ferestrelor de mansardă
Izolarea mansardei
Construirea unui zid despărţitor din BCA
Pereţi despărţitori din grinzi îmbrăcaţi cu lemn (balloon frame)
Montarea uşii în cadrul de lemn
Montarea gresiei pe pardoseli vechi din lemn
Construirea băii sub panta acoperişului
Amenajarea bucătăriei în mansardă
Biroul pentru panta acoperiÅŸului
Apartamentul complet din mansardă

---

### Gradinaritul bio pentru incepatori - teorie si practica
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/gradinaritul-bio-incepatori/*

**Pricing Tiers**: 39.86 lei

Informaţiile de bază referitoare la grădinăritul bio 
 De la grădina tradiţională la grădina bio
Sfaturi de actualitate din grădina bunicii
Compostul menţine tinereţea pământului
Locul pentru compost
Grămada de compost
Compost pe cele mai mici suprafeţe
Când e compostul gata
Utilizarea în grădină
Grădinărit fără să săpaţi?
Motive întemeiate pentru a săpa
Îngrăşăminte naturale pentru plante
DeÅŸeurile vechi dar benefice
Îngrăşăminte naturale din substanţe organice
Îngrăşăminte minerale naturale
Compostul lichid din plante - Îngrăşământul natural de calitate din grădină
Fiertura de urzică
Îngrăşământul „verde" tratamentul pentru sol din punguţa de seminţe
Diversele tipuri de praf de piatră - îmbunătăţirea fără riscuri a solului
Praful de argilă
Stratul vegetal protector - ce am învăţat de la natură
Mica lecţie oferită de pădure
Stratul protector al solului din grădină
Ce se poate folosi pentru stratul vegetal protector
Culturi mixte - cum învecinăm corect plantele
Învecinări demonstrate
Culturile mixte care ţin departe dăunătorii 
 Metode naturale de a proteja plantele în grădina bio 
 Precauţie şi prevenţie
Acumularea de experienţe
Alegerea locului ÅŸi a soiurilor
Să nu vă fie teamă de dăunători!
Adversari naturali
Metode uÅŸoare
Decocturi pentru situaţii de urgenţă
Preparate din comerţ
Cum scăpăm de melci
Aplicaţi metode preventive - după aceea nu mai trebuie să staţi să căutaţi
Vietăţile care vânează melci
Garduri pentru melci
Benzi împotriva melcilor
Puneţi capcane şi adunaţi apoi melcii
Momeală ecologică pentru melci
Ce ne învaţă melcii?
Şoarecii de câmp - invazia de sub pământ
Măsuri de protecţie
Zgomote şi vibraţii
Mirosuri pătrunzătoare
Plante care ţin şoarecii la distanţă
Redirecţionare
Capcane
Motanii eficienţi
Bolile fungice au mai multe feţe
Primul şi cel mai important pas: prevenţia
Cele mai importante infecţii fungice
Remedii naturale 
 Mica grădină de legume 
 Primele răsaduri de primăvară
Pe pervaz
Răsaduri timpurii şi tunele de folie
Sera
Primele răsaduri pe pământ liber
Tipuri de salată pentru toate cele patru anotimpuri
Soiuri de primăvară
Soiuri de vară
Soiuri de toamnă şi iarnă
Morcovi şi ceapă - perechea ideală
Morcovii
Soiuri clasice
Ceapă, praz şi arpagic
Tipuri variate de ceapă
Prazul
Arpagicul & Co.
Usturoiul
Leguminoase pentru toate gusturile
Fasole oloagă
Fasole mare
Varza - masivă sau delicată
Plantarea şi aplicarea îngrăşământului
Soiuri de varză pentru brazde mici
Gulia
Brocoli
Varza creaţă
Varză de Bruxelles
Castraveţii - legume răcoroase care iubesc căldura
Căldură suplimentară pentru „sudici"
Răsad afară şi înăuntru
Castraveţii vor multă apă
Unii vor să se caţere
Recoltă bogată şi variată
Diversele soiuri de dovleci ÅŸi dovlecei
Nicio problemă: cum îi creştem singuri
Cine are de unde alege
RoÅŸiile - dificultatea alegerii
Semănaţi singur(ă) roşiile
Mutarea roşiilor în grădină
Îngrijire „bio"
Cartofii cultivaţi pe cele mai mici suprafeţe
Preîncolţirea constituie un avantaj
Aşa plantaţi cartofii
Spaţiu pentru vecini prietenoşi
Prevenirea bolilor
Fertilizaţi, prăşiţi, recoltaţi
Soiuri timpurii sau tardive de cartofi 
 Mica grădină de ierburi aromatice 
 Pentru o grădiniţă cu mirodenii se găseşte mereu loc
Alegeţi cel mai bun loc
Îngrăşămintele distrug aroma
Diversitatea ierburilor aromatice
Plante aromatice anuale şi bienale pentru răsadul de primăvară
Plantele aromatice perene durează ani de zile
Regulile plantelor
Grădină „mobilă" de plante aromatice
Parteneri potriviţi
Recoltarea şi metodele de păstrare
Tăiaţi şi uscaţi
Ierburi aromatice pentru o grădină mică
Plante anuale ÅŸi bienale
Busuioc
Cimbru
Limba mielului
Mărar
Hasmaţuchi (Asmăţui)
Mărar
Pătrunjel
Voinicică (rucola)
Plante perene
Leurdă
Tarhon
Lavandă
Roiniţă
Oregano
Mentă
Rozmarin
Salvie
Arpagic
CimbriÅŸor 
 Mica grădină pentru fructe 
 Căpşunele - fructele roşii şi dulci din pădure
Pregătirea brazdei
Plantarea căpşunilor
Îngrijirea pe timp de vară a căpşunilor
Cum să înmulţiţi singur căpşunul
Un mediu care îl imită pe cel din pădure pentru zmeură sănătoasă
Plantare, acoperire cu un strat vegetal protector, fertilizare
Cum să tăiaţi şi să îngrijiţi zmeurul
Mici, dar rodnici: arbuşti şi copăcei
Pregătirea solului şi îngrijirea
Tăierea tufelor pentru fructe de pădure
O gamă largă de culori şi arome
Arbuştii - o alternativă ce ocupă puţin loc
Plantaţi un pom fructifer!
Munca de pionierat merită
Spaţii pentru copaci şi protecţie împotriva îngheţului
Copaci pentru grădinile mici
Mărul - rupt din Paradis
Prunele şi prunele brumării se coc oriunde
Soiuri recomandate 
 Mica grădină de flori 
 Splendoarea florilor în grădinile bio
Pregătirea solului şi răsadurile
Cele mai bune locuri pentru frumuseţile anuale de vară
Ce îngrăşăminte trebuie să folosiţi
Flori anuale, cu înflorire de vară
Ochiul boului
Chica voinicului
Albăstrea
Gura leului
Gălbenea
Cosmos (FluturaÅŸi)
Clarkia
Floarea-soarelui
Crăiţe
Nalbă
Măzăriche parfumată
Cârciumăreasă
Flori bienale, cu înflorire de vară
Degeţelul roşu
MicÅŸunelele
Nalba de grădină
Nu mă uita
Bucuria îndelungată adusă de florile perene
Căldăruşă
Aster
Crizantema
Iris (Stânjenel)
Lupin
Margareta
Mac oriental
Bujor
Flox
Nemţişor (Delphinium)
Cerceii doamnei
Dalia
Gladiole
Crinul de grădină
Despre autoare

---

### Plante in ajutorul altor plante - tratamente fitosanitare bio
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/tratamente-fitosanitare-bio/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Traiasca urzicultura!
Cuvant inainte
in loc de preambul

 CUM ACTIONEAZA EXTRACTELE 

Convietuirea plantelor cu parazitii
Actiune multipla
O noua perspectiva
Atuurile extractelor
O problema de organizare
Nu aveti nevoie de echipament de protectie

 CUM FACEM SA NE REUSEASCA EXTRACTELE 

Extractele fermentate
Cu ce apa lucram?
Cu ce recipiente lucram?
Volumul conteaza
Dozarea plantelor
Controlarea fermentatiei
Stadiul dorit... si mirosurile
Filtrare minutioasa
Doua experiente de teren
Termenul de valabilitate
De ce nu ne ies extractele?
Apa inainte de toate!
Decocturile
Organic teas
Infuziile
Maceratiile
Materialele ideale
... pentru masuratori
...si pentru tratamente

 PLANTELE CARE AJUTA IN GRADINA 

De ce sa alegem aceste plante?
Cultivam sau recoltam din natura?
Cum ne facem un stoc de plante

---

### Cresterea porcilor. Manual
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cresterea-porcilor-manual/*

**Pricing Tiers**: 73.98 lei

Istoricul porcului modern
Felul in care s-au dezvoltat rasele, ghidul principalelor rase, alegerea porcului care vi se potriveste cel mai bine 
 Inceputul
Cerinte legale, costuri, imprejmuiri, adaposturi, construirea unui cort pentru porci intr-o zi 
 Achizitionarea
Cand sa se cumpere porcii, unde se pot gasi, ce trebuie sa se caute, porci cu sau fara pedigree 
 Hranirea
Reguli si regulamente, cerinta de hrana, hrana din comert versus hrana preparata in gospodarie 
 Sanatate si bunastare
Ingrijirea corespunzatoare, boli comune, metode de profilaxie, administrarea injectiilor 
 Carne de la porcul din ograda
Pregatirea psihologica, planificarea, abatoarele, transportul porcilor, produse din carne de porc, vanzarea produselor 
 Inmultirea
Alegerea lotului, cicluri de reproducere, ingrijirea nutritionala si medicala, imperecherea, inseminarea artificiala, fatatul, ingrijirea purceilor, intarcarea. 
 Concursurile de porci
De ce, cum si unde, categorii, pregatirea, concursurile ca vitrina in care va expuneti porcii.

---

### Construirea semineelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/construirea-semineelor/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Prefaţă

Şeminee deschise cu construcţie tradiţională

Cadou de nuntă pentru tinerii căsătoriţi

Vedere din faţă, plan de bază şi desene de detaliu

Instrucţiunile de construire ale producătorului şi execuţia

Construirea soclului şi a spaţiului de ardere

Soclul

Spaţiul de ardere

Construirea pereţilor spaţiului de ardere

Realizarea faţadei şemineului

Realizarea camerei de fum ÅŸi a racordului coÅŸului de fum

Aspectul exterior şi învelişul şemineului

Şemineu de colţ în casa de la ţară

CoÅŸul de fum ÅŸi soclul ÅŸemineului

Construirea soclului ÅŸemineului

Construirea spaţiului de ardere al şemineului

Realizarea formei definitive a ÅŸemineului

Şemineu în stil englezesc într-o casă veche

Desenele ÅŸi realitatea

Fundaţia şi placa de bază

Construirea spaţiului de ardere cu model os de peşte

Hotă de fum, grilă de ventilaţie, manta de şemineu

Realizarea faţadei stilizate a şemineului

Åžeminee moderne

Doi într-unul

Un şemineu pentru două încăperi?

Schiţele care fac mai uşoară decizia

Pregătirea spaţiului pentru şemineul cu focar transparent

Spargerea zidului ÅŸi focarul ÅŸemineului

Zidirea mantalei ÅŸemineului

Tencuirea mantalei ÅŸemineului

Montarea faţadei de marmură

Plăci de pardoseală din marmură şi postament

Aşezarea stâlpilor şi a cadrului

Aşezarea poliţei şi a plăcii de poliţă

Învelişul şemineului în camera de zi

Tencuială şi termoizolaţie

Şemineu special într-un mediu alcătuit din oţel şi sticlă

Legătura dintre arhitectură şi proiectul aspectual al şemineului

Desene de ansamblu şi plan de bază

Construirea soclului

ÃŽnvelirea ÅŸemineului

Plasă de întărire şi primul strat de tencuială

Corniere şi al doilea strat de tencuială

Culori

Åžemineu cu geam curbat

Şemineu nou în clădire veche, renovată

Coşul de fum şi fundaţia

Construirea focarului ÅŸi soclului ÅŸemineului

Construirea stâlpilor şi învelişul şemineului

Tencuială şi plasă de întărire

Cuptoare

Cuptorul stil sculptură în spaţiu

Iniţial erau machetele...

Soclul ÅŸi insuflarea aerului exterior

Construirea spaţiului de ardere

Lăcaşul spaţiului de ardere

Uşa asimetrică a spaţiului de ardere

Construirea spaţiului de ardere şi realizarea orificiilor de aerisire

Acoperirea spaţiului de ardere şi racordarea coşului de fum

Formarea ÅŸi consolidarea

Modelarea fină cu tencuială decorativă

Cuptoare zidite

Formă simplă redescoperită

Spaţiu de ardere deschis şi acumulare termică

Racordarea aerului exterior ÅŸi a coÅŸului de fum

Construirea soclului

Fundul spaţiului de ardere şi intrarea cuptorului

Construirea spaţiului de ardere şi ţeava de fum

Plasă de întărire şi primul strat de tencuială

Lucrările de retuşare înainte de tencuiala decorativă

Ultimul strat: tencuiala decorativă

Anexă

Experienţă în construcţia şemineelor în Ungaria

CoÅŸul de fum

Spaţii de ardere, şeminee

Învelişul spaţiilor de ardere

Construirea ÅŸemineului

Punerea în funcţiune a şemineului

Îndrumător de construcţii-montaj

Dicţionar explicativ al expresiilor specifice

Bibliografie

Sursa imaginilor

---

### Etajere din lemn - cum sa iti faci singur rafturi frumoase si utile
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/etajere-din-lemn-cum-sa-iti-faci-singur-rafturi-frumoase-si-utile/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Cuprins:

Introducere 5
CunoaÅŸterea materialelor ÅŸi uneltelor 6
Materiale lemnoase 6
Unelte electrice 8
Alte mijloace de lucru şi unelte ajutătoare 10
Aspecte legate de desfăşurarea muncii 14
Condiţii adecvate 14
Lucrări efectuate cu ferăstrăul circular 14
Lucrări efectuate cu ferăstrăul vertical („coadă de şoarece") 15
Lucrări de găurire 15
Lucrări efectuate cu maşina de şlefuit 16
Ajustarea muchiilor 16
Îmbinări din lemn 17
Tratarea suprafeţelor de lemn 18
Încadrarea în spaţiu 19
Suspendarea rafturilor 19

Etajere deosebite

Comodă multifuncţională 20
Suport din scândură reciclată 33
Etajeră modulară tip cutie 41
Etajeră complexă tip cutie 53
Etajeră de colţ 68
Etajeră din blat de bucătărie 74
Ansamblu suspendat 80
Suport de colţ 88
Etajeră rotativă 95
Rafturi suspendate pe cabluri 100
Etajeră veche recondiţionată 104
Rafturi simple din plăci stratificate 110

---

### Compostul in gospodarie. Cum sa ai un sol fertil
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/compostul-gospodarie-cum-sa-ai-un-sol-fertil/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Prefata  / 4 

 Introducere  / 5 

 Scurt istoric  / 6 

 Procesele de transformare din sol  / 9 
Natura ca model  / 9
Rama  / 12
Forme de humus in padure  / 14
Forme de humus pe terenurile cultivate  / 16
Formarea solului fertil in gradina  / 16
Strat inaltat, pamant viu  / 17

 Mijloace folosite in procesul de compostare  / 19 
Furca, lopata, roaba, material pentru acoperire  / 19
Tocator de gradina pentru resturi vegetale  / 19
Silozuri potrivite compostarii rapide  / 22
Schita silozului de compostare construit manual (dupa Kern-Valentin)  / 25

 Platforma de compost  / 28 
Proiectare  / 29
Arbusti pentru mascare  / 30

 Prepararea compostului  / 32 
Tipuri de compost  / 32
Materialul de pornire  / 33
Probe de sol  / 35
Materialele auxiliare ale gunoiului si compostului  / 35

 Realizarea platformei de compost  / 42 
Conditii preliminare  / 42
Cresterea ramelor in gradina  / 43
Prismele  / 44
Acoperirea  / 45
Intoarcerea  / 46

 Conditii necesare compostului  / 47 
Temperatura  / 47
Cantitatea de apa  / 47
Oxigenul  / 48
Materiale ce coordoneaza descompunerea si materialele auxiliare  / 49

 Obtinerea compostului  / 53 
Etape de dezvoltare  / 53
Disparitia colembolei  / 55
Daunatori si buruieni  / 56
Cand se considera format compostul?  / 59
Compostul in gradina - experiente practice  / 60

 Alte tipuri de compost  / 64 
Gunoiul de grajd  / 64
Borhotul de fructe  / 66
Compostul de iarba  / 67
Compostul de frunze  / 69
Compostul din scoarta de copac  / 70

 Utilizarea compostului in gradina  / 74 

 Compostul de suprafata  / 76 
Formarea compostului de suprafata  / 76
Acoperirea solului  / 79
Acoperirea vie a solului  / 80

 Stratul inaltat  / 81 

 Surplusul de nitrati cauzat de compost  / 85 

 Actiuni ce depasesc tema compostului  / 90 

 Privire de ansamblu  / 92

---

### 12 luni in gradina. Ghidul lucrarilor pe luni
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/12-luni-gradina-ce-sa-faci-gradina-luna-de-luna/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Treaba putina, dar eficienta in luna ianuarie  / 7
 Ce e de facut?  / 8
Planul de amenajare  / 10
Generalitati  / 12
Plantele aromate pe pervazul ferestrei  / 14

 Treaba putina, dar eficienta in luna februarie  / 17  
Ce e de facut?  / 18
Incepe noul sezon  / 20
Generalitati  / 22
Compostare fara efort  / 24

 Treaba putina, dar eficienta in luna martie  / 27  
Ce e de facut?  / 28
Protectie impotriva melcilor  / 30
Generalitati  / 32
Iazul din gradina - oaza in natura  / 34

 Treaba putina, dar eficienta in luna aprilie  / 39  
Ce e de facut?  / 40
Intretinerea gazonului, primavara  / 42
Generalitati  / 44

 Treaba putina, dar eficienta in luna mai  / 47  
Ce e de facut?  / 48
Plantele anuale, pete de culoare  / 50
Generaliati  / 52
Phlox-ul, vedeta verii  / 54
Partenerii ideali ai clematitei  / 57

 Treaba putina, dar eficienta in luna iunie  / 59  
Ce e de facut?  / 60
Generalitati  / 62
Vise trandafirii - trandafiri de vis  / 64
Miresmele din Provence - lavanda albastra  / 67

 Treaba putina, dar eficienta in luna iulie  / 68  
Ce e de facut?  / 70
Atmosfera mediteraneana  / 72
Generalitati  / 74
Senzatii mediteraneene in gradina  / 76

 Treaba putina, dar eficienta in luna august  / 79  
Ce e de facut?  / 80
Bucurati-va de gradina  / 82
Generalitati  / 84
Frumusetile din umbra  / 86

 Treaba putina, dar eficienta in luna septembrie  / 89  
Ce e de facut?  / 90
Plantarea bulboaselor  / 92
Generalitati  / 94
Flori de toamna pe balcon si pe terasa  / 96

 Treaba putina, dar eficienta in luna octombrie  / 99  
Ce e de facut?  / 100
Frearnat lin in padurea de foioase  / 102
Generalitati  / 104

 Treaba putina, dar eficienta in luna noiembrie  / 107 
Ce e de facut?  / 108
Pregatirea gradinii pentru iarna in sapte pasi  / 110
Generalitati  / 112
Ordine in dezordine  / 114

 Treaba putina, dar eficienta in luna decembrie  / 121  
Ce e de facut?  / 122
Intretinerea plantelor de interior pe perioada iernii  / 122
Generalitati  / 124
Plante care infloresc iarna  / 124

---

### Sapunul de casa. Cum se prepara
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/sapunul-de-casa-cum-se-prepara/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

1. Sapunul  / 10
 Putina chimie  / 10
Putina istorie  / 11
Procedee de preparare  / 11
Sapunul din comert: decriptati etichetele  / 12
Sapunuri lichide sau fara sapun, geluri de dus, etc.  / 14
Avantajele sapunului la rece  / 15

 2. Ingrediente  / 16 
Soda caustica  / 16
Uleiuri si grasimi  / 17
Parfumuri naturale  / 27
Culori  / 36
Texturi  / 41
Alti aditivi  / 42

 3. Prepararea sapunului la rece  / 44 
Precautii de folosire  / 45
Materiale  / 46
Prepararea etapa cu etapa  / 47
Tabelul saponificarii si proprietatile corpurilor grase  / 58
Intocmiti propria voastra reteta  / 59
Probleme si rezolvari  / 61

 4. Retete  / 65 
Sapunul de baza  / 66
Pentru baia copiilor (fara palmier)  / 67
Alep „de casa" fara palmier  / 68
Ovaz in Limba mielului  / 69
Canepiu  / 70
„Pauza de cafea"  / 71
„Baie de soare"  / 72
Divina floare de maces  / 73
Sapunul gradinarului  / 74
Lavanda superstar  / 75
Pe franghia de rufe  / 76
Fata sanatoasa  / 77
Pravalia din insule  / 78
Sapun de barbierit  / 80
Gomasio cu urzici  / 81
Bucati de sapun  / 82
Ratusca cea urata  / 83
Magreb  / 84
Buchet garni  / 85
Soricelul  / 85
Ciocolata de Liege  / 88
Sapun de lapte  / 90
Buddha bucati  / 91
Prietenii nostri animalele  / 93
Sapun de cereale  / 95
Sapun cu miere  / 96
Raul oprit  / 97
Sapun de cap  / 99
In negru si alb  / 100
Obtinerea sapunului prin metoda de preparare la cald  / 103

---

### Livada - proiectare si ingrijire
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/livada-proiectare-si-ingrijire/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Proiectarea livezii  / 4 
Fructe din gradina proprie  / 4
Locul de cultivare  / 4
Principiile proiectarii unei livezi  / 6
Posibilitati de asociere  / 8
Locul pomilor si arbustilor fructiferi  / 15
Forme si culori  / 23

 Unelte, lucrari de pregatire  / 26 
Uneltele de gradina cele mai importante  / 26
Intretinerea uneltelor  / 29
Depozitarea uneltelor si sculelor  / 30
Cunoasterea solului  / 31
Impartirea gradinii  / 34
Aleile gradinii  / 38

 Plantare, ingrijire  / 44 
Soiul potrivit  / 45
Plantarea si ingrijirea pomilor fructiferi  / 45
Cresterea puietului, altoirea  / 48
Plantarea si ingrijirea baciferelor  / 52
Lucrarile de taiere si inmultirea baciferelor  / 53

 Lucrari de taiere la pomii fructiferi  / 55 
Protectia plantelor  / 58
Asocierea pomilor fructiferi  / 60
Administrarea ingrasamintelor, udarea  / 61

 Specii de pomi si arbusti fructiferi  / 62

---

### Cultura plantelor pentru ulei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-plantelor-ulei-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Introducere 
 Uleiurile vegetale 
 Utilizari industriale ale uleiurilor vegetale 
 Perspective ale valorificarii superioare a uleiurilor vegetale 
 Cultura plantelor oleifere 
 Floarea soarelui (Helianthus Annuus) 
 Biologia plantei 
 Principalele soiuri de floarea-soarelui 
 Relatiile plantei cu factorii de mediu 
 Plante premergatoare 
 Fertilitatea solului 
 Pregatirea terenului 
 Alegerea momentului pentru semanat 
 Lucrari de întretinere 
 Combaterea bolilor si daunatorilor 
 Recoltare, conditionare, pastrare 
 Soia (Glycine Max (L.) Merr.) 
 Anatomia plantelor de soia 
 Relatia plantei cu factorii de mediu 
 Zone favorabile culturilor de soia 
 Lucrarile solului in vederea semanatului 
 Adancimea de semanat 
 Lucrari de intretinere 
 Irigarea culturii de soia 
 Combaterea bolilor si daunatorilor 
 Cultura succesiva 
 Recoltarea 
 Rapita 
 Generalitati 
 Istoric si importanta 
 Clasificare stiintifica 
 Particularitati biologice 
 Soiuri si hibrizi 
 Cerinte fata de clima la cultivarea rapitei 
 Rotatia culturii de rapita 
 Fertilizarea culturii de rapita 
 Fertilizarea organica 
 Fertilizarea chimica 
 Lucrarile solului 
 Solul si clima 
 Asolamentul 
 Samanta si semanatul 
 Lucrarile de ingrijire 
 Combaterea buruienilor 
 Combaterea bolilor 
 Combaterea daunatorilor 
 Recoltarea. Productii. 
 Tehnologia de recoltare a rapitei într-o faza 
 Tehnologia de recoltare a rapitei în doua faze 
 Evaluarea productiei 
 Ricinul 
 Istoric 
 Importanta culturii 
 Aria de raspândire 
 Particularitati biologice. Soiuri. 
 Relatiile planta - factorii de vegetatie 
 Tehnologia de cultivare 
 Rotatia. Planta premergatoare. 
 Fertilizarea 
 Lucrarile solului 
 Samânta si semanatul 
 Lucrarile de îngrijire 
 Recoltare si productii 
 Utilizari 
 Cultura mustarului 
 Istoric 
 Importanta 
 Suprafete si productii 
 Soiuri si sortimente de baza 
 Relatiile planta - factorii de vegetatie 
 Mustarul alb 
 Mustarul negru 
 Mustarul brun 
 Mustarul salbatic 
 Relatiile planta - factorii de vegetatie, cerinte biologice si pedo-climatice 
 Tehnologia de cultivare 
 Rotatia 
 Fertilizarea 
 Lucrarile solului 
 Samânta si semanatul 
 Lucrarile de îngrijire 
 Combaterea buruienilor la cultura de mustar 
 Daunatorii mustarului 
 Recoltare si productii 
 Tehnologia fabricarii mustarului 
 Macul 
 Introducere 
 Istoric 
 Importanta culturii 
 Aria de raspândire si suprafete 
 Particularitati biologice. Soiuri. 
 Relatiile planta - factori de vegetatie 
 Tehnologia de cultivare 
 Rotatia. Planta premergatoare. 
 Fertilizarea 
 Lucrarile solului 
 Samânta si semanatul 
 Lucrarile de îngrijire 
 Recoltare si productii 
 Pastrarea productiei 
 Utilizari 
 Alunele de pamânt 
 Introducere 
 Istoric 
 Importanta culturii 
 Aria de raspândire si suprafete 
 Soiuri 
 Particularitati biologice 
 Relatiile planta - factorii de vegetatie 
 Tehnologia de cultivare 
 Fertilizarea 
 Samânta si semanatul 
 Lucrarile de îngrijire 
 Recoltarea si productia 
 Uscarea 
 Dezghiocarea 
 Prajirea 
 Racirea 
 Inul pentru ulei 
 Istoric 
 Importanta culturii 
 Aria de raspândire. Suprafete. 
 Sistematica. Soiuri. 
 Particularitati biologice 
 Relatiile planta - factori de vegetatie 
 Zonele ecologice 
 Tehnologia de cultivare 
 Rotatia. Planta premergatoare. 
 Fertilizarea 
 Lucrarile solului 
 Samânta si semanatul 
 Lucrarile de îngrijire 
 Recoltare si productii 
 Bumbacul 
 Introducere 
 Istoric 
 Importanta culturii 
 Bumbacul organic 
 Aria de raspândire si suprafete 
 Particularitati biologice. Soiuri. 
 Relatiile planta - factori de vegetatie 
 Tehnologia de cultivare 
 Rotatia. Planta premergatoare. 
 Fertilizarea 
 Lucrarile solului 
 Samânta si semanatul 
 Lucrarile de îngrijire 
 Recoltare si productii 
 Obtinerea fibrei de bumbac 
 Susanul (Sesamus indicum L.) 
 Cultura sofranelului 
 Cerinte fata de factorii de mediu 
 Agrotehnica 
 Boli si daunatori 
 Plante oleifere mai putin cunoscute

---

### Lupinul dulce. Planta proteaginoasa
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/lupinul-dulce-planta-proteaginoasa-mast/*

**Pricing Tiers**: 24.86 lei

Autorii  / 6
 Introducere  / 7 

 Capitolul 1  / 10 
Specia Lupinus  / 10
1.1 Lupinurile in randul leguminoaselor  / 10
1.1.2 Soiurile de lupin in rand cu alte leguminoase: putina botanica  / 10
1.2 Diferite soiuri de lupin  / 13
1.2.1 Pe scara mondiala  / 14
1.2.2 Soluri de lupin cultivate  / 16

 Capitolul 2  / 23 
Fiziologia lupinului alb  / 23
2.1 Radacinile  / 23
2.1.1 Fixarea simbiotica  / 24
2.1.2 Lupinul si solurile calcaroase  / 27
2.2 Partile aeriene  / 28
2.2.1 Germinarea si rasarirea  / 28
2.2.2 Stadiul de rozeta si cerintele in vernalizare (iarovizare)  / 30
2.2.3 Inflorirea si structura axelor foliare  / 37
2.2.4 Reproducerea (legatul) si cresterea pastailor si boabelor  / 45
2.2.5 Acumularea de biomasa si repartizarea sa  / 49

 Capitolul 3  / 55 
Ameliorarea genetica a lupinului alb  / 55
3.1 Resursele genetice disponibile  / 55
3.1.1 Diversitatea genetica in randul populatiilor traditionale  / 56
3.1.2 Mutatii spontane sau induse  / 60
3.2 Absenta alcaloizilor  / 62
3.3 Obiectivele selectiei  / 65
3.3.1 Randamentul in boabe  / 66
3.2.2 Calitatea boabelor  / 67
3.3.3 Alte obiective  / 69
3.4 Ameliorarea randamentului in boabe motificand structura plantelor  / 70
3.4.1 Diferite etape ale strategiei  / 70
3.4.2 Impactul modificarilor arhitecturii asupra randamentului  / 73
3.5 Ameliorarea genetica a rezistentei la constrangere biotica si abiotica  / 77
3.5.1 Constrangeri biotice  / 77
3.5.2 Constrangeri abiotice   / 79

 Capitolul 4  / 81  
4.1 Cultura lupinului de primavara  / 81
4.1.1 Zone de cultura  / 81
4.1.2 Semanatul  / 81
4.1.3 Fertilizarea  / 89
4.1.4 Erbicidarea  / 90
4.1.5 Stresuri biotice  / 95
4.1.6 Stresuri abiotice  / 107
4.1.7 Recoltarea  / 113
4.1.8 Cultura lupinului alb de primavara in agricultura biologica  / 114
4.2 Cultura lupinului alb de iarna  / 118
4.2.1 Semanatul   / 118
4.2.2 Fertilizarea  / 129
4.2.3 Combaterea buruienilor  / 130
4.2.4 Stresul biotic  / 133
4.2.5 Stresul abiotic  / 138
4.2.6 Recolta   / 143
4.2.7 Cultura biologica a lupinului alb de iarna   / 143

 Capitolul 5  / 146 
Utilizarea semintelor de lupin alb  / 146
5.1 Compozitia boabelor de lupin alb  / 146
 5.1.1 Principalele elemente  / 146 
 5.1.2 Variatia compozitiei boabelor  / 150 
5.2 Valoarea nutritionala a boabelor de lupin alb pentru rumegatoare  / 152
 5.2.1 Care sunt valorile de retinut pentru lupinul alb in calculele complementelor ratiilor alimentare ale animalelor?  / 153 
 5.2.2 Tinta tratamentelor tehnologice  / 156 
5.3 Utilizarea boabelor de lupin alb in ratiile rumegatoarelor  / 157
 5.3.1 Vaci cu lapte  / 158 
 5.3.2 Bovine pentru carne  / 164 
 5.3.2 Ovine  / 170 
 5.3.3 Caprine  / 173 
5.4 Utilizarea lupinului alb in ratiile monogastricelor  / 175
 5.4.1 Porcii  / 177 
 5.4.2 Pasari  / 178 
5.5 Folosirea boabelor de lupin in ratiile pentru alte mamifere  / 179
 5.5.1 Iepurii  / 179 
 5.5.2 Caii  / 179 
5.6 Folosirea lupinului alb in hranirea pestilor  / 180
5.7 Utilizarea lupinului alb in alimentatia umana  / 181
 5.7.1 Utilizarea traditionala a boabelor de lupin alb  / 181 
 5.7.2 Utilizarea industriala a lupinului alb in alimentatia umana  / 182 
5.8 Utilizarea non-alimentara a boabelor de lupin alb  / 183
 5.8.1 Biomateriale  / 184 
 5.8.2 Oleochimie  / 184 

 Capiltolul 6  / 185 
Alte soiuri de lupin dulce  / 185
6.1 Lupinul albastru (Lupinus Augustifolius L.)  / 185
 6.1.1 Descrierea plantei  / 187  
 6.1.2 Cultura lupinului albastru  / 188  
 6.1.3 Compozitia bobului de lupin albastru  / 190  
 6.1.4 Utilizarea boabelor de lupin albastru  / 194  
6.2 Lupinul gaiben (Lupinus luteus L)  / 196
 6.2.1 Caracteristicile plantei  / 196  
 6.2.2 Cultura lupinului galben  / 197 
 6.2.3 Compozitia bobului  / 197 
 6.2.4 Utilizarea boabelor de lupin galben  / 197 

 CONCLUZII  / 198 

 Referinte bibliografice  / 200

---

### Altoirea pe intelesul tuturor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/altoirea-pe-intelesul-tuturor-mast/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

Cuvant inainte  / 7 Introducere  / 9  Altoirea arborilor si arbustilor de la A la Z  / 13  Arbori si arbusti fructiferi  / 14  Caisul  / 15  Kiwi  / 19 Plante citrice  / 22  Migdalul  / 30  Ciresul  / 37  Castanul comestibil  / 50  Gutuiul  / 61  Coacazul si agrisul  / 65  Mosmonul  / 67  Nucul  / 71  Piersicul si nectarina  / 74  Parul  / 78  Marul  / 94  Prunul  / 110  Vita-de-vie  / 123  Arbori si arbusti ornamentali  / 126  Salcamul  / 127  Zamosita siriana  / 134   Paducelul  / 138  Conifere  / 142  Artarul  / 147  Frasinul  / 158  Ginkgo  / 165  Glicina  / 172  Fagul  / 177  ledera  / 180  Liliacul  / 184  Castanul  / 188  Arborele de bujor  / 195  Trandafirul  / 197  Salcamul japonez  / 203  Scorusul de munte  / 207  Teiul  / 211  Index  / 214 

---

### Incalzirea cu lemne
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/incalzirea-lemne-mast/*

**Pricing Tiers**: 24.86 lei

Introducere  / 5 

 O incalzire ecologica
 Un mod de incalzire la moda  / 10
O istorie veche  / 10
Zece ani de progres  / 12
Un context favorabil  / 14
Atentie la poluanti  / 16
Un bilant neutru pentru efectul de sera  / 16
Emisiile poluante  / 17
Adevaratii poluanti, o discutie falsa  / 18
Aparatele vechi la deseuri  / 20
Solutii pentru reducerea poluarii  / 22
Norme de concentratie in alte tari  / 24
A utiliza corect un aparat  / 25
Sa ne incalzim in siguranta  / 28
Tubulatura  / 28
Tuburi recomandate  / 30
Grosime buna, lungime buna  / 33
Aerul  / 34
Creditul de impozitare si alte ajutoare  / 36

 Cu ce fel de lemne ma incalzesc?
 Combustibilii  / 40
Lemne taiate  / 40
Brichetele  / 42
Granulele  / 43
Plachete forestiere  / 44
Lemne de padure  / 45
Taierile comunale  / 45
Filiera privata sau publica in Romania  / 46
Lemne de cumparat  / 48
Lemne taiate  / 48
Recunoasterea de lemn uscat  / 49
Cum verificam gradul de uscare al lemnului?  / 51
Brichetele  / 52
Granule (pelete)  / 52
Plachetele forestiere  / 54
Stocarea lemnelor si granulelor  / 56
Granule si plachete  / 56
Spargerea lemnelor  / 57
La aer si la umbra  / 58
Esente recomandate  / 59

 Aparate pentru incalzirea cu lemne
 Sobele cu lemne  / 62
Sobe din generatia veche  / 62
Sobe cu ardere dubla  / 63
Sobele turbo  / 66
Sobele masive  / 66
Sobe cu incalzitor  / 69
Seminee, inserturi, focare inchise  / 70
Sobele cu granule  / 73
Sobele mixte  / 75
Centralele  / 77
Centralele pe lemn  / 77
Centrale pe plachete si granule  / 79
Policombustibilii  / 82
Elemente de fumisterie  / 83
Cosuri zidite  / 83
Norme si etichete: cum se regasesc  / 86
Teste de evaluare  / 86
Protocolul testarii  / 87
,,Flacara verde" o eticheta frantuzeasca  / 88

 Alegeti si folositi bine un aparat 
Sa facem focul, nu-i asa de simplu  / 92
Aprindere inversa  / 93
O buna alimentare a ,,aparatului de companie"  / 94
Rodajul  / 94
Monitorizarea intrarii de aer  / 96
Stop focului continuu!  / 97
Ce tacem cu cenusa?  / 98
Cateva elemete pentru indecisi  / 100
Amplasarea aparatului  / 100
Cata energie pentru acest volum?  / 103
Modul de viata si incalzirea  / 104
Otel sau fonta  / 106
Decriptarea informatiilor din catalog si de pe site-uri  / 107
Cateva detalii ce nu trebuie neglijate  / 107

 Istoria incalzirii 
Pe vremuri  / 113
Soba cu lemne intr-0 casa renovata  / 113
Insert intr-o vila din anii '60  / 116
Soba zidita intr-o gospodarie de la tara renovata  / 117
Soba pe granule intr-o casa de tara  / 118
Soba cu dubla combustie intr-o casa bretona  / 120
Soba cu dubla combustie intr-o casa din Provence  / 121
Centrala cu granule si soba cu lemne intr-o cabana aflata la altitudine  / 122
Soba cu incalzitorul pe granule si pereti de incalzire  / 124
In case noi  / 127
Soba performanta intr-o structura de lemn, bine izolata / 127
Soba masiva pentru completarea unei centrale cu combustibil  lichid  / 230
Soba cu granule si soba cu lemne  / 133
Soba cu lemne si captusita cu piatra  / 134
Centrala cu plachete intr-o casa din canepa  / 136

 Concluzie  / 138

---

### Arbustii Fructiferi, Cultivare Si Ingrijire
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/arbustii-fructiferi-cultivare-ingrijire-casa/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Introducere  / 6

O mica gustare  / 6

De nu poate fi capsuna o baca?  / 6

Valorificarea productiei  / 8

Albastrul afinelor si visiniul murelor  / 9

Formarea plantelor de cultura  / 9

Ameliorarea  / 9

Proaspete, din piata  / 11

 Arbustii cu fruct de tip baca   / 12

Cele mai frecvente fructe  / 12

Capsunul  / 12

Zmeurul  / 12

Murul  / 19

Coacazul  / 21

Agrisul  / 24

Afinul negru  / 26

Afinul cu fructe mari sau afinul american (cranberry)  / 29

Socul  / 31

Arbusti fructiferi deosebiti  / 34

Hibridul zmeur-mur  / 34

Hibridul coacaz-agris  / 34

Afinul de munte  / 34

Ciresele de pamant  / 35

Murul arctic  / 35

Mutatiile  / 35

Scurta descriere a arbustilor fructiferi  / 36

 Cultivarea arbustilor fructiferi   / 38

Arbustii fructiferi in gradina  / 38

Trairile naturii  / 38

Arbustii fructiferi ca plante ornamentale  / 40

Intr-o ordine stricta sau cat mai natural  / 40

Garduri vii, separatoare  / 40

Pergole, pereti   / 40

Combinatii plante  / 41

Plante solitare  / 42

Acoperitoare de sol, borduri intre straturi  / 42

Cordon vertical, spalier  / 42

Cerintele fata de locul de cultura  / 43

Microclimatul  / 43

Alegerea plantelor  / 44

Plantele de container  / 44

Plantele cu balot de pamant  / 45

Plantele cu radacini libere  / 45

Plantarea  / 46

Momentul plantarii  / 46

Pregatirea solului  / 46

Inainte de plantare  / 47

Plantarea propriu-zisa  / 47

Dupa plantare  / 48

Lucrari de intretinere si ingrijire  / 49

Taierile  / 49

Fertilizarea  / 49

Cele mai importante elemente nutritive  / 49

Compostul  / 51

Mulciul  / 52

Irigarea  / 52

Protejarea solului  / 53

Protectia impotriva inghetului  / 53

Bolile si daunatorii  / 54

Prevenirea substituie tratamentul  / 54

Echilibrul ecologic  / 54

Produsele biologice de protectie  / 55

Bolile si daunatorii polifagi  / 55

Bolile si daunatorii capsunului  / 56

Patarile  / 57

Bolile si daunatorii zmeurului  / 58

Bolile si daunatorii murului  / 59

Bolile si daunatorii coacazului rosu, negru si ai hibridului coacaz-agris (josta)  / 59

Bolile si daunatorii agrisului  / 61

Bolile si dauntorii afinului negru  / 61

Afinul cu fructe sau afinul american (cranberry)  / 63

Bolile si daunatorii socului  / 63

Inmultirea arbustilor fructiferi  / 64

Butasii verzi sau butasii de frunza  / 64

Butasii lignificati  / 65

Marcotajul  / 66

Despartirea tufelor  / 66

Despatirea lastarilor  / 67

Butasii de radacina / 68

Metode deosebite de inmultire  / 68

Arbusti fructiferi in ghivece si pe terase  / 69

Cerintele caracteristice  / 69

Recipientele potrivite  / 70

 Corect si sanatos alaturi de arbusti fructiferi   / 72

Vitaminele  / 74

Vitamina  A  / 74

Complexul de vitamine B  / 74

Vitamina C  / 75

Vitamina D  / 75

Vitamina E  / 75

Vitamina K  / 76

Substantele minerale  / 76

Fierul (Fe)  / 76

Potasiul (K)  / 76

Calciul (Ca)  / 77

Magneziul (Mg)  / 77

Fosforul (P)  / 77

Produsii secundari ai metabolismului plantelor  / 77

Flavonoidele si alti fenoli  / 77

Carotenoizii  / 78

Substantele de balast  / 78

Gradina - farmacia de acasa  / 79

Ceaiuri, sucuri de fructe si altele  / 79

Conservarea productiei  / 80

Vara din borcane  / 80

 Sarcinile anuale ale gradinarilor  / 82

Primavara  / 84

Vara  / 76

Toamna  / 88

Iarna  / 88

---

### Muguri si Lastari Pentru Pomi si Arbusti
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/muguri-lastari-pomi-arbusti-mast/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

Introducere  / 3

Caracteristici importante pentru identificarea speciilor  / 6

Explicatii privind simbolurile  / 12

Ghid de recunoastere a speciilor  / 14

 Descrierea plantelor  / 48

---

### Combaterea cartitelor din gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/combaterea-cartitelor-gradina-mast/*

**Pricing Tiers**: 24.86 lei

INTRODUCERE   / 6

 GENERALITATI  / 8
Descrierea cartitei  / 9
Biologie  / 10
Galeriile si musuroaiele  / 12
Distrugeri si prejudicii  / 14
Idei consacrate  / 16
Inamicii cartitei  / 18

 MIJLOACE DE LUPTA  / 20
Activitati preventive  / 21
Trucuri si viclenii traditionale  / 28
Vantoarea cu capcane  / 38
Distrugerea directa  / 43

 METODE DE STARPIRE PROFESIONISTE  / 44

 COABITATI CU CARTITELE ?  /  48

 REGLEMENTARI  / 52
Reglementari referitoare la substantele chimice de combatere  / 53
Reglementari referitoare la substante pirotehnice  / 53
Reglementari referitoare la explozivi  / 53
Reglementari referitoare la articole pirotehnice  / 53
Legat de periculozitatea produselor  / 54

---

### Circuite electrice in casa si imprejurimi
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/circuite-electrice-casa-imprejurimi-mast/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Prefata la editia in limba romana  / 3

 Introducere  / 6

 PARTEA I: PROIECTE, IMBUNATATIRI, REPARATII 

 CAPITOLUL I  
 METODE DE CABLARE  / 8

 Circuite de baza  / 9
Desenarea circuitelor, proiectarea unui plan de cablare a bucatariei, calculul necesarului de curent.
 Bazele cablarii  / 15
Inaltimi si spati necesare, instalarea cutiilor electrice, pregatirea pentre verificare, cablarea suprafetelor, trecerea cablelor prin cofraj, inchiderea si deschiderea peretilor.
 Doze  / 29
Doze duplex, doze de inalta tensiune, doze GFCI.
 Comutatoare  / 44
Comutatoare unipolare, comutatoare tripolare, comutatoare tetrapolare, comutatoare variabile.
 Stechere, cabluri si prize  / 55 
 Stechere standard, prize de lumina si comutatoare, prize multiple cu comutatoare.
 Panouri si circuite de tip nou  / 62

 CAPITOLUL II 
 SURSE DE LUMINA   / 70

 Tipuri de surse de lumina  / 71
Becuri incandescente, tuburi cu descarcare de gaz, tuburi fluorescente, tuburi fluorescente ou balast electronic, becuri halogen.
 Corpuri de iluminat  /  83
Incastrate, montate pe suprafata, liniare, candelabre, personificate, in spatele unei suprafete translucide, de tip cablu.
 Proiectarea iluminatului interior  / 96
Corpuri de iluminat de baza, de cata lumina avem nevoie.

 CAPITOLUL III 
 APARATE SI ECHIPAMENTE  / 98

 Alegere  / 99
Sfaturi pentru cumparatori.
 Electrocasnice  /100
Masina de spalat vase, gama de doze, doza uscatoare, asezarea cutiei de deseuri, incalzitor de apa, frigider.
 Echipamente de incalzire si ventilatie  / 112
Hota de tavan, ventilatoare pentru intreaga casa, calculul ventilatorului/ dimensiunile gurilor de ventilatie, guri de aerisire, ventilatoare de aerisire, incalzitor electric de apa, incalzirea apartamentului prin radiatie, incalzire prin podea, incalzire incastrata in perete.
 Echipamente de siguranta  / 133
Detectoare de fum.

 CAPITOLUL IV 
 CABLARE SPECIALA  / 136

 Putere de joasa tensiune  / 137
Ce sunt si cum functioneaza transformatoarele de joasa tensiune, fire de j0asa tensiune.
 Aplicatii  / 140
Sonerii si interfoane, contoare de timp, senzori si alarme, termostate, antene, telecomunicatii.

 CAPITOLUL V 
 CABLAREA EXTERIOARA SI ILUMINAREA DE JOASA TENSIUNE  / 154

 Care sunt diferentele  / 155
Circuite, tuburi si tipuri de cable pentru exterior.
 Materiale si echipamente  / 157
Cutii electrice de exterior, doze si comutatoare, tuburi, conectori si fitinguri, lampi si lampi de curte, senzori si contoare de timp.
 Proiectarea iluminatului exterior  / 162
 Pregatirea cablarii  / 164
Planificare, sapaturi.
 Metode de cablare exterioara  / 168
Doze, comutatoare, becuri, lampadare.
 Bazele de joasa tensiune  / 176
Iluminarea de joasa tensiune.
 Piscine si spa-uri  / 180
Cerinte de cod, piscine supraterane, spa-uri, iluminarea subacvatica a piscinelor, circuite de iluminare subacvatica.

 CAPITOLUL VI 
 Echipamente de protectie de putere in caz de urgenta  / 188

 Protectia iluminatului  / 190
Intelegerea iluminarii, stalpii de iluminare, sisteme de protectie a iluminarii.
 Protectia la supratensiune  / 195
Protectii electrice, protectia completa a casei, protectia punctului de lucru, impamantarea.
 Generatoare de rezerva optionale  / 198
Ce sunt si cum functioneaza, alegere, asezare si montaj, panou cu comutator de transfer.

 CAPITOLUL VII 
 AUTOMATIZAREA LOCUINTEI   / 206

 Bazele casei inteligente  / 207
Control linie electrica de transport, control cu temporizator, control computerizat, control de la distanta fara fir, retele pentru internet, control supratensiune.
 Standarde de transmisii de date  / 210
Proiectare protocoale, X-10, CEBus, IonWorks, casa inteligenta.
 Utilizatori ai casei automatizate  / 212
Sisteme de iluminare si echipamente, instalatii sanitare, incalzire, ventilare, aer conditionat, securitate casa, sisteme exterioare, telecomunicatii si retele, sisteme de divertisment.
 Proiecte X-10  / 216
Sistem de stropire, sistem de securitate a casei prin telefon fix.
 Crearea de retele pentru locuinta  / 222
Structurarea cablarii, efectuarea conexiunilor, prize retea, structurarea centrulul de media.

 PARTEA A III-A: NOTIUNI FUNDAMENTALE 

 CAPITOLUL VIII 
 INTELEGEREA ELECTRICITATII  / 228

 Fundamentele electricitatii  / 229
Definitia electricitatii, terminologia electricitatii, calculul necesarului de curent al unui incalzitor electric de apa.
 Cum se obtine electricitatea  / 232
Generarea, transmisia, punct de utilizare, panou de intretinere intrare.
 Cum lucreaza electricitatea  / 238
Curentul electric, rezistenta.
 Lucrul in siguranta cu electricitatea  / 239
Reguli de baza ale sigurantei, scurtcircuite.
 Sisteme de impamantare  / 241
Tablou principal de impamantare, protectia la suprasarcina, priza de pamant, defecte de impamantare ale aparatelor electrocasnice, importanta testelor asupra impamantarii, lipirea legaturilor la priza de pamant.

 CAPITOLUL IX 
 SCULE SI UTILIZAREA ACESTORA   / 246

 Tragerea firelor si sigurantelor  / 247   
 Taierea si torsadarea firelor   / 248
 Desizolarea si sertizarea firelor  / 249   
 Conectarea, prinderea si protectia firelor  / 250   
 Locarea, masurarea si marcarea firelor   / 255
 Executarea gaurilor, taierea si perforarea  / 255   
 Lucrul cu tuburi de protectie   / 257
 Sigurantarea  / 258   
 Testarea circutelor  /  260

 CAPITOLUL X 
 MATERIALE SI ECHIPAMENTE   / 260

 Fire si cabluri  / 261
Tipuri si destinatii, codul culorilor, categorii de izolatie, fire ce se pot lipi, curent nominal in fire, cabluri subterane, cabluri armate, cabluri nemetalice.
 Panouri de service  / 269
Tipuri si cum functioneaza, linii de faza, linii neutru/ masa.
 Intrerupatoare de circuit  / 272
Tipuri si capacitati, cutii din mase plastice, cutii metalice, cutii cu protectie la apa, cutii speciale, extensie si suporti demontare.
 Prize  / 281
Prize duplex, prize neimpamantate, prize pentru aparate, prize izoate fata de masa si CFCI.
 Comutatoare  / 283
Tipuri si destinate, comutatoare basculante, comutatoare reglabile, comutatoare sensibile la lumina, comutatatoare (relee) de timp, comutatoare electronice.
 Transformatoare de joasa tensiune  / 285
Tipuri si aplicatii.
 Cai de rulare  / 285
Aplicatiile cailor de rulare componente.
 Tuburi izolante  / 286
Componente

---

### Instalatii electrice - pas cu pas
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/instalatii-electrice-pas-pas-casa/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Generalitati
Instalatii electrice provizorii pe santiere
Executarea instalatiilor si montarea aparatelor electrice
Montarea sub tencuiala a conductoarelor si a cablurilor
Montarea aparenta a conductoarelor si a cablurilor
Folosirea canalului de conducte
Norme referitoare la dozele electrice
Masuri de protectie contra supracurentului
Masuri de protectie contra atingerii
Masuri de protectie contra supratensiunii
Instalatiile electrice ale cladirilor din materiale de constructii traditionale
Instalatiile electrice ale cladirilor din beton armat
Instalatiile electrice ale cladirilor din elemente prefabricate
Instalatiile electrice ale cladirilor din materiale inflamabile
Instalatii electrice montate in locuri cu pericol de accidentare (electrocutare)
Tablouri de distributie
Tipuri de tablouri de distributie
Dotarea tablourilor de distributie
Microintreruptoare
Intreruptoare de protectie
Protectie contra supratensiunii
Relee magnetice
Alte aparate
Montarea tablourilor de distributie
Intreruptoare si prize
Intreruptoare
Intreruptoare electromecanice, dispozitive de comanda
Dispozitive de comanda pentru jaluzele
Dispozitive pentru reglarea luminozitatii
Senzori de miscare
Temporizatoare
Dispozitive pentru reglarea temperaturii
Functionarea intreruptoarelor ale aparatelor electrice
Intreruptoare cu dispozitiv de comanda
Alte comenzi speciale ale instalatiilor electrice
Prizele si fisele ale circuitelor electrice
Montarea prizelor electrice
Prize de protectie contra supratensiunii, sisteme UPS
Prize trifazice
Prize pentru telecomunicatii
Prize pentru telefonie si retele de calculatoare
Prize pentru antene
Alte prize electrice
Protectie contra supratensiunii in sistemele de telefonie
Sisteme anti-efractie
Aparate de semnalizare, avertizoare de incendiu
Utilizarea instalatiilor Bus in locuinte (EIB)
Standardul Bus European
Aplicarea sistemelor Bus
Punerea in functiune a instalatiilor electrice

---

### Cidru, vin din pere, rachiu si calvados
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cidru-vin-pere-rachiu-calvados-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Capitolul 1. Panorama produselor cidricole ...7 
A fost odata ... marul
A fost odata para
Cidrul
O scurta istorie a cidrului
Cateva definitii
Vin de pere
Tuica si calvados
Tuica din cidru sau din vin de pere
Aperitivul de baza de cidru sau de vin de pere
Otetul di ncidru sau din rachiu
Alte produse derivate din mere, pere, cidru sau vin de pere

 Capitolul 2. Piata produselor cidricole ...21 
Organizarea filierei cidricole
Productia de mere pentru cidru
Piata de cidru
Productia
Consumatorii
Cidrul si anotimpurile
Distributia
Categoriile s modul de ambalare
Piata de vin de pere
Piata de Pommeau
Piata de Calvados
Piata otetului de cidru

 Capitolul 3. Munca in livada ...28 
Infiintarea unei livezi
Ce tip de livada sa alegem?
Alegerea soiurilor
Plantarea
Intretinerea livezii
Ingrasamantul
Plivirea
Taierea
Rarirea
Supra-altoirea
Bolile si parazitii
Recoltarea

 Capitolul 4. Munca din crama ...63 
Stocare si pregatire
Stocarea merelor
Inventarul
Pregatirea loclui si a materialului
Instrumentele de analiza
Fabricarea cidrului
Spalarea merelor
Strivirea sau tocarea merelor
Fierberea
Presarea
Deburbarea
Pritocirea de limpezire
Analiza mustului
Fermentarea
Imbutelierea
Respectarea calitatii
Elaborarea vinului din pere
Elaborarea bauturii Pommeau si a aperitivelor pe baza de cidru
Fabricarea rachiului din cidru si a bauturilor Calvados
Elaborarea sucului de mere
Elaborarea otetului
Reglementarea comerciala
Criteriile reglementare
Etichetarea
Actele comerciale
Vizite si degustari la ferma
Semnalarea
Vanzarea pe piata

 Capitolul 5. Conducerea unui proiet simasurarea rentabilitatii ...131 
Care este problema voastra?
Trebuie sa definim obiectivele
Cum gandim si evaluam solutiile
Cum ne informam si ne formam
Cunoasterea pietei
Conceptia activitatii cidricole
Alegerea celei mai bune structuri
Respectarea, controlul si adaptarea
Marja bruta a unei sticle de cidru de ferma
In loc de incheiere

---

### Instalatii sanitare - Montaj si reparatii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/instalatii-sanitare-montaj-reparatii-casa/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

1. Scule si instrumente de masurat 
 2. Informatii generale despre reteaua de alimentare cu apa a casei si gradinii 
 3. Mici reparatii 
Scurgeri de apa
Robinete de apa care picura
Schimbarea garniturii unui robinet simplu de apa
Schimbarea garniturilor la bateriile amestecatoare de apa
Schimbarea garniturii de la teava rotativa a robinetului
Curatarea sau schimbarea perlatorului
Repararea bateriilor amestecatoare cu cartus ceramic
Repararea bateriei amestecatoare a cazii de baie
Repararea bateriilor amestecatoare monocomanda
Solutii alternative
 4. Repararea cu mijloace proprii a rezervorului de spalare a WC-ului 
Sunt scurgeri ale apei din rezervor?
Repararea cu mijloace proprii a rezervoarelor
Repararea unui rezervor pe vas
Repararea unui rezervor incastrat in perete
Repararea unui rezervor ingropat in perete
 5. Este infundata scurgerea? 
Sifoane tip teava si sifoane tip butelie
Scurgerile infundate al cazilor de baie si ale dusurilor
Este infundata scurgerea WC-ului?
Reglarea scurgerii chiuvetei si a spalatorului pentru vase
Schimbarea scurgerii chiuvetei si a spalatorului pentru vase
 6. Schimbarea bateriilor amestecatoare de apa 
Schimbarea bateriei amestecatoare de perete
Schimbarea bateriei amestecatoare a unei chiuvete si a unui spalator de vase
Baterie amestecatoare pentru vana si pentru dus
 7. Lucrari simple de montaj 
Racordarea corecta a scurgerii masinii de spalat haine sau a masinii de spalat vase
Realizarea cu mijloace proprii a unei noi captari de apa
Imbinarea prin lipire, o placere!
Conducte de apa din tevi de cupru
Fitinguri care se imbina prin lipire
Fitinguri din alama cu coliere si cu filete
Fitinguri din aliaj rosu cu filet
Sisteme de tevi flexibile care se pot imbina prin infiletare
Imbinare prin infiletare in loc de lipire?
Imbinare prin infiletare si lipire?
Realizarea cu mijloace proprii a unor racordari noi la conductele de apa
Montarea unui lavoar, a unei chiuvete
Este nevoie de o noua scurgere?
Renovare in toaleta si in baie
Realizarea unei toalete noi si a unei bai noi, cu mijloace proprii
 8. Jacuzzi

---

### Mierea aliment si medicament
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mierea-aliment-medicament-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.86 lei

Introducere 

 Insemnatatea mierii, din Antichitate si pana in zilele noastre 
Mierea ca aliment
Mierea - nectarul Zeilor
Mierea in medicina populara

 Aparitia zaharului ca inlocuitor al mierii 
Mierea - fruct al discordiei
Mierea - un produs al naturii
Formarea mierii

 Compozitia mierii 
Nu toate mierile sunt la fel
Depozitare si termen de valabilitate
Asigurarea calitatii si legislatia privind mierea

 Cate reziduri contine mierea? 
Importanta substantelor din miere pentru nutritie
Mierea, un aliment care ajuta metabolismul glucidelor
Efectul mierii aspupra metabolismului carbohidratilor in ficat

 Mierea si diabeticii 
Substantele minerale din miere
Importanta microelementelor din miere
Vitaminele din miere - un amestec castigator

 O valorifacare mai eficienta a energiei datorita vitaminelor B 
Vitamina C previne lipsa de fier
Substantele inrudite cu vitaminele
Substantele vegetale secundare - substantele bioactive din miere

 Se recomanda mierea pentru pacientii cu cancer? 
Substantele aromate din miere stimuleaza digestia
Acizii organici stimuleaza enzimele
Este adevarat ca mierea face sangele acid?

---

### Constructii de caramida
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/constructii-caramida-mast/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Caramizile arse sunt frumoase! 

 De ce zgura? 
Sarmul pietrelor invechite
Dezvoltarea unei idei
Eforturi si obstacole
Gradina vie
Ce facem mai intai?

 Planificarea 
Costuri
Unelte
Orar
Pregatirea constructiei
Planificarea materialelor
Planificarea cu caramizi Lego

 Unelte 
Echipamente de protectie
Unelte obligatorii
Unelte optionale
Costuri de inchiriere

 Materiale de constructie 
Zgura in caramizile zidului
Ciment
Mortar
Nisip
Pietris
Gresie
Lemn
Otel ranforsat

 Inainte de constructia zidului 
Cota de referinta
Fundatia
Betonarea
Amestecarea mortarului

 Zidul - subiectul principal 
Dimensiunea corecta a constructiei, dimensiunea zidului
Caramizile
Adaugarea mortarului
Detalii tehnice
Divizarea (taierea) pietrelor
Constructia arcadelor
Formarea (turnarea) arcadelor

 Pavajul 
Structura
Marginile
Fundatia
Executia

 Perete decorativ gotic 
Fantana zidita
Coloane decorative
Poarta de gradina
Spirale de verdeata
Gratar de gradina
Semineu de gratar
Banca de gradina si altele
laz (helesteu)
Perete decorativ
Colturile zidului si altele
Arcade
Nise cu statuete

 Termeni de specialitate

---

### Cultura radacinoaselor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-radacinoaselor-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

LEGUMELE PENTRU RADACINI  / 9 

 1. MORCOVUL  / 13 
 Originea si aria de raspandire  / 13 
 Importanta alimentara si economica  / 14 
 Recomandari terapeutice  / 15 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 17 
 Exigente ecologice  / 20 
 Soiuri  / 22 
 Tehnologia culturii  / 29 
 Producerea semintelor  / 35 

 2. PATRUNJELUL PENTRU RADACINI  / 38 
 Originea si aria de raspandire  / 38 
 Importanta alimentara si economica  / 38 
 Recomandari terapeutice  / 39 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 39 
 Exigente ecologice  / 40 
 Soiuri  / 40 
 Tehnologia culturii  / 42 

 3. PASTARNACUL  / 44 
 Originea si aria de raspandire  / 44 
 Importanta alimentara si economica  / 44 
 Recomandari terapeutice  / 44 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 45 
 Exigente ecologice  / 45 
 Soiuri  / 46 
 Tehnologia culturii  / 46 
 Producerea semintelor  / 46 

 4. TELINA PENTRU RADACINI  / 47 
 Originea si aria de raspandire  / 47 
 Importanta alimentara si economica  / 47 
 Recomandari terapeutice  / 48 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 49 
 Exigente ecologice  / 49 
 Soiuri  / 50 
 Tehnologia culturii  / 52 
 Producerea semintelor  / 54 

 5. SFECLA ROSIE  / 55 
 Originea si aria de raspandire  / 55 
 Importanta alimentara si economica  / 56 
 Recomandari terapeutice  / 56 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 57 
 Exigente ecologice  / 58 
 Soiuri  / 59 
 Tehnologia culturii  / 62 
 Producerea semintelor  / 63 

 6. RIDICHIILE  / 64 
 Originea si aria de raspandire  / 64 
 Importanta alimentara si economica  / 65 
 Recomandari terapeutice  / 65 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 66 
 Exigente ecologice  / 68 
 Soiuri  / 69 
 Tehnologia culturii  / 77 
 Producerea semintelor  / 81 

 7. SCORTONERA  / 82 

 Originea si aria de raspandire  / 82 
 Importanta alimentara si economica  / 82 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 82 
 Exigente ecologice  / 83 
 Tehnologia culturii  / 83 

 8. BATATUL  / 84 
 Origine si raspandire  / 84 
 Importanta alimentara si economica  / 84 
 Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 85 
 Exigente ecologice  / 86 
 Soiuri  / 86 
 Tehnologia culturii  / 86 

 9. BARBA CAPREI  / 89 

 10. BROJBA  / 90 
 Origine si raspandire  / 90 
 Importanta culturii  / 90 
 Particularitati botanice si biologice  / 90 
 Exigente ecologice  / 91 
 Soiuri  / 92 
 Tehnologia de cultura  / 92 

 11. NAPUL COMESTIBIL  / 94 
 Origine si raspandire  / 94 
 Importanta culturii  / 94 
 Recomandari terapeutice  / 95 
 Caractere botanice si biologice  / 95 
 Exigente ecologice  / 96 
 Tehnologia culturii  / 97 
 Producerea semintelor  / 99 

 12. HREANUL  / 100 
 Origine si arie de raspandire  / 100 
 Importanta alimentara si economica  / 100 
 Recomandari terapeutice  / 101 
 Particularitati botanice si biologia in relatie cu tehnologia  / 103 
 Exigente ecologice  / 104 
 Soiuri cultivate  / 105 
 Tehnologia culturii hreanului  / 105 

 Bibliografie  / 108

---

### Inmultirea plantelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/inmultirea-plantelor-casa/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Prefata  / 4 
Simboluri usor de citit  / 4

 Cateva notiuni de botanica  / 6
 Organe si modalitati de insamantare a plantelor  / 6

 Multiplicarea  vegetativa  / 20 
Metode de inmultire vegetativa prezenta in natura  / 22
Metode de inmultire artificiala  / 25
Inmultirea prin culturi de tesuturi (merismatica)  / 29

 Tehnici de inmultire  / 30
 Drajonii  / 32
Stolonii  / 34
Bulbii  / 36
Rizomii  / 38
Divizarea tufelor  / 40
Butasii de frunze si petiol  / 42
Butasii erbacei  / 44
Butasii lemnosi si semilemnosi  / 46
Marcotajul  / 48
Marcotajul serpuit (in serpentina)  / 48
Marcotajul aerian  / 50

 Generalitati despre altoire  / 52 
Tipuri de portaltoire  / 54
Altoirea in ochi  / 55
Perioade de altoire  / 58
Alte metode de altoire  / 58
Controlul altoirii  / 61

 Tehnici de altoire  / 64
 Unelte de care avem nevoie  / 64
Altoirea in ochi sau cu scutisor  / 68
Altoirea de vara - toamna  / 70
Altoirea in inel cu mugur sau altoirea cu mugur in fluier  / 72
Altoirea falsa prin aproximatie  / 74
Altoirea in despicatura plina  / 76
Altoirea in despicatura englezeasca  / 78
Altoirea in despicatura  / 80
Altoirea in despicatura laterala  / 82
Altoirea in triunghi  / 84
Altoirea in coloana  / 86

 Inmultirea celor mai des intalnite plante de cultura  / 88 

 

 

 

 

 

 

 

---

### Cultura Maslinului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-maslinului-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuvant inainte  / 7

 Generalitati
 Mica istorie a maslinului  / 10
Putina botanica  / 16
Maslinul in cifre  / 20
Cumparati un maslin  / 22

 Cultura, ingrijire, recoltare
 Cultura maslinului  / 36
Produse din masline  / 72

 Retete  / 82

---

### Gradina de mirodenii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/gradina-mirodenii-casa/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Introducere  / 4 

 Proiectarea gradinii de mirodenii  / 6 
Alegerea locului potrivit  / 6
 Conditii naturale  / 6 
 Aspecte practice  / 8 
 Modul de asezare a plantelor  / 12 
Alegerea plantelor  / 19

 Lucrarile de amenajare  / 20 
Uneltele necesare  / 20
 Harlet (cazma)  / 20 
 Furca  / 22 
 Sapa  / 22 
 Cultivator  / 23 
 Lopata  / 23 
 Grebla  / 23 
 Stropitoare  / 23 
 Foarfeca de taiat  / 24 
 Tavita de inmultire, ladita de inmultire  / 24 
 Tablite indicatoare  / 25 
 Plantator  / 25 
 Sfoara indicatoare  / 25 
 Manusi de protectie  / 25 
 Roaba  / 25 
 Depozitarea si ingrijirea uneltelor de gradinarit  / 26 
Solul  / 26
 Tipurile de sol  / 26 
 Analizele solului  / 28 
 Ameliorarea structurii solului  / 29 
Aprovizionarea cu seminte si rasaduri (material saditor)  / 32
 Semintele  / 32 
 Rasadurile  / 35 
Infiintarea straturilor  / 36
 Realizarea unui strat de mirodenii de dimensiuni mai mici  / 37 
 Realizarea spiralei de mirodenii  / 38 
 Realizarea stratului de mirodenii in forma de tabla de sah  / 39 

 Plantele condimentare si aromatice cel mai des intalnite  / 40 
Descrierea plantelor  / 46

 Intretinerea gradinii  / 86 
Completarea ingrasamintelor  / 86
Udare  / 88
Combaterea buruienilor  / 88
Tuns, taieri de intinerire  / 90
Protectia plantelor  / 91
Recoltare, pastrare  / 93
 Recoltare  / 93 
 Pastrare  / 94 
Inmultire  / 95
 Semanarea si pregatirea rasadurilor  / 95 
 Despartirea tufei  / 96 
 Butasire  / 96 
 Marcotaj  / 96 
Iernarea plantelor condimentare  / 98

 Mic dictionar explicativ  / 100

---

### Lucrarile de taiere de la A la Z
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/lucrarile-taiere-la-la-z-casa/*

**Pricing Tiers**: 98.96 lei

Introducere  / 9 

 NOTIUNI GENERALE  / 11  

 Putina botanica  / 12 
Arbori, arbusti, semiarbusti  / 12
Radacina, trunchiul si crengile  / 13
Partile coranei  / 14
Principalele forme de coroana  / 15
Formare mugurilor  / 16
Ramurile de formare ale coroanei  / 19
Ramurile fara frunze  / 20
Taierile sunt utile  / 20
Caroana in declin  / 20
Dominanta in zona de varf si cea bazala  / 21
Direct proportional  / 22

 Metode de taiere  / 24 
Formarea ramurilor de rod  / 24
Taierea severa, moderata sau slaba  / 25
Atentie la mladite  / 25
Asigurarea lemnului de fructificare tanar  / 25
Eliminarea surplusului de ramuri  / 26
Taierile in verde  / 26
Lucrarile complementare  / 29

 Cand se executa taierile?  / 32 
Portaltoi viguros - coroana mare  / 33
Altoi cu coroana sau puiet  / 33
Spatiu suficient pentru o dezvoltare armonioasa!  / 34
Rani putine  / 34

 Uneltele  / 36 
Foarfeca de vie  / 36
Foarfeca cu manere lungi  / 37
Fierastraul, briceagul de altoit si scara  / 38

 LUCRARILE DE TAIERE LA POMII SI ARBUSTII FRUCTIFERI  / 41 

 Formarea si ingrijirea coroanelor  / 42 
Coroanele naturale  / 42
Piramida etajata  / 44
Piramida neetajata  / 47
Coroana combinata  / 47
Coroana sub forma de vaza  / 47
Vasul clasic  / 49
 Formele de coroana in culturile intensive  / 52 
Fusul tufa  / 53
Fusul obisnuit cu crestere libera  / 54
Palmeta cu brate oblice  / 54
Fusul subtire  / 55
Fusul zvelt ameliorat  / 57

 Taierile de intretinere si intinerire  / 58 
Echilibrul de rodire  / 58
Coroana noua obtinuta pe cale artificiala  / 60
Cateva tactici marunte  / 61

 Lucrarile de taiere la pomi si arbustii fructiferi  / 63 
 Samantoasele  / 63
Marul  / 64
Parul  / 65
Gutuiul si mosmonul  / 65
 Samburoasele   / 65
Ciresul  / 66
Visinul  / 66
Prunul  / 69
Caisul  / 69
Piersieul  / 69
 Nuciferele  / 72
Migdalul  / 72
Alunul  / 72
Nucul  / 73
Castanul  / 75
 Arbustii fructiferi  / 75
Zmeurul  / 75
Coacazul  / 76
Agrisul  / 78
Josta (hibridul coacaz - agris)  / 79
Murul fara ghimpi  / 79
Socul  / 80
Smochinul  / 81

 LUCRARILE DE TAIERE LA VITA-DE-VIE  / 83 

 Elemente de baza  / 84 
Butucul vitei-de-vie  / 84
Stabilirea incarcaturii de ochi  / 85
Metodele de taiere la vita-de-vie  / 86
Reintinerirea si schimbarea lemnului de suport  / 91
Lucrarile in verde  / 93
Momentul optim al taierilor  / 95

 Taierile de formare  / 97
 Taierea de formare cu cap inaltat  / 97
Taierea de formare cu brate  / 99
Taierea de formare pe tulpina semiinalta si joasa  / 100
Taierea de formare de tip Guyot  / 101
Taierea de formare de tip Lenz Moser  / 103
Taierea de formare de tip vas sau umbrela  / 105
Cortina  / 106
Pergobele  / 107

 Lucrarile complementare  / 110 

 LUCRARILE DE TAIERE LA ARBUSTII ORNAMENTALI  / 113 

 Arborii si arbustii ornamentali  / 114 

 Aspect cat mai natural  / 115
 Unde nu se aplica taierile  / 115
Bine dc stiut la plantare  / 116
Anii de formare  / 118
Toaletarea  / 120
Intineriri „ca la carte"  / 121

 Arbustii ornamentali cu flori  / 123 
Nu se aplica taieri!  / 123
Cele necesare la plantare  / 123
Cu o interventie minima  / 125
Taierile de ajustare  / 130
Intinerirea: inflorirea abundenta  / 131

 Secretele unui gard viu bogat  / 133 
Dimenisiuni si forme  / 133
La plantare si in primul an  / 134
Formarea continua  / 135
Se intretin usor  / 136
Intinerirea - un rau necesar  / 137

 Trandafirii devin mai frumosi  / 139 
Cand si in ce masura?  / 139
Scurt, dupa plantare  / 140
Anii ce urmeaza  / 141
Intinerirea constanta  / 146

 La conifere, cu masura  / 148 
Cu ce se pot inlocui taierile  / 148
Aducerea la aceeasi inaltime  / 148
Parti rupte si pagube  / 149
Sa asteptam cu rabdare!  / 150

 

---

### Cultura lucernei si a trifoiului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-lucernei-trifoiului-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Capitolul 1. Cultura lucernei

Răsărirea şi creştere Rezistenţă ia ger Rezistenţă la secetă Criterii de alegere a soiului de lucerna Cultură pură, cultură asociată

Soiuri şi caracteristici Culturile premergătoare Pregătirea solului Semănatul direct Semănatul

Epoci de semănat şi răsărirea Semănatul cu o cultură acoperitoare Fertilizarea Boli şi dăunători Recoltarea şi păstrarea lucernei

Insilozarea Conservanţii Lucernă uscată Randamentele şi modele de influenţare a acestora Caracteristici nutritive ale lucernei

Valoarea ÅŸi natura azotului Celuloza, hemiceluloza ÅŸi lignina Mineralele Vitaminele Beta-carotenul

Evoluţia compoziţiei chimice însemnătatea primei coase Administrarea lucernei în fermele de vaci pentru lapte Creşterea junincilor Folosirea lucernei verzi

Păşunatul fin culturi de lucernă cu graminee Utilizarea lucernei însilozate Efectele conservanţiior Lucernă însilozată supercondiţionată Raţiile mixte din lucernă şi porumb însilozat Lucerna uscată

Lucerna uscată faţă de raţia de fân + vegetale însilozate Ajustarea raţiilor de lucernă uscată (fân) Influenţa mediului de condiţionare a lucernei uscate Lucerna uscată comparată cu porumbul însilozat Raţie mixtă de lucernă uscată + porumb însilozat

Cum utilizează francezii lucerna? Alcătuirea raţiilor de bază în Rhone-Alpes Câteva raţii pe bază de lucernă Folosirea lucernei pentru vacile în lactaţie Utilizarea lucernei verzi pentru creşterea şi ingraşarea animalelor tinere

Utilizarea lucernei însilozate pentru tineretul bovin Suplimente Amestecuri cu graminee Utilizarea lucernei uscate Câteva raţii pe bază de lucernă

îngrăşarea vacilor de reformă provenite dintre animalele cu lapte Meteorismul Mecanismul meteorismului Meteorism spumos Meteorismul gazos Factori predispozanţi

Procentul de umiditate al furajelor Condiţiile meteorologice Sensibilitate animalelor Cazuri de meteorism cu lucernă uscată Conduita păşunatului Agenţi antispumanţi Antibiotice Hrănirea oilor cu lucernă

Suplimente energetice Reproducerea şi fitoestrogenii Folosirea lucernei însilozate Folosirea lucernei uscate Raţii pentru oile cu lapte

Raţii de îngrăşare Câteva reţete pe bază de lucernă pentru oi Lucerna în alimentaţia caprelor Creşterea tineretului caprin Lucerna verde în hrana caprelor însilozarea lucernei însilozarea de lucernă supracondiţionată Câteva raţii pe bază de lucernă

Lucerna în hrana cailor Alimentaţia iepelor gestante Alimentaţia proteică Alimentaţia energetică Mineralele şi vitaminele Hrana iepelor aflate în lactaţie Alimentaţia tineretului cabalin Alimentaţia armăsarilor Câteva raţii pe bază de lucernă

Capitolul 2 - Cultura trifoiului

Condiţiile pedo-climatice în cultura trifoiului Solul Apa Temperatura ca factor limitant în cultura trifoiului Importanţa temperaturii pentru cultura de trifoi Rolul luminii în dezvoltarea plantelor Plante bune premergătoare Azotul simbiotic înfiinţarea culturii de trifoi roşu Plantele de acoperire recomandate Plante însoţitoare recomandate Alegerea seminţei Epoci de semănat Pregătirea patului germinativ în cultura clasică Semănatul trifoiului, metodă clasică Semănatul direct al trifoiului Erbicidarea Fertilizarea Amendamentele Recoltarea şi conservarea trifoiului

---

### Cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-tomatelor-ardeiului-vinetelor-mast/*

**Pricing Tiers**: 35.98 lei

INTRODUCERE  / 5 

 CAPITOLUL I - TOMATELE  / 6 
 1.1. Importanta alimentara, terapeutica si economica  / 6 
 1.2. Originea si aria de raspandire  / 12 
 1.3. Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 13 
 1.4. Exigente ecologice  / 18 
 1.5. Soiuri si hibrizi  / 33 
 1.6. Tehnologia culturii tomatelor  / 40 
    1.6.1. Tehnologia culturii tomatelor in camp  / 40 
    1.6.2. Cultura tomatelor in solarii  / 51 
    1.6.3. Tehnologia culturii tomatelor in sere  / 55 
    1.6.4. Tehnologia culturii tomatelor in rasadnite  / 65 
 1.7. Tehnologia producerii semintelor de tomate  / 66 

 CAPITOLUL II - ARDEIUL  / 68 
 2.1. Importanta alimentara, terapeutica si economica  / 68 
 2.2. Originea si aria de raspandire  / 75 
 2.3. Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia  / 77 
 2.4. Exigente ecologice  / 81 
 2.5. Soiuri si hibrizi  / 89 
 2.6. Tehnologia culturii ardeiului  / 96 
    2.6.1. Tehnologia culturii ardeiului in camp  / 96 
    2.6.2. Cultura ardeiului in solarii  / 102 
    2.6.3. Cultura ardeiului in sere  / 102 
    2.6.4. Tehnologia culturii ardeiului in rasadnite  / 108 
 2.7. Tehnologia producerii semintelor de ardei  / 108 

 CAPITOLUL III - VINETELE  / 110 
 3.1. Importanta alimentara, terapeutica si economica  / 110 
 3.2. Originea si aria de raspandire  / 110 
 3.3. Particularitatile botanice si biologice în relatie cu tehnologia  / 111 
 3.4. Exigente ecologice  / 112 
 3.5. Soiuri si hibrizi  / 114 
 3.6. Tehnologia culturii vinetelor  / 116 
    3.6.1.Tehnologia culturii vinetelor in camp  / 116 
    3.6.2.Tehnologia culturii vinetelor in solarii  / 117 
    3.6.3.Tehnologia culturii vinetelor in sere  / 119 
    3.6.4.Cultura vinetelor in rasadnite  / 121 
 3.7. Tehnologia producerii semintelor de vinete  / 121 

 CAPITOLUL IV- PAPALAUL  / 123 
 4.1. Origine si raspandire  / 123 
 4.2. Particularitati botanice si biologice  / 123 
 4.3. Exigente ecologice  / 124 
 4.4. Cultivare  / 124 
 4.5. Tehnologia culturii  / 124 

 Bibliografie  / 124

---

### Pomi fructiferi cu coroane pe spalier
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/pomi-fructiferi-coroane-pe-spalier-mast/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

Introducere 
 Importanţa şi avantajele conducerii pomilor fructiferi 
 Câteva sfaturi esenţiale 
 Mecanisme de susţinere

 Spaliere pe zid 
 Spaliere libere (garduri vii fructifere) 
 Porticuri (pergole arcuite sau dreptunghiulare) 

 Plantarea

 Realizarea plantării

 Groapa pentru plantare 
 Introducerea plantelor 

 Materiale necesare plantării

 Portaltoi

 Portaltoii merilor 
 Portaltoii perilor 
 Portaltoii gutuilor 
 Portaltoii OH x F 
 Puieţi de peri 

 Portaltoii sâmburoaselor

 Piersici ÅŸi nectarini 
 CaiÅŸi 
 Pruni 

 Alţi pomi fructiferi 
 Gutui ÅŸi moÅŸmon 
 Coacăzul şi agrişul 
 Viţă-de-vie şi Actinidia (Kiwi) 

 Tăiere, creştere şi formare

 Scopul tăierii pomilor 
 Legile creşterii ramificaţiilor 
 Principii de bază ale creşterii ramificaţiilor

 Creşterea săgeată 
 Creşterea în partea superioară 
 Creşterea arcuită 
 Creştere bazală 

 Principiile efectelor tăierii

 Momentul tăierii 
 Tăierea de iarnă 
 Tăierea de vară 

 Forme de ramuri ÅŸi muguri

 Forme de ramuri 
 Ramuri de rod autentice ÅŸi false 
 Forme de muguri 

 Noţiuni de bază privind tăierea (forme de spaliere)

 Scurtarea (Suprimarea) 
 Tăierea la ciot 
 Devierea 
 Axă centrală falsă 
 Ciupirea lăstarilor 
 Tăierea în stil Lorette 

 Forme de palisare (Forme de spaliere)

 Forme de cordon

 Cordon vertical sau pom tip ÅŸnur (super-fus) 
 Cordonul orizontal 
 Pomi tip ÅŸnur oblici (Cordoane) 
 Cordon tufă (şerpuit) 
 Cordon în formă de U 

 Forme de palmetă

 Palmetă etajată cu braţe oblice 

 Gard viu belgian 
 Palmeta candelabru (Palmetă Veriler) 
 Spaliere neformate tip evantai

 Pomi sâmburoşi 
 CireÅŸul 
 ViÅŸinul (Prunus cerasus) 
 Spaliere neformate tip evantai pentru cais 
 Prun 

 Fructele de pădure

 Coacăzul şi agrişul 
 Mur 
 Kiwi (Actinidia delidosa) 
 Viţa de vie 
 Gutuiul (Cydoma oblonga L.) 
 Mosmonul (Mespilus germanica) 
 Smochin (Ficus carica) 

 Alte forme de spalier

 Piramida candelabru (Piramida cu aripi) 
 Forma tip ceaun sau tip pahar 
 Cordon spiralat 

 Descrierea soiurilor

 Măr

 Discovery 
 James Grieve 
 Geheimrat Oldenburg 
 Parmen auriu 
 Gala 
 Pinova 
 Renet de Champagne 
 Renet de Ananas 
 Londonpepping 
 Pilot 
 Topaz 

 Păr

 Precoce de Trevoux 
 Jules Gujot 
 Williams Christ 
 Buna Luiza 
 Conference 
 Uta 
 Alexandre Luca 

 Prun

 Herman 
 Mirabelle de Nancy 
 Jojo 
 Valijevka 
 Top 
 Elena 
 Anna Spath 

 Cais

 Orangered 
 Rouges de Fournes 
 Goldrich 
 Nancy 
 Cais Unguresc 
 Kuresia 
 Bergeron 

 CireÅŸ

 Bigarreau Burlat 
 Celeste 
 Samba 
 Prinţesă („Große Prinzessinkirsche") 
 Van 
 Hedelfinger 
 CireÅŸi hibrizi 

 ViÅŸin

 Koroser II 
 Karneol 

 Piersic

 Mayflower 
 Redhaven 
 Piersicul de grădină 
 Kernechter vom Vorgebirge 

 AgriÅŸ |

 Timpuriu Honings 
 Remarka 
 Invicta 
 Rexrot 

 Coacăzul roşu

 Rovada 

 Coacăzul negru

 Titania 

 Mure

 Black Satin 
 Nessy 
 Theodor Reimers 

 Viţa de vie

 Regina Grădinii 
 Gutedel 

 Kiwi

 Hayward 

 Cele mai importante boli ale scheletului lemnos

 Meri

 Păduchii de frunze 
 Păduchii lânoşi 
 Cotarul verde 
 Gărgăriţa florilor de măr 
 Viespea merilor 
 Gândacii de scoarţă 
 Viermele merelor 
 Acarianul roÅŸu 
 Boala petelor cafenii 
 Făinarea mărului 
 Putregaiul brun 
 Focul bacterian 

 Peri

 Cleştarul părului 
 Puricele melifer la păr 
 Musculiţe veninoase 
 Rugina perilor 

 Pruni

 Păduchii de frunze 
 Viespea prunilor 
 Viermele prunelor 
 Vărsatul prunului (Viroza Sharka) 
 Hurlupii prunilor 
 Rugina prunilor 

 CaiÅŸi

 Gândaci de scoarţă 
 Păduchii de frunze 
 Viroza Sharka 
 Răsucirea frunzelor 
 Monilioza pe flori şi lăstari 
 Apoplexia 

 CireÅŸi ÅŸi viÅŸini

 Păduchele negru 
 Musca cireÅŸelor 
 Antracnoza cireÅŸului 
 Ciuruirea micotică 
 Monilioza florilor ÅŸi a ramurilor 
 Crăparea fructelor 

 Piersici ÅŸi nectarini

 Păduchii de frunze 
 Băşicarea frunzelor de piersic 

 AgriÅŸul

 Viespea agriÅŸului 
 Făinarea americană 

 Coacăzul

 Păduchii de frunze 
 Cleştarul coacăzului 
 Sfredelitorul tulpinilor 
 Rugina coacăzului 
 Cancerul deschis al ramurilor 
 Deformarea racemelor 
 Cloroza 

 Murul

 Acarienii 
 Rugina murului 
 Cancerul bazei lăstarilor 

 Viţa de vie

 Moliile strugurilor 
 Făinarea americană 
 Mana viţei de vie 
 Cochilisul viţei de vie

---

### Gradina de legume
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/gradina-legume-casa/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Proiectarea gradinii 
Caracteristicile terenului
Apa si lumina
Proiectarea gradinii
Cultura asociata

 Unelte, lucrari pregatitoare 
Cele mai importante unelte
Alei si garduri
Compostarea
Realizarea recipientului pentru compost
Pregatirea solului

 Ingrijirea plantelor 
Cultura plantelor in aer liber
Cultura plantelor sub sticla
Cultura plantelor in solar
Plantele de pe pervazul ferestrei
Mulcirea
Fertilizarea naturala
Protectia plantelor prin metode biologice
Recoltarea si depozitarea pe perioada de iarna

 Cunoasterea plantelor 

 Calendarul gradinii

---

### Acoperisuri. Lucrari de dulgherie, izolare, invelire
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/acoperisuri-lucrari-dulgherie-izolare-invelire-mast/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

1. Notiuni teoretice absolut necesare ...5 

 2. Calcule de rezistenta ... 9 

 3. Dimensionarea, debitarea, fasonarea si fixarea pieselor de sustinere ... 17 
Plafon si acoperis peste un etaj din zidarie
Cosoroaba peste un etaj din lemn
Cosoroaba peste un etaj din zidarie, cu stalpi de beton si fara centura de beton
Cosoroaba peste ziduri cu stalpi de beton si centura de beton
Cosoroaba peste pereti din beton armat

 4. Proiectarea unui acoperis (exemplu numeric) ... 61 
Alegerea sectiunii grinzilor de cosoroaba
Alegerea sectiunii grinzilor de reazem si a grinzii de coama
Calculul sectiunii capriorilor
Calcul lungimii grinzilor de coama
Calculul lungimii capriorilor de colt
Calculul lungimii capriorilor scurti
Suproti pentru grinzile de reazem (coame, scaune, cosoroabe)
Astereala

 5. Lucrari de hidroizolare si termoizolare ... 83 
Hidroizolatia acoperisurilor cu invelitoare din tigla si tigla metalica
Termoizolarea acoperisurilor

 6. Materiale pentru invelitoare ... 115 
Placi ondulate
Tigla
Tabla
Panouri din tabla cutata
Sindrila (sita)
Stuful si paiele

 7. Jgheaburi si burlane ... 124 

 8. Realizarea invelitorilor ... 133 
Invelitori din placi ondulate Invelitoare din tigla metalica Invelitoare din tigla Invelitoare din tabla lisa

---

### Cultura legumelor din grupa verzei
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-legumelor-grupa-verzei-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Introducere ...5 

 I. Varza alba pentru capatana ...7 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara, terapeutica si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exisgente ecologice
Soiuri si hibrizi
Tehnologia culturii verzei albe
Cultura timpurie in camp
Cultura verzei de vara in camp
Cultura verzei de toamna in camp
Cultura verzei albe in solarii
Cultura verzei albe sub tunele joase
Cultura verzei albe in sere
Producerea semintelor de varza alba

 II. Varza rosie ...47 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri de varza rosie
Tehnologia culturii verzei rosii

 III. Varza creata ...50 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri de varza creata
Tehnologia culturii verzei crete

 IV. Varza de frunze ...53 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri
Tehnologia culturii verzei de frunze

 V. Varza de Bruxelles ...56 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri si hibrizi
Tehnologia culturii verzei de Bruxelles
Producerea semintelor

 VI. Varza chinezeasca ...61 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri si hibrizi
Tehnologia culturii
Producerea semintelor

 VII. Conopida ...70 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri de conopida
Tehnologia culturii conopidei
Cultura timpurie in camp
Cultura conopidei de toamna in camp
Cultura conopidei in adaposturi din material plastic
Cultura conopidei in sere
Cultura conopidei in rasadnite
Producerea semintelor de conopida

 VIII. Broccoli ...80 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri si hibrizi
Tehnologia culturii de broccoli
Cultura timpurie in camp
Cultura de vara
Cultura de toamna
Cultura in solar
Esalonarea consumului de broccoli in cursul anului

 IX. Gulia ...118 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri de gulii si gulioare
Tehnologia culturii guliilor
Cultura timpurie in camp
Cultura de toamna in camp
Cultura guliei in adaposturi din material plastic
Cultura gulioarelor in sere
Cultura gulioarelor in rasadnite
Producerea semintelor

Bibliografie ...125

---

### Manualul tamplarului de mobila
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/manualul-tamplarului-mobila-mast/*

**Pricing Tiers**: 78.89 lei

Informatii de baza ...2 
Structura mobilierului
Stiluri de mobilier in cultura anglo-saxona
Cum lucreaza lemnul?

 Tipuri de imbinari ...18 
Imbinare la muchie
Imbinarea pieselor paralelipipedice
Imbinarea cadrelor
Imbinarea stinghiilor

 Subansamble ...68 
Ansamblu cu stalp si scanduri laterale
Blatul
Piese paralelipipedice
Construirea usilor
Construirea sertarelor
Picioare si postamente
Muluri

 Mese de sufragerie ...128 
Masa cu targ
Masa de taverna
Masa cu picior
Masa pe capre
Masa extensibila
Masa extensibila cu picior
Masa cu extensii la interior
Masa cu blat pliabil pe glisiere
Masa cu extensii rabatabile
Masa extensibila cu picior pliabil descentrat
Masa extensibila cu picior pliabil pe centru
Masa extensibila cu picior glisant
Scaun-masa

 Masute ...158 
Masuta semiluna
Masuta de ceai
Masuta cu extensii laterale (Pembroke)
Masuta de joc cu picior pliabil
Masuta de joc cu cadru extensibil
Masuta de joc cu blat pivotant
Masuta fluture
Masuta pliabila de colt
Masuta de perete
Masuta pentru canapea
Masuta pentru manerul canapelei
Masuta cu picioarele in unghi obtuz
Masuta cu sertar
Masuta valetului
Masuta de cafea
Masuta cu trepied
Masuta cu blat rabatabil
Stand pentru lighean
Masuta de toaleta

 Birouri si pupitre ...198 
Birou de scris
Pupitru cu clapeta inclinata si rafturi
"Biroul postasului"
Pupitru cu clapeta, pe picioare
Secretar cu clapeta inclinata
Secretar cu clapeta rabatabila
Secretar
Birou cu corpuri latelae
Birou Davenport
Birou cu rulou
Birou pentru calculator

 Lazi si comode ...226 
Lada din sase scanduri (lada de lenjerie)
Lada cu sertare
Lada casetata
Lada din panouri, cu picioare
Comoda cu sertare
Comoda pe cadru
Comoda cu doua corpuri suprapuse (tallboy)
Comoda inalta
Comoda cu oglinda
comoda tip bureau
Comoda bombe
Comoda cu fatada serpuita
Comoda cu fatada sculptata
Masuta de toaleta (lowboy)
Comoda inalta cu picioare (highboy)

 Dulapuri si dulapioare ... 262 
Raft de perete suspendat
Dulapior suspendat
Dulapior suspendat de colt
Stand pentru galeata
Dulapior pentru mancare
Dulapior pentru condimente
Dulapior turn
Dulapior de bucatarie
Dressoir
Bufet cu doua corpuri
Servanta
Servanta de vanatoare
Bufet
Vitrina
Biblioteca
Rafturi de biblioteca
Dulapior de colt
Dulap cu fatada in trepte
Pendula
Arhivator
Bufet credenza
Comoda pentru televizor
Stand pentru lighean
Noptiera
Dulap pentru lenjerie
Dulap pentru palarii
Sifonier
Schrank
Masa de cusut

 Dulapuri incastrate ...332 
Dulapior suspendat, de bucatarie
Corp de bucatarie cu masca
Corp de bucatarie incastrat, de colt
Dulapior turn incastrat
Masca pentru chiuveta din baie
Rafturi din corpuri separate

 Paturile ...348 
Pat fara baldachin
Pat cu baldachin
Pat cu baldachin rustic
Pat cu balustri
Pat informa de sanie
Pat de zi
Patul capitanului
Pat cu platforma
Tablie
Paturi suprapuse

Index ...368

---

### Barci din lemn (cu tipare in marime naturala)
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/barci-lemn-tipare-marime-naturala-mast/*

**Pricing Tiers**: 73.98 lei

Introducere
Masuri de protectie ...8
Modele de barci din lemn ...12
Preparative ...21
Construirea cocii ...29
Aplicarea fibrei de sticla ...39
Tamplaria ...62
Scaunele ... 74
Reparatii ...88
Padelele ...93
Index ...109

---

### Cultura legumelor bulboase
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-legumelor-bulboase-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Introducere ... 5 
 I. Ceapa comuna ... 8 
originea si aria de raspandire
Importanta alimentara, terapeutica si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri de ceapa
Tehnologia de cultura a cepei
Tehnologia culturii cepei prin semanat direct in camp (ceapa ceaclama)
Tehnologia culturii prin rasad (ceapa de apa sau caba)
Tehnologia culturii cepei di arpagic
Tehnologia culturii cepei pentru stufat (ceapa verde)
Producerea semintelor
 II. Ceapa de egipt ... 42 
Origine si particularitati biologice
Exigente ecologice
Tehnologia culturii
 III. Ceapa de iarna ... 45 
Originea si aria de raspandire
Importanta alimentara si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Tehnologia culturii
Producerea semintelor
IV. Ceapa de tuns
Origine si raspandire
Importanta culturii
Particularitati botanice si biologice
Exigente ecologice
Cultivare
Tehnologia de cultura
 V. Ceapa esalota ... 52 
Originea si aria de raspandire
Particularitati botanice si biologice
Exigente ecologice
Tehnologia culturii
 VI. Ceapa margaritar ...55 
Origine, particularitati biologice si tehnologia de cultura
 VII. Ceapa chinezeasca ...57 
Origine, particularitati biologice si tehnologia de cultura
 VIII. Usturoiul ... 59 
Origine si aria de raspandire
Importanta alimentara, terapeutica si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri de usturoi
Tehnologia culturii usturoiului
Producerea materialului saditor
 IX. Usturoiul Rocambole ... 70 
Origine, particularitati biologice si tehnologia de cultura
 X. Prazul ... 72 
Origine si aria de raspandire
Imporatanta alimentara, terapeutica si economica
Particularitati botanice si biologice in relatie cu tehnologia
Exigente ecologice
Soiuri
Tehnologia culturii
Producerea de samanta
 Bibliografie ....78

---

### STRUTUL - Imperechere, crestere si comercializare
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/strutul-imperechere-crestere-comercializare-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

1. Biologia strutului ...11 
Dezvoltarea de-a lungul timpului
Clasificarea strutilor si particularitati anatomice
Anatomia
Fiziologia
Habitatul si stilul de viata

 2. Comportamentul ...21 
Aportul de hrana
Comportamentul social si activitatea in timpul zilei
Comportamentul sexual
Necesarul de confort

 3. Cadrul juridic al cresterii strutilor ...38 

 4. Coportamentul in prezenta animalelor ...42 
Spuneti strutului "tu"
Strutul, animalul cu obiceiuri
Tratamente medicale
Transportul strutilor
Transferul in noul grajd
Masuri pentru protectia oamenilor

 5. Constructia si administrarea unei ferme ...48 
Principii pentru administrarea unei ferme
Structura fermei
Marimea terenului
Instalarea tarcurilor
Imprejmuirea tarcurilor
Grajdul/adapostul

 6. Clocirea oualor ...63 
Formarea oulului
Oul de strut
Clocirea naturala a oualor
Clocirea artificiala a oualor
Strangerea si depozitarea oualor pentru clocitoare
Conditii tehnice pentru clocirea artificiala
Eclozarea
Igiena eclozarii
Crearea conditiilor pentru eclozare
Incubatorul
Erori si probleme la clocit
Probleme la eclozare
Practica clocitului

 7. Cresterea puilor ...97 
Temperatura
Podeaua
Hrana
Igiena
Plimbarea
Corpuri starine, locuri periculoase
Stres
Diverse

 8. Cresterea puilor mai mari de 3 luni ...106 
Adapostul
Tarcul in aer liber
Hrana
Problemele de sanatate

 9. Hrana si portionarea hranei ...110 
Hrana puilor
Hrana animalelor tinere
Hrana animaelelor de consum

 10. Problemele de sanatate si prevenirea acestora ...123 
Consultarea strutului
Probleme speciale de sanatate la struti
Administrarea si dozarea medicamentelor
Tratarea ranilor
Farmacia strutilor
Hrana insuficienta si urmarile acesteia

 11. Genetica si monta ...136 
Importanta geneticii
scopul montei
Strategia montei
Intocmirea unui registru propriu al montelor
Analiza animalelor pentru monta
Controlul productiei
Dovada originii

 12. Calitatea carnii si sacrificarea ...148 
Sacrificarea strutilor
Situatia pana la acest moment
Efectuarea sacrificarii
Componentele carcasei
Carnea si hrana
Carnea de strut
Maturarea rapida a carnii de strut
Alti factori tehnologici ai carnii de strut
Concluzii

 13. Comercializarea: cheia spre succes ...165 
Conceptul afacerii
Productia economica
Comercializarea optima
Comercializarea traditionala
Comercializarea directa
Comercializarea in comunitate
Strategia de comercializare
Dezvoltarea pietii

 14. Economia cresterii strutilor ...179 
Costuri fixe/animal de productie
Costuri fixe/pui
Costuri fixe/animal de sacrificat
Costuri totale

 Anexa ...185 
Principii legale in Germania
Calculul suprafetei dupa cheia unitatii pentru animale mari
Diferente de rasa la strut
Criterii minime de estimare ale Industriei Nationale a Strutilor din Africa de Sud (NOPSA) pentru piela de strut
Conservarea si depozitarea pielii de strut

---

### Manual de crestere a albinelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/manual-crestere-albinelor-mast/*

**Pricing Tiers**: 73.98 lei

Cuvant inainte ...6 
 Introducere ...8 
 1. Albinele ...10 
De ce crestem albinele?
Cum functioneaza o colonie de albine?
Categoriile de albine
Diferite tipuri de albine
 2. Echipamentul ...24 
Alegerea stupului
Ramele si fundatia
Asamblarea stupilor s ia ramelor
Alegerea amplasamentului stupinei
Echipamentul de protectie
Afumatori, dalta apicola si fise de evidenta
 3. Managementul coloniei ...60 
Procurarea albinelor
Inspectarea coloniei
Gasirea reginei
Roitul
Prevenirea roirii si controlul roirii
Unificarea si sporirea numarului de colonii
Introducerea reginei
Culesul
Suprapunerea
 4. Recolta de miere ...108 
Recolta de miere
Extragerea mierii
Utilizarea mierii, cerii de albine si propolisului
 5. Pregatirea de iernat ...126 
Hranirea
Pregatirea pentru iernat
 6. Daunatori si boli ...134 
Bolile albinei melifere
Daunatori
 7. Anul apicol ...154 
Anul apicol

---

### Ingrijirea gazonului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/ingrijirea-gazonului-casa/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Rulourile de gazon 
Covor verde, gazon des
Montarea ruloului de gazon

 Semintele potrivite 
Semintele si capacitatea de germinare
Suprainsamantarea
Principalele soiuri de iarba pentru gazon

 Cauzele gazonului ingalbenit si rarit 
Numeroase cauze ale bolilor
Amestecurile potrivite de soiuri de seminte
Daunatorii gazonului
Bolile gazonului
Alte cauze

 Unde nu creste gazonul 
Umbra
Sadirea si ingrijirea plantelor care acopera solul
Lumina soarelui si seceta
Conditii extreme
Amplasamente in panta

 Gazonul cu buruieni 
Buruienile
Muschi si alge

 Gazonul multicolor 
Gazon verde sau pajiste inflorita
Gazonul cu flori
Pajistea cu flori

 Secretele ingrijirii gazonului 
Tunderea ierbii
Scarificarea gazonului
Lucrarile de toamna
Fertilizarea gazonului

 Gazonul si irigarea 
Sisteme de irigare automate
Montarea unui sistem de irigare
Sistemul domotic
Intretinere

---

### Cuptoare de paine si pizza. Retete incluse
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cuptoare-paine-pizza-retete-incluse-casa/*

**Pricing Tiers**: 67.89 lei

Cuptoare de interior pentru paine 
Cuptoare traditionale pentru Interior
Amplasarea cuptoarelor de paine moderne
Cuptoare de paine amplasate in gradina
Cuptoare de paine cu doua camere

 Cuptoare moderne 

 Cuptoare de pizza 
Cuptoare de pizza pentru bucatarii
Cuptoare de pizza pentru gradini
Incalzirea cuptorului pentru pizza
Proiectarea si constructia cuptoarelor de pizza pentru gradini

 Vetre prefabricate pentru cuptoare de pizza 

 Retete 
Incalzirea cuptorului
Secretul unei paini bune
Paine
Produse de panificatie
Preparate din peste
Preparate din pui
Preparate din curcan, rata, iepure
Pizza
Salate

---

### Broastele testoase de apa
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/broastele-testoase-apa-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Sa prezentam testoasele 
Broasca testoasa de apa (americana) ...10
Unde traiesc in natura ...13
Testoasele ca animale de casa ...16
Modurile de ingrijire ...19
Alegerea potrivita ...24

 De la inceputuri 
Spatiul pentru tanara broscuta... 32
Primii cinci ani ...35
Casuta pentru adolescenti ...38
Crearea unui mediu potrivit ... 41
Un iaz pentru broscute in gradina... 52
Regulamente oficiale pentru detinerea broastelor testoase... 55
Ingrijirea si curatenia... 58

 Ingrijire atenta 
Broscuta noastra va creste... 62
O casuta pentru adulti... 65
Hrana si adapostul pentru iarna... 68
Bolile comune... 71
Reproducerea... 74
Cuibul... 76
Ingrijirea in timpul vacantelor... 81

---

### Rase de iepuri
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/rase-iepuri-mast/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

Cuvant inainte ...3 
 Introducere ...4 
 Rase de iepuri ...5 
Alaska
Iepurele de Angora, colorat
Iepurele de Angora, alb
Albastrul vienez
Gri vienez
Rex albastru-cenusiu
Rex albastru
Rasa Burgunder
Rex Castor
Chinchilla Rex
Rex Dalmatian
Rasa olandeza Deil
Argintiu german urias, albastru
Argintiu german urias, auriu
Argintiu german urias, maro-cenusiu
Argintiu german urias, havana
Argintiu german urias, negru
Berbecul german
Rasa Rex-pestrit in 3 culori
Pestritul englez
Berbecul englez
Rex-gri/albastrui
Rasa vulpe (colorata)
Rasa vulpe (alb)
Rex-galben
Rasa gri-vienez
Chinchilla mare
Rasa Marder mare
Rasa Hasen
Rasa Hasen alb cu ochi rosii
Rasa Havana
Rasa Rex-havana
Argintiu francez alb
Rasa Hermelin
Rasa olandeza
Rasa Jamora, arlechin
Rasa japoneza
Rasa californiana
Iepurele de Lothring castaniu
Chinchilla mica
Pestrit german pitic
Argintiu pitic, albastru
Argintiu pitic, galben
Argintiu pitic, gri-maroniu
Argintiu pitic, havana (brun)
Argintiu pitic, alb
Argintiu pitic, negru
Rasa Loh
Rasa Rex-Loh
Iepure Imperial
Rasa Rex-imperial
Gri-albastrui de Marburg
Rasa Marder
Rasa Rex-Marder
Pestrit de Mecklenburg
Berbecul Meissner
Rasa gri-perla
Rasa pestrit de Rin
Rasa Rhon
Rasa Rex-Rhon
Roscat neozeelandez
Rasa Himalaia
Rasa Rex-Himalaia
Auriu de Saxonia
Satin albastru
Satin-castor
Satin-chinchilla
Satin-fildes
Satin-gri/albastrui
Satin-gri/maroniu
Satin-Havanna
Satin-californian
Satin-imperial
Satin-rosu
Satin-negru
Satin-siamez
Satin-Turingia
Negru vienez
Rasa Schwarzgrannen
Rex-negru
Rasa Separator
Rasa Siameza
Galben de Turingia
Alb de Hotot
Neozeelandez alb
Alb vienez
Rasa Weisgrannen negru inspicat
Rex-alb
Rasa Vulpe pitica, colorata
Rasa Vulpe pitica, alba
Rex-pitic
Pestrit pitic
Berbec pitic

---

### Adaposturi pentru vite
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/adaposturi-vite-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

A. Introducere ... 14 
1. Relatia om-animal ca principiu fundamental al exploatarii bovinelor
2. Raportul cos-utilitate in domeniul constructiei grajdurilor
 B. Principii de baza pentru planificare: animalul ... 21 
1. Masa corporala si dimensiuni
2. Nevoi importante ale bovinelor
Putina teorie despre comportamentul animal
Ciclul cotidian
Odihna
Deplasarea
Hranirea
Adaparea
Urinarea si defecarea
Comportamentul social
Relatia mama-vitel
Cautarea confortului
3. Cai naturale de ingrijire a sanatatii la vaci
4. Stabulatia libera
Proiectarea zonei de odihna
Caldiri acoperite si deschise
Zona de circulatie
5. Adapost cu cusete
Cele trei zone libere
Cele trei tipuri de cusete
Dimensiunile cusetelor
Construirea cusetelor
Salteaua din paie si balegar
6. Asternutul inlocuit zilnic si asternutul inlocuit la intervale mari de timp
Spatiul necesar pentru odihna si relaxare
Premize pentru functionarea corecta a garajului
7. Pardoseala din gratare de beton
Spatiu necesar
Executia pardoselii
Grajduri cu pardoseala din gratare de beton impartite in doua zone functionale
8. Amenajari pentru furajare
Dimensionarea locurilor de furajare
Ieslea
Grilajul de furajare
Capra de fan
Capra de fan pentru baloti rotunzi
Furajarea in stabulatie libera si productivitatea vacilor de lapte: TMR si PMR
9. Delimitarea diverselor zone
Dimensiuni
10. Alimentarea cu apa potabila
Adapatoarele
Dispunerea si numarul adapatoarelor
Protectia impotriva inghetului
11. Pardoseala din zona de circulatie
Pardoseala din gratare de beton
Pardoseala din beton
Acoperirea betonului
12. Adaposturile viteilor
Mediul de viata al viteilor
Spatiu minim necesar
Sugestii
13. Amenajari pentru adunarea, tratarea si separarea animalelor
Sala comuna si sala de asteptare dinainte salii de muls
Cusetele si standurile de tratament
Cusetele pentru fatat si pentru animalele bolnave
Ghidarea si sortarea vacilor
14. Stabulatia fixa
Standul scurt
Standul mediu
Standul pentru tauri
15. Padocul
Dimensiuni recomandate si dimensiuni minime
Solul din padoc
Amenajarea
16. Climatizarea si ventilatia
Calitatea aerului in timpul iernii
Ventilatia pe timpul verii
Asigurarea ratelor de ventilatie
Circulatia aerului
Evacuarea aerului
17. Grajdul neizolat
Conditii de baza
Tipuri de cladiri
Peretii si coama acoperisului
Zona de odihna
18. Spatierea si functionalitatea
Spatiul
Proiectul functional
Intocmirea planului grajdului
19. ANI (indicele respectarii nevoilor animalelor)
Conditii nimime
Structura si utilizarea TGI 35L la bovine
Calificative conform valorilor TGI
Avantaje si dezavantaje ale sistemului ANI
20. Probleme la trecerea de la stabulatie fixa la stabulatie libera
Probleme tehnice
Probleme de administrare
Problemel animalelor
 C. Premize pentru proiectarea unui grajd: spatiile de lucru, anexele de lucru si spatiile de depozitare ... 174 
1. Sala de muls si dependintele ei
Izolarea, ventilatia si materialele de constructie
Dispunerea, executia si instalarea
Tipuri de sali de muls
2. Sala de colectare a laptelui
Principii pentru proiectarea salii
Dimensiuni, executie, instalatii
Exemple de proiecte
3. Depozitarea fanului
Masurare spatiului de depozitare
Generalitati privind uscarea fanului la interior
Uscarea cu curenti la aer rece
Folosirea energiei solare pentru uscarea fanului sub acoperis
4. Alte spatii necesare
5. Axele de lucru
Axele de transport (axe de lucru curate)
 D. Premize pentru proiectarea unui grajd: evacuarea si depozitarea dejectiilor ... 214 
1. Evacuarea dejectiilor sub forma lichida
Sisteme cu flux continuu, fara pompe
Sistemel cu vidare la intervale regulate, fara pompe
Metoda circularii dejectiilor in timpul depozitarii cu pompe (slalom)
Construirea canalelor de evacuare a dejectiilor lichide
Sisteme de evacuare a dejectilor lichide din grajdurile neizolate
2. Evacualrea dejectilior sub forma solida
Sistemele mobile
Sistemel fixe
Evacuarea purinului
Transportul gunoiului de grajd pe platforma de depozitare
Observatii privind gospodaria in ansamblu
Evacuarea dejectiilor sub forma solida din grajdurile neizolate
3. Dimensionarea si executia platformelor de gunoi si a bazinelor de dejectii
Principii de baza
Spatiu si suprafete necesare
Proiectarea platformei de gunoi de grajd si a bazinului pentru dejectii
Masuri de siguranta
constructie, executie
4. Bazinele cu filtrare destinate gunoiului cu continut redus de paie
Ce cantitate de paie inseamna continut redus?
Ce sunt bazinele cu filtrare?
Observatii dintr-o ferma care a folosit aceste sistem
 E. Recomandari privind constructia si exemple practice ... 253 
1. Cateva cuvinte depre principiile proiectarii constructiilor
Armonia cu restul cladirilor
Adaptarea constructiei la teren si accesibilitatea acesteia
Impartirea in corpuri
Anexe, dependinte, ornamente
2. Exemple practice

---

### Instalatii solare
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/instalatii-solare-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

1. Premise ale utilizarii energiei solare ... 11 
Radiatia solara
Radiatia globala
Transformarea radiatiei solare in alte forme de energie

 2. Valorificarea energiei solare prin instalatii termice ... 18 
Colectoare
Absorbant din material plastic pentru incalzirea bazinelor de apa
Colectoare cu concentrare
Colectoare cu vid
Colectoarele plate
Pierderile in cazul colectoarelor plate
Caracteristici ale colectoarelor plate
Concepte de instalare
Instalatiile solare pentru incalzirea apei
Instalatii solare pentru incalzirea centrala

 3. Dimensioanrea instalatiilor solare de incalzire a apei ... 33 
Necesarul de apa calda
Volumul rezervorului
Schimbatorul de caldura
Suprafata colectoare
Alegerea colectoarelor
Amplasamentul, unghiul si orientarea colectoarelor
Indrumar pentru dimensionare
Tevile pentru circuitul colector
Diametrul tevilor
Simularea pe calculator a instalatiilor solare

 4. Pregatirea componentelor ... 48 
Pasi de urmat
Ramele de lemn si stinghiile de sprijin
Profilul de lemn in L
Profilul de aluminiu in T
Cauciucul
Tevile colectoare
Cositorirea absorbantilor
Mufa senzorului
Mufele de distanta si ajutajele de aerisire
Coltarii pentru sustinerea sticlei

 5. Montajul colectoarelor ... 61 
Montajul pe acoperis
Montajul pe acoperis si amplasarea libera a colectoarelor
Montajul in acoperis
Constructia ramei colectorului
Integrarea absorbantului
Integrarea tubului pentru senzorul de temperatura
Proba de presiune a colectorului
Montajul sticlei
Montajul cu o macara
Pregatirea si montarea colectoarelor de suprafata mare
Armaturile unei instalatii solare
Modulul de pompare
Pompa rotativa
Frana gravitationala si ventilul de siguranta
Vasul de expansiune
Instrumente de supraveghere
Montajul sistemului de aerisire

 6. Dispunerea conductelor ... 81 
Conducta spre rezervor
Conducta dinspre rezervor
Dispunerea tevilor
Izolarea termica a conductelor
Legaturile sudate
Sudura moale
Sudura tare

 7. Rezervorul ... 91 
Invelisul
Volumul de compensare
Volumul de rezerva
Volumul mort
Izolarea rezervorului
Energia suplimentara
Ventilul pentru amestecul apei
Racordarea masinilor de spalat
Montarea rezervorului

 8. Regulatoarele ... 10 
Montarea regulatorului
Conexiunile electrice
Montarea senzorului termic
Senzorul colectorului
Senzorul rezervorului
Cablul senzorului

 9. Punerea in folosinta ... 104 
Clatirea instalatiei
Umplerea instalatiei
Amestecul apa-antigel

 10. Intretinerea instalatiei solare ... 107 

 11. Organizarea grupelor independente de lucru ... 108 
Strategii de recrutare

---

### Mobilier rustic
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/mobilier-rustic-mast/*

**Pricing Tiers**: 67.98 lei

Construirea pieselor de mobilier ... 2 
Unelte, materiale si tehnici de executie

 Mobilier de luat masa si de baut ... 10 
Masa pe cadre
Imbinarea stinghiilor laterale
Bancheta de masa Shaker
Masa rabatabila cu bancheta si picioare papuc
Polita pentru linguri
Ladita pentru cutite

 Mobilier pentru lectura si scris ... 38 
Pupitru "pe genunchi"
Executarea manuala a cozilor de randunica
Raft pentru carti
Polita pentru sfesnic tip Shaker
Confectionarea cutiilor rotunde
Stand cu clichet pentru sfesnic
Comoda pentru dosare sau lada pentru alimente
Masuta pentru sfesnic Shaker
Executarea imbinarilor cu cep si bucea in forma de coada de randunica
Birou de plantatie
Fixarea mulurilor

 Mobilier pentru depozitat imbracaminte si pentru dormit ... 102 
Cufar de amintiri
Pat cu stalpi-creion
Realizarea stalpilor-creion
Comoda cu sertare
Leagan Shaker
Lada din sase scanduri
Oglinda cu rama traforata
Pat cu picioare strunjite

 Pentru sezut si reflectat ... 150 
Scaun cu spatar-scara
Impletirea unui fund de scaun
Masuta laterala cu picioare oblice
Scaun "bosumflat"
Masa pentru canapea
Scaun cu rezematoare si brate
Banca din cinci scanduri
Mese de perete

 Mobilier pentru gatit si copt ... 188 
Etajera pentru galeti
Seif pentru placinte
Realizarea panourilor de tabla
Stand de apa
Herb cupboard
Chiuveta uscata
Realizarea scandurilor din spate
Cutie de sare
Dulap de condimente
Introducerea cuielor de lemn patrate in gauri rotunde

 Mobilier pentru depozitat si pastrat ... 238 
Vitrina de colt suspendata
Folosirea cuielor patrate
Blidar
Vitrina de colt Ohio
Dulap horn
Etajera de colt suspendata
Etajera pentru rafturi
Etajera balena
Vitrina un-pas-inapoi
Montarea geamurilor de usile vitrinelor
Cutie pentru pipe

 Finisaje ... 308 
Conceptia asupra finisajelor
Finisaje traditionale
Surse
Index

---

### Sanatatea, bolile si ingrijirea copitelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/sanatatea-bolile-ingrijirea-copitelor-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cuvant inainte...5 
 Aspecte economice - Protectia animalelor ...7 
 Termeni - Anatomie - Biomecanica ...12 
 Factorii sanatatii copitelor ...17 
Hrana-Metabolismul-Productia
Mediul-Ingrijirea-Conditiile din grajd-Comportamentul
Genetica-Reproducerea
 Ingrijirea copitelor ...27 
Sculele
Scutite - Tehnica de lucru - Ascutirea
Clesti
Polizoare unghiulare, discuri de taiere si discuri abrazive
Discuri abrazive
Discuri de taiere
Sisteme de fixare
Masuri de urgenta primitive
Stand de contentie
Stand de contentie cu ridicare
Selectia si analiza animalelor, planul ingrijirii copitelor, protocolul
Locomotion Scoring (Analiza miscarilor)
Foot Scoring (Analiza picioarelor)
Selectia animalelor, planul ingrijirii copitelor, protocolul
Analiza la intrarea in stand, analiza copitelor
Ingrijirea functioanla a copitelor (FKP) - Descrierea procesului in 5 pasi
Teluri si principii ale FKP
 Pasul 1 
 Pasul 2 
Pasul 3 Scobitura = Model
Pasul 4 - Modificari de cuoare si defecte
Pasul 5 - Bucati desprinse ale copitei
Controlul pielii
Erori la ingrijirea copitelor
Erori la varful copitelor - grosime prea mica
Lungime gresita
Inaltime gresita
Suprafata talpii inegala
Taierea talpii in forma de acoperis - unghii departate artificial
Scobitura gresita
Cornul desprins
Subtierea excesiva a copitelor
 Bolile copitelor ... 57 
Reguli de baza pentru tratarea copitelor
Descarcarea - Biobetigase
Inaltarea artifiala
Pansament, spray, smoala?
Laminitis - Copita de caprioara
Ulceratia copitelor
Defect la peretii copitelor - Boala liniei albe
Talpa dubla
Bolile varfului copitei
Pernite (tesutul cornos) - putrete
Fisura, putreziciunea, crapatura tesutului cornos
Leziuni
Schiopatare cu origine incerta
 Bolile din jurul copitelor ...88 
Umflatura dintre copite - Tylom (Limax)
Inflamarea pielii in spatiul dintre copite - putrezirea copitei
Flegmoane - Inflamatia in spatiul dintre copite
Mortellaro - Dermatitis digitalis (DD)
Program pentru prevenire si cotrol al Dermatitis digitalis (DD) 92 la vite
Imbaierea picioarelor
 Masuri de prevenire - Bio-Security ... 103 
 Grajdul nou ... 105 
 Taierea coarnelor ... 107 
Taierea coarnelor la vitele adulte
Taierea coarnelor la vitei

---

### Garduri Vii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/garduri-vii-casa/*

**Pricing Tiers**: 68.89 lei

Rolul gardului viu ...4 
Inchide benefic campul vizual
Element de formare a spatiului
Defineste perimetrul
Imbogateste mediul inconjurator
Protejeaza de vant
Pur si simplu frumos
Perioada de inflorire

 Proiectare, plantare, intretinere ...12 
Locul de plantare
Alegerea speciilor
Caracteristicile solului
Procurarea plantelor
Plantarea puietilor
Distanta corecta de plantare
Ingrijirea si taierea arbustilor
Combatarea bolilor si daunatorilor

 Asocierea arbustilor decorativi prin flori ...30 
Variante de asociere
Gard viu monogen
Gardul, impletitura vie
Parfumul Asiei - perete verde de bambus

 Cunoasterea plantelor ...44 
Garduri vii
Arbusti decorativi prin flori

---

### Bolile vacilor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/bolile-vacilor-mast/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

Zona capului si a gatului ... 19
1. Modificarile mucoaselor capului
Modificarea culorii mucoaselor vizibile
Ochii
Nasul
Cavitatea bucala
2. Afectiuni situate in regiunea coarnelor si a sinusurilor
Leziuni la nivelul coarnelor (ruperea suportului osos, decornare)
Sinuzita frontala
3. Afectiuni ale urechilor
Necroza urechilor
Otita externa
4. Afectiuni in zona gatului
Flebostaza
Corp strain in esofag, formarea de fistule

 Trunchiul ... 69 
1. Pierderea masei corporale (casexia)
2. Afectiuni ale parului si ale pielii
Alopecia (caderea/lipsa parului)
Decubitul
Arsurile solare (dermatita solara, fotodermatita)
Drematomicoza
Dermatofiloza
Actinomicoza, actinobaciloza
Papilamatoza
Bolile de piele parazitare
3. Afectiuni in zona pieptului
Respiratia dificila, ingreunata
Edemul la nivelul pieptului
Viermii pulmonari (dictiocauloza)
4. Afectiuni in zona abdominala
Modificarile diametrului abdominal
Timpanismul ruminal
Corpurile straine (reticuloperitonita traumatica)
Afectiuni prestomacurilor
Ingestia vagala (sindromul Hoflund)
Deplasarea cheagului (deplasarea abomasului)
Colicile
Hernia ombilicala
Inflamatia buricului

 Partea posterioara ... 110 
1. Diareea
2. Diareea la nou-nascut
3. Salmoneloza
4. Paratuberculoza
5. Nefroza amiloida
6. Parazitii intestinali care cauzeaza diareea
7. Galbeaza
8. Viermii lati (teniile)
9. Inflamatia varfului cozii
10. Paralizia anusului, a vezicii si a cozii
11. Urina cu sange, cistita, pielonefrita
12. Urolitiaza, ocluzia uretrala

 Membrele ... 129 
1. Infirmitatile
2. Bursita
3. Deformarea copitelor (copita-pantof), ingrijirea lor
4. Hiperplazia in despicatura copitei
5. Panaritiul
6. Dermatita digitala
7. Ulcerul talpii (ulcer Rusterholz)
8. Laminita

 Afectiunile aparatului locomotor la vitei si vite tinere ... 142 
1. Pareza spastica
2. Hyena disease
3. Distorsiunea innascuta a membrelor anterioare
4. Amiotonie
5. Artrita
6. Poliartrita
7. Ostita, periostita, osteomielita
8. Fracturile
9. Paraliziile nervoase

 Tulburari comportamentale si bolile care le cauzeaza ... 157 
1. Tulburarile metabolice
Febra laptelui/hipocalcemia
Tetania
Acetonemie
Spasmele la vaca de lapte
Artroza taurilor de carne
2. Boli infectioase
Meningo-encefalomielita infectioasa (MEMSTI)
Turbare
Boala vacii nebune (ESB)
Febra Q
Boala Aujescky
Listerioza
Boala limbii albastre
3. Alte afectiuni
Meningoencefalomielita
Necroza cerebrocorticala (NNC)
Intoxicatia cu crugulita

 Ugerul ... 186 
1. Anomalii ale ugerului innascute
Mameloane suplimentare
Mameloane duble
2. Anomalii ale ugerului dobandite, infectioase
Dermatita dintre uger si coapsa
Paravaccina
3. Anomalii ale ugerului dobandite, neinfectioase
Leziuni cutanate la nivelul ugerului
Leziunile si ruperea mameloanelor
4. Mastita

 Aparatul reproducator ... 195 
1. Moartea embrionului / avort / respingerea embrionului / nasterea prematura
2.Moartea embrionului
Avort timpuriu si tarziu
Mumificarea si petrificarea fatului
Macerarea
Nasterea prematura
2. Cauzele infectioase ale avortului
Bacterii
Virusurile
Ciupercile
Parazitii
3. Cauzele neinfectioase ale avortului
4. Distociile
Inertia uterina
Nasterile dificile
Ingustarea canalului de nastere osos
Deschiderea insuficienta a canalului de nastere moale
Distociile cauzate de fat
5. Puerperiul (lauzia)
Leziunile canalului de nastere
Inflamatiile din perioada lauziei
Prolapsul vaginal
Inersiunea si prolapsul uterin
Retentia placentara
Zacutul dupa nastere
6. Afectiunile metabolice legate de gestatie
Febra laptelui
Acetonemia

---

### Cuptoare si gratare pentru gradina
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cuptoare-gratare-gradina-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Notiuni de specialitate: cadrul legal
Notiuni de specialitate: locatia
Notiuni de specialitate: aparate de inchiriat
Materialul: betonul
Materialul: prefabricate din beton
Materialul: blocuri de cnostructie
Materialul: beton celular aerat
Materialul: mortarul
Materialul: tencuiala
Materialul: placi
Materialul: placi de beton
Materialul: materiale izolante
Materialul: samota
Materialul: metalul
Materialul: tratarea suprafetelor metalice
Materialul: lemnul
Materialul: protectia lemnului
Materialul: gratar de gradina, gratar cu cos, cuptor de paine
Materialul: combustibili
Materialul: accesorii de gratar
Uneltele
Pereti din caramida
Imbinarea la zidaria aparenta
Structurarea suprafetei tencuielii
Notiuni de baza: prevenirea accidentelor
Ghid de constructie: turnarea fundatiei
Ghid de constructie: loc de gratar cu loc pentru sezut
Ghid de constructie: masa de gratar
Ghid de constructie: bufet mobil de gratar
Ghid de constructie: gratar cu cos
Ghid de constructie: gratare cu cos
Ghid de constructie: un colt cu gratar
Ghid de constructie: bucatarie pentru gratar
Ghid de constructie: cuptor de paine
Ghid de constructie: gratar deosebit
Ghid de constructie: gratar de petrecere, cu cuptor de lemne
Ghid de constructie: coacerea in cuptor de lemne

---

### Serpi si Soparle
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/serpi-soparle-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

PARTEA I-A BIOLOGIA SI CRESTEREA SERPILOR SI A SOPARLELOR

Cap. I TRADITII SI SUPERSTITII DESPRE SERPI....10
Cap II PARTICULARITATI BIOLOGICE ALE SERPILOR...13
TEGUMENTUL... 14
NAPARLIREA....15
SCHELETUL...16
SISTEMUL MUSCULAR SI LOCOMOTIA...19
SISTEMUL NERVOS CENTRAL SI ORGANELE DE SIMT.....21
APARATUL RESPIRATOR...24
SISTEMUL CARDIOVASCULAR...25
TERMOREGLAREA...26
APARATUL UROGENITAL...27
APARATUL DIGESTIV.....30
Cap III INCADRAREA TAXONOMICA A SERPILOR....33
FAMILIA TYPHLOPIDAE...33
FAMILIA BOIDAE....34
Sarpele turcesc de nisip (Eryx jaculus turcitus)....35
Sarpele Boa (Boa constrictor)....36
Pitonul birmanez (Python curtus)...37
Pitonul bila (Python regius)...38
Pitonul tigru (Python molarus)....39
Sarpele regal californian (Lampropeltis getulus californiae)....40
FAMILIA COLUBRIDAE.....41
Sarpele negru de munte (Elaphe absoleta)....41
Sarpele pictat (Elaphe guttata)...42
Sarpele lui Esculap (Elaphe longissima)....43
Sarpele de copac malaiezian (Elaphe oxycephala)....44
Sarpele cu corn (Elaphe quadrivittata)....45
Sarpele de casa (Natrix natrix)...46
Sarpele de apa cu pete patrate (Natrix tesselata)...48
Sarpele de alun (Coronella austriaca)....49
FAMILIA HYTROPHIDAE...50
FAMILIA VIPERIDAE.....51
Vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes)...51
Vipera naparca (Vipera berus berus)....52
Vipera mica de stepa si fanete (Vipera ursinii)....53
CAP IV COMPORTAMENTUL VIPERELOR IN MEDIUL NATURAL...55
CAP V CRESTEREA SERPILOR IN CAPTIVITATE ...60
AMENAJAREA SPATIILOR DE CRESTERE...60
ALIMENTATIA SERPILOR DE AGREMENT...65
ALIMENTATIA VIPERELOR...66
REPRODUCEREA SERPILOR....71

CAP. VI ADAPTAREA VIPERELOR IN CAPTIVITATE...74
CAP. VII VENINUL LA REGNUL ANIMAL...78
SERPI VENINOSI ...80
APARATUL VENINOS LA VIPERE...83
MECANISMUL MUSCATURII SI A INOCULARII VENINULUI....85
COMPORTAMENTUL VIPERELOR IN TIMPUL MUSCATURII...86
COMPOZITIA VENINULUI DE VIPERA....88
TOXICITATEA VENINULUI....89
IMUNITATEA NATURALA A DIFERITELOR VIETUITOARE LA VENINUL DE VIPERA...91
MASURI CE TREBUIE LUATE IMPOTRIVA MUSCATURII DE VIPERA.92
PREPARATE FARACEUTICE DIN VENINUL DE VIPERA...94
CAP. VIII ORGANIZAREA BIOBAZEI DE VIPERE...96
INSTRUMENTAR SI APARATURA NECESARA....96
COLECTAREA VIPERELOR DE TEREN....99
RECOLTAREA VENINULUI...100
CAP. IX PARTICULARITATI BIOLOGICE ALE SOPARLELOR.....102
CAP. X CRESTEREA SOPARLELOR IN CAPTIVITATE....108
CAP. XI BIOLOGIA IGUANELOR...111
CAP. XII CRESTEREA IGUANEI VERZI IN CAPTIVITATE...113
HABITATUL SI COMPORTAMENTUL....113
ALIMENTATIA....114
IGIENA...116
CAP. XIII CRESTEREA SOPARLELOR GEKO...118
Geko cu coada groasa (Mehitheconyx caudicinctus)....119
Geko diurn gigant (Phelsuma madagascarensis grandis)....119
Geko Tokay (Geko geko).....119
CAP. XIV CRESTEREA SALAMANDRELOR...120
CAP. XV CRESTEREA CAMELEONILOR.....123
CAP. XVI CRESTEREA TRITONILOR ....126
CAP. XVII DACA DORITI SA AVETI IN PREAJMA O REPTILA FASCINANTA...127

PARTEA A-II0A PATOLOGIA SERPILOR SI A SOPARLELOR

CAP. I EXAMINAREA SERPILOR SI A SOPARLELOR...130
COMPORTAMENTUL REPTILELOR....130
CONTENTIA SI TRANSPORTUL ....132
APRECIEREA STARII DE SANATATE....135
CAP. II PARAMETRII FIZIOLOGICI, RECOLTAREA SI EXAMINAREA PROBELOR DE SANGE SI SER....139
PARAMETRII FIZIOLOGICI...139
RECOLTAREA PROBELOR DE SANGE....140
PARAMETRII HEMATOLOGICI...141
DETERMINAREA UNOR PARAMETRII BIOCHIMICI....144
CAP. III TERAPIA, ANESTEZIA SI EUTANASIA....145
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR...145
ANESTEZIA....146
EUTANASIA...149
CAP. IV AFECTIUNI GENERATE DE CONDITIILE DE INTRETINERE..152
STRESUL DE ADAPTARE...152
SUPRAINCALZIREA...152
SOCUL HIPOTERMIC....153
DIVERSE INTOXICATII....154
CAP. V AFECTIUNI METABOLICE....155
DISVITAMINOZE...155
Disvitaminoze A...155
Hipovitaminoza B1....156
Disvitaminoza C...157
Disvitaminoza D.....158
DISMETABOLII FOSFOCALCICE...159
DISMETABOLII GUCIDICE...160
GUTA....161
OBEZITATEA SI STEATOZA...162
CAHEXIA...163
CAP. VII AFECTIUNI ALE TUBULUI DIGESTIV....165
STOMATITA...165
DIAREEA....167
CONSTIPATIA...167
VOMISMENTELE...168
HEPATITA....169
CAP. VII AFECTIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR...170
CAP. VIII AFECTIUNI ALE OCHILOR...172
OCHII INCHISI ....172
EDEMUL PLEOAPELOR.....172
CONJUNCTIVITA SI CHERATO-CONJUNCTIVITA...173
ABCESUL PRECORNEEAN LA SERPI....174
UVEITA...174
PANOFTALMIA...175
CAP. IX AFECTIUNI ALE APARATULUI REPRODUCATOR...176
PARAFIMOZA SI PROLAPSUL PENIAN...176
RETENTIA OUALELOR...177
PROLAPSUL UTERIN....178
OUA SI EMBRIONI ECTOPICI...178
CAP. X BOLI INFECTIOASE....179
AEROMONOZA (SEPTICIMIA HEMORAGICA)...179
PSEUDOMONOZA....183
SALMONELOZA....184
TUBERCULOZA...186
SEPTICIMIA CU ARIZONA, EDWARDSIELLA SI SERRATIA....187
DERMATOFILOZA...189
BOLI VIRALE....190
CAP. XI BOLI PARAZITARE...193
ENTAMOEBIOZA...193
COCCIDIOZELE...194
CRIPTOSPORIDIOZA.....195
HEXAMITIOZA....196
TRICHOMONOZA...197
BALANTIDIOZA....198
HEMOGREGARINOZE...199
TREMATODOZE...200
CESTODOZE...203
NEMATODOZE....207
PARAZITOZE CUTANATE....212
ACARIOZA VIPERELOR...215
CAP. XII AFECTIUNI PRODUSE DE MICETI (MICOZE)...219
DERMATITA MICOTICA....219
MICOZA CUTANATA NODULARA...223
MICOZE OCULARE.....225
MICOZE RESPIRATORII...226
MICOZE DIGESTIVE...228
CAP. XIII MICA CHIRURGIE...230
FRACTURI OSOASE.....230
PLAGI...232
ABCESE....233
LAPARATOMIA....234

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA....236

---

### Afumaturi. Pastrama. Carnati.
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/afumaturi-pastrama-carnati-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

O scurta istorie a afumaturilor ... 7 
 Carnea si produsele din carne sunt alimente foarte sanatoase ... 9 
 Sarea nitrit si sanatatea ... 11 
 Calitatea produsului brut ... 13 
Criteriu: Provenienta animalului
Criteriu: hranirea si intretinerea animalului
Criteriu: metoda de sacrificarea a animalului
Criteriu: igiena
Criteriu: procesul de maturare a carnii
 Clasificare carnii in functie de calitate ... 20 
Carne de vita
Carne de porc
Carne de oaie
 Tehnologia afumarii ... 22 
Efectul tehnologic si continutul de substante al fumului
Aroma data de fum
Culoarea data de fum
Producerea fumului
Materialului foloist pentru ardere
Diferite procedee de afumare
Afumarea la rece
Afumarea la cald
Afumarea fierbinte
Micsorarea continutului de carbohidrati policiclici
Fumul lichid - utilizarea condensatelor de fum purificate / rafinate
Construirea unei afumatoare
Folosirea afumatorilor mobile
Eventualele greseli si efectele acestora
Produsele din carne si normele de igiena
1. Materialul combustibil
2. Tehnoliga de afumare
3. Produsele
4. Camera de afumare
5. Producatorul
 Nu toata sunca e la fel! ... 43 
O enumerare scurta a diferitelor tipuri de sunca cruda europeana
Sunca de Aoste
Sunca de Holstein
Sunca de Westfali cu os
Sunca de Padurea Neagra
Sunca de Serrano
Sunca iberica
Sunca de Parma
Sunca San Daniele
Sunca Vulcano
 Tehnologia folosita la conservarea carnii prin sarare uscata si umeda ... 49 
Ingredientele de saramura si efectele lor
Punerea in saramura folosind sarea nitrit
Salpetrul (azotatul de potasiu / nitratul de potasiu)
Nuantatori de culoare
Condimentele
Culturile de start
 Procedee de punere in saramura ... 55 

Saramurarea uscata

Saramurarea mixta

Saramurarea umeda

 Prepararea saramurii ... 60 
 Clasificarea si prepararea produselor din carne saramurate ... 65 
 Instructiuni generale pentru prepararea de produse din carne saramurate, tratate termic ... 66 
 Preparatele din carne saramurate crude ... 66 
 Instructiuni generale de preparare ... 67 
 Tehnologia fabricarii carnatilor si salamului ... 69 
Caracteristicile Bruhwurst
Caracteristicile Kochwurst
Caracteristicile Rohwurst
Materia prima folosita la prepararea mezelurilor
Prepararea mezelurilor si metodele de tocare
Taierea manuala
Maruntirea cu ajutorul cutterului
Maruntirea cu ajutorul masinii de tocat
 Tipuri de membrane ... 75 
Folosirea membranelor naturale
Utilizarea invelisurilor artificiale
Prepararea Bruhwurst
Definitia si clasificarea Bruhwurst
Preparearea Rohwurst
Aditivi folositi la preparearea mezelurilor crude
depozitarea mezelurilor crude
Exemple de greseli frecvente in prepararea mezelurilor crude
Clasificarea mezelurilor crude si retete de baza pentru prepararea acestora din cartea de bucate austriaca
Mezeluri crude fara strat de mucegai
Prepararea Kochwurst
Caltabosi, toba leber, sangerete
Tehnologia afumarii si a depozitarii produselor destinate sa reziste o mai lunga perioada de timp
Durabilitatea carnii si a produselor din carne
Normlee de igiena - esentiale pentru fabricarea produselor sanatoase
 Retete ... 109 
 Sunca, slaniina si pastrama ... 110 
Sunca cruda nedezosata
Sunca dezosata - cruda sau fiarta
Sunca roz / file
Sunca tiroleza
Osso Collo
Pastrama
Sunca de porc Karntner
Sunca de Hamburg
Slanina iute
Carne Bundner
Sunca obtinuta din carne de vanat (cerb, caprior)
Sunca de miel
Piept de pasare afumat (gaina, rata, curca, gasca)
 Carnati si salamuri ... 122 
Rohwurste (mezeluri crude)
Salamul de casa 1
Salamul de casa 2
Salamul unguresc
Salamul vanatoresc
Salamul Plockwurst
Plockwurst cu sunca
Salamul Cervelat (Thuringen)
Salamul crude oaie
rohwurst din oaie si capra
Salamul crud vanatoresc (cerb, caprioara, capra neagra)
Zelodec (Slovenia, Steinmarkul de Sud)
Zalamul de casa dupa reteta bunicii
Carnati de casa Sulmtal
Salamul de casa Kartner
Cacciatori
Salamul pe vatra
Salaml cu usturoi
Salamul picant
Salamul vanatoresc
Mettwursti fini
Metwursti cu carne de vita
Salamul Tee fin
Salamul Tee brut
Bruhwurste
Salamul de casa
Salamul cu sunca
Salamul cu cascaval (Kasewurst)
Salamul gatit
Carnati afumati
Leberkase (un fel de drob)
Carnaciori cu cartofi
Carnati cu dovlecei
Salam din carne de pasare (gaina sau curca)
Sangeretele
Sangerete copt
Carnat cu mei
Carnti din ficat afumat
Sulze de casa
Toba
Caltabos fin cu ficat
Pastete de iepure / carne de vanat

---

### Cresterea caprelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cresterea-caprelor-mast/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

Premise in ceea ce priveste cresterea caprelor
Interes si raspundere
Intelegerea caracteristicilor caprelor
Grajdul potrivit
Hrana corecta
Chibzuinta asupra rentabilitatii afacerii
Cunostinte tehnice
Istoria cresterii caprelor
Origine
Domesticirea
Caprele in mitologie si religie
Caprele si ocrotirea peisajului
Cresterea caprelor in lume
Rase de capre
Procedeu de crestere
Prasila intena
Prasila externa
Incrucisare interrasiala
Selectia exemplarelor la intemeierea unei noi ferme
Asociatiile de crescatori
Expozitiile
Reguli zootehnice si tinuta tapilor
Selectia animalelor
Vanzarea tapilor
Mirosul tapilor
Productivitatea
Fertilitatea
Productivitatea - laptele
Productivitatea - carnea
Reproducerea si cresterea caprelor
Perioada de imperechere / Rutul
Indicii ale inceperii rutului
Influentarea ciclului
Maturitatea
Fecundarea
Fecundarea artificiala
Gestatia
Durata gestatiei
Constatarea gestatiei
Durata lactatiei
Fatarea
Ajutorul dat la fatare
Cresterea iezilor
Alaptarea
Adaparea
Cresterea iezilor cu lapte praf
Caprele cornute si caprele fara coarne
Castrarea
Taierea coarnelor
Aprecierea varstei si semne distincte
Ingrijirea copitelor
Ingrijirea pielii
Forme de intretinere
Intretinerea grajdului
Caprele in relatie cu alte animale
Grajdul
Nevoia de spatiu si alcatuirea planurilor
Construirea unei cladiri noi
Instalarea intr-un grajd vechi
Materiale de constructie
Grajdul de tip 1
Grajdul de tip 2
Padocul
Ferestrele
Aerisirea
Troaca, ieslea si gramada
Aprovizionarea cu apa
Standul pentru mulgere
Fatara si boxa iezilor
Depozitarea balegarului si a urinei
Obtinerea hranei
Cultivarea
Verdeata de pe pasuni si campii
Hrana provenita din cultura proprie
Cereale
Crengile si frunzisul
Ingrasarea solului
Fanul
Insilozarea furajelor
Nutreturi concentrate din comert
Hranirea animalelor
Aspecte generale
Digestia
Hrana si consumul
Evaluarea hranei
Caprele si necesitatea de hrana
Necesitatea de dezvoltare
Necesitatea de vitalitate
Hranirea caprelor in perioada de intarcare
Alimentatia in timpul perioadei de lactatie
Calcularea ratiei
Hranirea tapului
Hranirea iezilor
Sacrificarea iezilor
Diferitele afectiuni si mentinerea sanatatii
Medicamente la indemana
Paraziti externi (ectoparaziti)
Paduchii si lindenii
Raia
Ciupercile
Capuse
Rezistenta parazitilor
Viermi intestinali si stomacali
Teniile
Viermele mare pulmonar
Viermele mic pulmonar
Galbeaza mare
Galbeaza mica
Coccidiile
Umflarea
Bruceloza
EAC (Encefalita - artrita - caprina)
Diaree
Exterotoxamia
Boli ale ugerului
Variola (uger)
Probleme ale uterului
Gripa
Agalactie infectioasa
Eczeme ale buzelor
Listerioza
Febra laptelui
Boala copitei
Inflamatii ale buricului si ale articulatiilor
Probleme privind expulzarea placentei
Aciditatea ierbarului
Pasteureloza
Psedotuberculoza
Rahitismul
Problemele vaginului
Gestatia falsa
Sugerea propriului lapte
Rabia
Toxicoza (la caprele gestante)
Indigestia provocata de lapte
Tuberculoza
Avortul spontan
Lipsa vitaminelor
Porbleme ale sistemului muscular
Tetanosul
Boala MKS
Inlaturarea resturilor rezultate de pe urma sacrificarii animalelor domestice
Mulsul
Ugerul de capra si procesul de formare a laptelui
Mulgerea caprelor
Mulgerea pe cale manuala
Mulgerea mecanizata
Curatarea unei mulgatori automatizate
Calitatea laptelui
Tratarea laptelui
Racirea laptelui
Tratarea laptelui prin incalzire
Laptele si produsele lactate
Produse obtinute din lapte acru
Lapte acru
Iaurtul
Chefirul
Producerea cascavalului
Preparatele din carne
Sacrificarea animelor
Categorii de carne
Retete pentru prepararea carnii de capra
Valorificarea blanii
Activitati specifice cresterii caprelor

---

### Branzeturi pentru casa si piata
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/branzeturi-casa-piata-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Cuvant inainte la a 8-a editie
Laptele, hrana pentru om
Substantele din lapte
Tipuri de lapte: de vaca, de oaie, de capra, de iapa
Laptele de capra
Laptele de oaie
Laptele de iapa
Laptele pentru prepararea branzeturilor
Igiena
Depozitarea laptelui
Lactatele lichide, untul si zerul
Laptele acru
Iaurtul
Chefirul
Smantana
Untul
Laptele batut
Zerul si produsele din zer
Prepararea branzeturilor
Instructiuni generale de preparare
Pregatirea laptelui
Branza nematurata
Branza complet nematurata
Comercializarea branzei nematurate
Branza moale
Producerea unei roti de branza moale
Retete de branza moale
Branza moale cu Brevibacterium linens
Branza cu mucegai
Branza cu consistenta medie si branza tare
Instructiuni generale de preparare a branzei cu consistenta medie si a branzei tari
Prinderea laptelui
Retete de branza cu consistenta medie si branza tare
Posibile greseli la prepararea branzeturilor
Alte posibile cauze ale greselilor la prepararea branzei tari
Unelte

---

### CULTURA LEGUMELOR in camp si in solarii
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-legumelor-camp-solarii-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

1. Importanta cultivarii legumelor...3
2 Particularitatile biologice ale legumelor si cerintele lor fata de factorii de mediu..7 
2.1. Originea plantelor legumicole...7
2.2. Criterii de clasificare a plantelor legumicole...8
2.3. Relatiile lpantelor legumicole cu factorii de mediu...10
 3. Sisteme de cultura a plantelor legumicole...15
4. Baza tehnico-materiala necesara producerii legumelor..28
5. Programarea culturilor legumicole in cursul anului...30 
5.1. Alegerea speciilor...30
5.2. Stabilirea asolamentelor legumicole...30
5.3. Culturi succesive de legume...32
5.4. Culturi asociate de legume...43
5.6. Culturi legumicole intercalate...45
5.7. Stabilirea unui program de culturi elgumicole...47
 6. Pregatirea terenului si a spatiilor pentru cultura legumelor...48 
6.1. Pregatirea terenului pentru cultura...48
6.2. Pregatirea terenului si a adaposturilor din mase plastice pentru culturi protejate...52
6.3. Pregatirea serelor si a rasdnitelor pentru cultura fortata...54
 7. Pregatirea semintelor si producerea rasadurilor de legume...55 
7.1. Pregatirea semintelor...55
7.2. Inventarul si materialele necesare...59
7.3. Cum calculam spatiile de care avem nevoie pentru producerea rasadurilor de legume...65
7.4. Fluxul tehnologic la producerea rasadurilor...66
 8. Infiintarea culturilor legumicole...80 
8.1. Infiintarea culturilor legumicole in camp...80
8.2. Infiintarea culturilor prin plantarae materialului...87
8.3. Infiintarea culturilor legumicole protejate..87
8.4. Infiintarea culturilor legumicole fortate...91
 9. Lucrari de ingrijire aplicate culturilor legumicole...92 
9.1. Lucrri de ingrijire aplicate solului...92
9.2. Lucrari de ingrijire aplicate lantelor...109
 10 Recoltarea conditionarea si pastrarea legumelor...109 
10.1. Recoltarea legumelor...115
 11. Producerea semintelor de legume in gospodarie...116 
11.1. Recoltarea, conditionarea si pastrarea semintelor de plante legmicole...125
 12. Masuri specifice de protectia muncii in legumicultura...127 
 13. Tehnologii de cultura...127 
13.1. Cultura tomatelor...140
13.2. Cultura ardeiului...146
13.3. Cultura vinetelor...149
13.4. Cultura morcovului...154
13.5. Cultura patrunjelului pentru radacina...155
13.6. Cultura pastarnacului..157
13.7. Cultura telinei de radacina...159
13.8. Cultura ridichilor...163
13.9. Cultura sfeclei rosii...164
13.10. Cultura cepei...172
13.11. Cultura usturoiului..173
13.12. Cultura prazului...174
13.13. Cultura verzei albe...179
13.14. Cultura verzei rosii..179
13.15. Cultura verzei de Bruxelles...181
13.16. Cultura conopidei...187
13.17. Cultura guliei...189
13.18. Cultura fasolei de gradina...192
13.19. Cultura mazarii de gradina...193
13.20. Cultura bamelor...195
13.21. Cultura cartofului...203
13.22. Cultura castravetilor...210
13.23. Cultura dovelcelului...213
13.24. Cultura pepenelui galben...217
13.25. Cultura pepenelui verde...219
13.26. Cultura salatei..224
13.27. Cultura spanacului...228
13.28. Cultura cicoarei de gradina....228
13.29. Cultura reanului...228
13.30. Cultura leusteanului...229
13.31. Cultura tarhonului...229
13.32. Cultura maraului...231
13.33. Cultura cimbrului...232
 Calendarul lucrarilor in legumicultura...232
Calendarul lucrarilor in sere si solarii...237
Constructiile folosite pentru cultura protejata a legumelor... 243

---

### Izolarea termica a locuintelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/izolarea-termica-locuintelor-mast/*

**Pricing Tiers**: 48.98 lei

I. Izolatii termice ... 5 
1. Notiuni generale
Temperatura de calcul
Suprafete si volume
Rezistentele termice ale straturilor de aer
Rezistenta termica specifica unidirectionala
Rezistenta termica specifica corectata
Rezistenta termica specifica medie
Coeficientul de cuplaj termia (L)
Fluxul termic (fi)
Rezistentele termice ale suprafetelor vitrate
Determinarea temperaturilor pe suprafetele interioare ale elementelor de constructie (Tsi)
Raportul ecartului de temperatura superficiala
Indicele inertiei termice
Rezistente termice normale
Rezistenta termica necesara
2. Subsol incalzit partial ingropat
3. Doua subsoluri incalzite, suprapuse
4. Spatiu subteran incalzit, complet ingropat
5. Subsol neincalzit, partial ingropat

 II. Materiale si tehnici de executie ... 157 
1. Generalitati
2. Materilae termoizolante
3. Polistirenul expandat si polistirenul extrudat
4. Termoizolarea soclurilor
5. Termoizolarea fatadelor neventilate
Finisarea suprafetelor termoizolate
6. Termoizolarea fatadelor ventilate
7. Termoizolarea fatadelor cu materilae permeabile
8. Termoizolarea fatadelor cu placi din vata minerala
9. Termoizolarea pardoselilor
Termoizolarea si incalzirea prin pardoseala deasupra spatiilor neincalzite
Termoizolarea planseelor din lemn peste spatii reci
Izolarea in vederea reducerii zgomotului de impact
10. Termoizolarea acoperisurilor
11. Termoziolarea tereaselor

 Anexe ... 230 
Sisteme comerciale de termoizolatii pentru cladiri
Sistemul BAUMIT-AUSTROTHERM
Sistemul CERESIT-CERETHERM

---

### Totul despre trichinelorza
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/totul-despre-trichinelorza-mast/*

**Pricing Tiers**: 19.98 lei

Trichineloza la om si la animale..9 
1. Istoric...9
2. Notiuni elementare privind unele tesuturi si organe umane..13
3. Agentul cauzal al trichinelozei...18
4. Dezvoltarea parazitului Trichinella spiralis in organismul omului sau animalelor..21
5. Evolutia trichinelozei la om...27
6. Trichineloza la om, in Romania..35
7. Trichineloza la porci, in Romania...45
8. Trichineloza la vanat si alte specii de animale...56
9. Trichineloza la om si animale in tari invecinate cu Romania...65
10. Rezistenta larvelor de Trichinella in conditii naturale...68
11. Circulatia in natura a parazitului Trichinella spiralis...70
12. Aspecte clinice la niamle...75
13. Receptivitatea si rezistenta animalelor la infestari experimentale...77
14. Locuri de electie a larvelor in musculatura...77
15. Diagnosticul trichinelozei la animale in viata...80
16. Numarul de larve in infestatii naturale...82
17. Incercari de vaccinare la animale...87
18. Rezultate obtinute in tratamentul porcilor bolnavi de trichineloza...89

 Masuri de prevenire si combatere a trichinelozei... 
19. Depistarea larvelor de Trichinella in carnea proaspata...
20. Examenul trichineloscopic la carnea proaspata..99
21. Examenul trichineloscopc la carnea congelata....114
22. Examenul trichineloscopc la carnea conservata (produse de carne si resturi de carne de pe piei)...115
23. Diagnostic diferential...117
24. Examinarea carnii prin digestie artificiala...112
25. Examinarea carnii prin metoda maceratiei...136
26. Valoarea comparativa a diagnosticului prin trichineloscopie si digestie artificiala...137
27. Confirmarea diagnosticului...140
28. Marcarea carnurilor...141
29. Masuri pentru carnurile infestate..142
30. Aspecte juridice...144
31. Metode pentru distrugerea larvelor de Trichinella din carne...145
32. Metode de conservare a larvelor din carne...148
33. Unele considerente si propuneri in problematica scolarizarii in trichineloscopie si digestie artificiala...153
35. Prevenirea aparitiei si raspandirii trichinelozei la porci si alte specii de animale...158
36. Educatia sanitara a populatiei, factor esential in prevenirea, reducerea si combaterea trichinelozei...161
37. Rezumat sub forma de intrebari si raspunsuri...164

---

### Cazanul de tuica
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cazanul-tuica-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Insemnatatea acestei ocupatii ... 7 
 Principii de baza ale distilarii ... 8 
 Materii prime pentru distilare ... 11 
Componente ale fructelor si radacinilor
Standarde generale de calitate
fructele cu seminte
fructele cu sambure
Fructele de padure
Fructele salbatice
Radacinile
Vinurile si reziduurile
 Estimarea productiei de alcool ... 23 
Cantitatea de esenta
Aparate folosite la stabilirea cantitatii de esenta
Calcularea continutului de zaharuri ale sucului de fructe
Calcularea continutului de zaharuri al decoctului
Estimarea cantitatii de alcool care se va obtine
 Cuve de fermentatie si ingrijirea acestora ... 32 
Cuve de fermentatie
Curatarea cuvelor de fermentatie
 Fermentatia alcoolica ... 34 
Agentii fermentatiei
Alti agenti de fermentatie
Drojdiile in natura
Procesul de fermenatatie
Produsi de fermentatie
Influenta temperaturii asupra fermentatiei
 Drojdia de cultura pura si utilizarea acesteia ... 42 
Specii de drojdie de cultura pura
Pregatirea si utilizarea drojdiei
 Tratarea cu enzime a decocturilor de fructe ... 47 
Ce usnt enzimele ( numite si biocatalizatori)?
Adaugarea enzimelor
 Acidularea ... 50 
Valoarea pH-ului
Stabilirae pH-ului
Tratamentul cu acid
 Saruri nutritive pentru drojdie ... 54 
 Amilazele ... 55 
 Alti aditivi ... 56 
 Prepararea decoctului ... 57 
Aditivi pentru decoct
Tocatoarele de fructe
Alegerea fructelor si metoda de lucru
Apa
Umplerea cuvei de fermentatie
Durata fermentatiei
Probleme la fermentatie
Dupa fermentatie
Momentul propice distilarii
 Instaltii de distilare (alambicuri) ... 74 
Material
Tipuri de instalatii de distilare
Mod de lucru
Curatarea instalatiilor de distilare
 Distilarea decoctului ...in instalatie simpla ... 94 
Componentele decoctului la distilare
Principii de baza ale distilarii
Prima si a doua apa (rachiu brut si rachiu rafinat)
Vase pentru depozitare
 Defecte ale distilatelor ... 111 
Otetirea
Defectele gustului
Acroleina
 Stabilirea continutului de alcool ... 114 
Alcoolmetrul
Randamentul productiei de alcool
 Aducerea la taira de consum ... 120 
Calitatea apei
Calcularea cantitatii de apa
Adaugarea apei
 Filtrarea ... 125 
Instalatii de filtrare
 Turnarea in sticle si depozitarea ... 130 
turnarea in sticle
Depozitarea distilatelor gata de consumat
 Etichetarea si comercializarea ... 132 
Prezentare
 Traditia rachiului ... 134 
 Specialitati ... 135 
Rachiu de ienupere in amestec de fructe
Rachiu de Imperatoria struthium in amestec de fructe
Rachiu de ghintura in amestec de fructe
Rachiu de pere Williams (Wiliamsbrand)
Rachiu de soc
Rachiu de scoruse
Rachiu de gutui
Rachiu de caise
 Distilarea pe scurt ... 151 
 Termeni de specialitate ... 152 
 Cele 10 porunci pentru producerea unui rachiu de calitate ... 154 
 Anexa. Producerea de rachiuri din materii prime care contin amidon, in distilerii artizanale de cereale ... 155

---

### Instalatii de incalzire
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/instalatii-incalzire-mast/*

**Pricing Tiers**: 51.86 lei

I. Caldura ... 7 
1. Transferul caldurii prin conductie
2. Radiatia termica
3. Convectia
4. Transmiterea caldurii printr-un perete

 II. Surse de caldura ... 17 
1. Caracterizarea principalelor combustibili naturali
2. Combustibili solizi
3. Combustibili lichizi
4. Combustibili gazosi

 III. Obtinerea caldurii prin ardere ... 20 
1. Chimismul arderii
2. Aspectul fizic al proceselor de ardere
3. Arderea cinetica a combustibilului gazos
4. Arderea difuziva a gazelor combustibile

 IV. Obtinerea caldurii prin arderea combustibililor ... 26 
1. Clasificarea focarelor
2. Focare cu gratar
3. Focare cu arzatoare
4. Arderea carbunelui in suspensie
5. Arderea combustibililor lichizi si gazosi
6. Metode de intensificare a arderii in focare

 V. Arzatoare ... 33 
1. Oxizii de azot - NOx
2. Oxizii de sulf - SOx
3. Eficienta arderii
4. Principiul reglarii arzatoarelor
5. Reglajul pozitiei capului de ardere

 VI. Arzatoare pe combustibil gazos - tipuri constructive ... 81 
1. Arzatoare cu o treapta de putere
2. Arzatoare cu doua trepte de putere
3. Arzatoare progresive - schema constructiva
4. Arzatoare modulante - schema constructiva
5. Arzatoare - elemente componente

 VII. Arzatoare pe motorina ... 94 

 VIII. Microcentralele termice - prezentare teoretica ... 104
 1. Definitie
2. Clasificare
3. Parametri tehnici
4. Schema de principiu
5. Circuitul hidraulic
6. Circutul de alimentare cu combustibil. Arzatorul. Sistemul de aprindere si supravegehere a flacarii
7. Circuitul de evacuare gaze de ardere si de aspiratie aer
8. Circuitul electric

 IX. Microcentrale si cazane in condensatie ... 136 

 X. Grupuri termice ... 139 

 XI. Cazane ... 141 

 XII. Cazane pe combustibil solid ... 147 

 XIII. Echipament de incalzire ... 158
 1. Microcentrale murale
2. Microcentralele de pardoseala pe combustibil gazos
3. Centrale de pardoseala cu combustibil lichid
4. Cazane
5. Centrale termice pe lemne si carbuni
6. Centrale termice in condensatie

 XIV. Boilere ... 169 

 XV. Evaluarea necesarului de caldura ... 171 
1. Necesarul de caldura pentru incalzire
2. Necesarul de caldura pentru preparare a.c.m.

PARTEA A II-a

 XVI. Montajul sistemelor de incalzire centralizata ... 193
 1. Instructiuni de instalare Microcentrale cu tiraj natural si camera deschisa de ardere
2. Instructiuni de instalare. Microcentrale cu tiraj fortat si camera etanta de ardere
3. Instructiuni de instalare. Microcentrale cu tiraj fortat si camera deschisa de ardere
4. Montarea distribuitoarelor si a colectoarelor
5. Montarea coloanelor principale
6. Alegerea si montarea radiatoarelor (caloriferelor)
7. Montarea armaturilor pe conducte si corpuri de incalzire
8. Panta conductelor; evacuarea aerului
9. Preluarea dilatarilor

 XVII. Materiale de executie a transeelor de incalzire ... 224 
1. Otelul
2. Cuprul
3. Polietilena
4. Teava multistrat (pexal)
5. Polipropilena
6. Izolarea conductelor

 XVIII. Instalatii de incalzire in pardoseala ... 258 
1. Instalatii de incalzire in pardoseala. Prezentare
2. Instalatii de incalzire in pardoseala. Punerea in functiune
3. Instalatii de incalzire in pardoseala. Ghid practic

Anexa 1
Centrale in condensatie si instalatii de incalzire cu radiatoare ... 305

---

### Furajarea ecologica a bovinelor
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/furajarea-ecologica-bovinelor-mast/*

**Pricing Tiers**: 24.86 lei

Vitele in agricultura ecologica ... 7 
 Trasatura caracteristica a bovinelor - digestia tipica rumegatoarelor ... 9 
Functiile segmentelor individuale de stomac s iintestin
Ciurul
Burduful
Foiosul
Cheagul
Intestinul subtire
Intestinul gros
Caracteristici ale digestiei rumegatoarelor
Rumegatul
Procesarea proteinelor
Procesarea energiei
 Valoarea nutritiva, necesarul de nutrienti, consumul de hrana ... 18 
Estimarea vlaorii nutritive
Energia
Carbohidrati, fibre
Proteinele
Minerale, vitamine
Consumul de hrana
Necesarul de nutrienti
Necesarul de substante nutritive al vitelor pentru carne
Necesarul de nutrienti al boilor pentru ingrasat
Necesarul de nutrienti al vacilor de lapte
 Tipuri de hrana ... 39 
Furajele verzi
Hrana de cultura
Conservarea hranei
Pregatirea fanului
Pregatirea silozului
Hrana de completare
 Sanatatea si ratiile ... 60 
Vacile de lapte
Faza neproductiva si pregatirea fatarii
Perioada aftarii
Faza de randament maxim si fertilitate
Evaluarea conditiei corporale (BCS) si proprietatile excrementelor
Substante componente ale laptelui si sangelui
Sanatatea copitelor si hranirea
Propuneri de ratii de hrana pentru vacile de lapte, in diferite situatii de crestere
Viteii
Viteii nou-nascuti
Hranirea viteilor de prasila
Viteii pentru cane
Viticile (junincile)
Vacile cu vitei
Vitele pentru carne
Intoxicatiile

---

### Cultura tutunului
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/cultura-tutunului-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

1. Generalitati ... 3
2. Particularitati anatomice si biologice ... 5
3. Sistematica. Soiuri. Zone de cultura. .. 9
4. Compozitia chimica a frunzei (calitatea tutunului ) ... 15
5. Cerinte fata de clima si sol ... 24
6. Tehnologia de cultivare ... 28
Rotatia
Fertilizarea
Lucrarile solului
Producerea rasadului
Plantarea tutunului
Lucrarile de ingrijire
Recoltarea
7. Insiratul, dospirea, uscarea si pastrarea frunzelor ... 82
Insiratul frunzelor
Dospitul
Uscarea frunzelor
Pastrarea tutunului
8. Pregatirea tutunului pentru predare, conditii de calitate .... 108
9. Fermentarea tutunului ... 114
10. Anexe (Contract tip de cultivare a tutunului, preturi de achizitie) ... 17

---

### Caisul si Piersicul
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/caisul-piersicul-mast/*

**Pricing Tiers**: 32.98 lei

Cultura caisului 
Cap I. Importanta culturii caisului si aria sa de raspandire ... 11
Cap II. Particularitati biologice ale creterii si rodirii caisului ... 24
Cap III. Cerintele caisului fata de factorii de mediu ... 36
Cap IV. Soiuri de cais ... 44
Cap V. Producerea materialului saditor...57
Cap VI. Agrotehnica aplicata in livezile de cais...71
Cap VII. Bolile si daunatorii caisului si piersicului...124
Cap VIII. Recoltarea si valorificarea caiselor...164

 Cultura piersicului 
Cap I. Cultura piersicului pe plan mondial si in tara noastra...191
Cap II. Particularitati biologice ale piersicului...201
Cap III. Cerintele piersicului fata de factorii de mediu...210
Cap IV. Soiuri si portaloi de piersic...215
Cap V. Infiintarea si intretinerea plantatiilor de peirsic...228
Cap VI. Agrotehnica aplicata in livezile de peirsic...244

---

### Carnati, salamuri si leber
*URL: https://www.cartiagricole.ro/produs/carnati-salamuri-leber-mast/*

**Pricing Tiers**: 39.98 lei

Notiuni de baza pentru producere de carnati si salamuri
Prelungirea duratei de viata a mezelurilor
Bruhwurst (carnati opariti)
Retete de Bratwusti opariti
Retete de Fleischwurst oparit sau prajit
Dauerwurst si Rohwurst
Retete de Rohwurst
Blutwursti si Rotwurst
Retete de Blutwurst si Rotwurst
Pate de ficat in membrana (Leberstreichwurst)
Retete de pate de ficat in membrana (Leberstreichwurst)
Sulzwurst (toba si piftie)
Reteta de Sulzwurst
Pastete, pate si rulada
Retete de Pastete
Calculul costurilor

---